Procedura prealabila sesizarii instantei de judecata. Conditiile invocarii exceptiei neindeplinirii procedurii prealabile

Potrivit art. 109 alin. (3) Cod de procedura civila, modificat prin Legea nr. 202/2010, neindeplinirea procedurii prealabile nu poate fi invocata decat de parat prin intampinare, sub sanctiunea decaderii. Prin urmare, legiuitorul a conferit un caracter relativ exceptiei neindeplinirii procedurii administrative obligatorii, astfel incat, daca partea interesata nu o invoca prin intampinare, ea nu mai poate fi pusa in discutie pe parcursul litigiului, nici chiar de catre instanta din oficiu, iar viciul rezultat din neindeplinirea formalitatilor prealabile se acopera, demersul judiciar initiat in mod direct de reclamant neputand fi respins ca inadmisibil.

Curtea de Apel Timisoara, Sectia litigii de munca si asigurari sociale,
Decizia civila nr. 481 din 13 martie 2013

Deliberand asupra recursului civil de fata, constata ca, prin sentinta civila nr. 3168/11.12.2012, pronuntata in dosarul nr. 3359/115/2012, Tribunalul Caras-Severin  a respins actiunea formulata de catre reclamanta H.E., reprezentata prin Sindicatul Invatamantului Preuniversitar Caras-Severin, impotriva paratei Scoala Speciala Bocsa, fara a acorda cheltuieli de judecata. 
Pentru a pronunta aceasta hotarare, instanta de fond a constatat ca                    reclamanta - membra a Sindicatului Invatamantului Preuniversitar Caras-Severin, conform adeziunii depuse, desfasoara activitate in cadrul paratei, in calitate de personal didactic.
Cu referire la petitul avand ca obiect obligarea paratei la plata premiului anual aferent anului 2010, Tribunalul a retinut, in esenta, ca, pentru activitatea desfasurata in cursul anului 2010, reclamanta nu a fost sanctionata disciplinar si nu a primit calificative nesatisfacatoare, astfel incat devin incidente dispozitiile art. 25 alin. 1 din Legea nr. 330/2009.
Alegatia reclamantei referitoare la faptul ca nu a incasat acest drept salarial este eronata, dat fiind ca, potrivit dispozitiilor art. 8 din Legea nr. 285/2010, sumele corespunzatoare premiului anual pentru anul 2010 au fost incluse in procentul de 15%, cu care au fost majorate, in temeiul art. 1 din Legea nr. 285/2010, incepand cu luna ianuarie 2011, drepturile salariale ale reclamantei fata de cuantumul aflat in plata in luna octombrie 2010. Pe cale de consecinta, nu a fost primita de catre instanta de fond nici sustinerea reclamantei in sensul ca acest drept, fiind castigat la data intrarii in vigoare a Legii nr. 285/2010, nu poate fi desfiintat retroactiv, prin intrarea in vigoare a acestui act normativ, intrucat art. 8 din Legea nr. 285/2010 nu a desfiintat acest drept, ci l-a inclus in majorarea salariala mentionata mai sus.
Prin Decizia nr. 257 din 20 martie 2012, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei nr. 331 din 16 mai 2012, si Decizia nr. 686 din 28 iunie 2012, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei nr. 510 din 24 iulie 2012, referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 8 din Legea nr. 285/2010 privind salarizarea in anul 2011 a personalului platit din fonduri publice, Curtea Constitutionala a respins aceasta exceptie, aratand, in considerentele acestora, ca nu se poate retine incalcarea prevederilor constitutionale si conventionale referitoare la dreptul de proprietate privata, ca aceste dispozitii, prin continutul lor normativ, nu vizeaza efectele juridice stinse ale unui raport juridic nascut sub imperiul legii vechi, pentru a fi posibila constatarea incalcarii principiului neretroactivitatii legii, si ca majorarea salariala din anul 2011, rezultata ca urmare a includerii premiului anual din 2010 in salariul de baza, este acordata si in continuare, dovada ca de la 1 ianuarie 2012 a ramas in plata acelasi nivel al retributiei, in conditiile in care legiuitorul a ales sa nu acorde niciun premiu anual pe anul 2011.
Referitor la petitul privind obligarea paratei la calculul drepturilor salariale aferente perioadei 1 ianuarie 2010-13 mai 2011, cu aplicarea coeficientului de multiplicare 1-400 lei la baza de calcul, si la plata diferentelor de drepturi salariale neacordate, reprezentand diferenta dintre drepturile salariale astfel calculate si cele efectiv incasate, actualizata in functie de rata inflatiei la data platii efective, luand in considerare ca, prin modul in care a fost formulata cererea, reclamantul contesta insusi modul de calcul al salariului la care ar fi fost indreptatit la data de 01.01.2010, instanta de fond, in baza dispozitiilor art. 137 Cod procedura civila, a invocat exceptia prematuritatii formularii primei cereri si, implicit, in ceea ce priveste plata diferentelor de drepturi salariale, ca accesorie a acestui capat de cerere.
Tribunalul a retinut ca, potrivit  art. 34 din Legea nr. 330/2009, solutionarea contestatiilor in legatura cu stabilirea salariilor de baza individuale, a sporurilor, a premiilor si a altor drepturi care se acorda potrivit prevederilor prezentei legi este de competenta ordonatorilor de credite, iar impotriva masurilor dispuse de acestia, persoana nemultumita se poate adresa instantei de contencios administrativ sau, dupa caz, instantei judecatoresti competente potrivit legii, in termen de 30 de zile de la data comunicarii solutionarii contestatiei, prevederi legale in raport de care a respins ca inadmisibil acest petit, deoarece reclamanta nu a formulat contestatie impotriva modului de stabilire a salariului la ordonatorul de credite, dupa cum insasi aceasta a mentionat in precizarea depusa la dosar.
Prima instanta a aratat ca modul de stabilire a salariilor de baza individuale, a sporurilor, a premiilor si a altor drepturi, care s-au acordat conform Legii nr. 330/2009, nu poate fi contestat printr-o actiune adresata direct instantei de judecata, inlauntrul termenului de 3 ani prevazut de dispozitiile art. 268 alin. (1) lit. c) din Codul muncii, ci prin contestarea, conform art. 34 din Legea nr. 330/2009, a deciziei de reincadrare gresita.
Sustinerea paratei, din cuprinsul adeverintei depuse la dosar, ca, in ceea ce priveste personalul didactic incadrat in aceasta unitate de invatamant, nu au fost emise decizii de reincadrare a fost inlaturata, apreciindu-se ca nu poate fi retinuta ca un motiv de nerespectare a procedurii speciale, prealabile, impusa de dispozitiile legale sus-mentionate, deoarece reincadrarea acestui personal a fost realizata, potrivit legii, pe parcursul anului 2010, in temeiul Legii nr. 330/2009, in baza unui act administrativ emis de ordonatorii de credit, act care ar fi trebui comunicat acestui personal. Tribunalul a retinut ca imprejurarea ca pe seama reclamantei nu s-a emis nicio decizie de reincadrare nu are relevanta in cauza, dat fiind ca nicio institutie bugetara nu putea efectua o reincadrare a personalului din subordine decat in temeiul legii aplicabile in anul 2010, respectiv Legea nr. 330/2009, astfel incat acest personal a beneficiat de un alt mod de calcul al salariului.
Avand in vedere cele expuse mai sus, in baza dispozitiilor art. 8 din Legea nr. 285/2010 si ale art. 34 din Legea nr. 330/2009, Tribunalul, a admis exceptia prematuritatii capatului de cerere avand ca obiect calculul drepturilor banesti si a respins, in totalitate, actiunea civila formulata de reclamanta.
Impotriva acestei sentinte a declarat recurs, in termenul legal, reclamanta-recurenta, solicitand admiterea recursului si casarea partiala a hotararii atacate cu trimiterea cauzei spre rejudecare instantei de fond, iar in subsidiar modificarea in parte a sentintei recurate, in sensul obligarii paratei la calculul si la plata diferentei de drepturi salariale dintre drepturile salariale calculate cu aplicarea coeficientului de multiplicare 1-400 lei, prevazut de Legea 221/2008, si cele efectiv incasate, aferente perioadei 1 ianuarie 2010 - 13 mai 2011, actualizata in functie de rata inflatiei la data platii efective.
In motivarea recursului, se arata, in esenta, ca Tribunalul Caras-Severin a hotarat nelegal respingerea actiunii, prin admiterea exceptiei prematuritatii actiunii privind calculul drepturilor banesti, invocata din oficiu de catre instanta de fond, desi reclamanta nu a contestat modul de calcul al salariului si a sustinut ca nu au fost emise decizii de reincadrare pentru personalul didactic si didactic auxiliar in anii 2010 si 2011, iar angajatorul a depus o adeverinta din care rezulta ca nu s-au emis decizii de reincadrare si nu a administrat nici o proba in aparare, cu toate ca sarcina probei ii revenea conform art. 272 din Codul muncii.
Petitul din actiune vizand "obligarea paratului la calculul si plata drepturilor salariale....." avea un inteles neindoielnic, insa prima instanta a considerat nelegal ca reclamanta a contestat insusi modul de calcul al salariului.
Instanta de fond a solutionat cauza pe exceptie, ceea ce echivaleaza cu necercetarea fondului. Pe de alta parte, se sustine ca tribunalul nu a aratat motivele de fapt si de drept care au format convingerea sa, limitandu-se la a enumera probele administrate in cauza, fara a le analiza, astfel incat hotararea recurata nu cuprinde mentiunile obligatorii prevazute de art. 261 alin. (1) pct. 5 din Codul de procedura civila, imprejurare ce atrage aplicarea prevederilor art. 312 alin. (5) din Codul de procedura civila.
Cu privire la fondul cauzei se arata ca dreptul reclamantei de a obtine drepturile salariate aferente perioadei 1 ianuarie 2010 - 13 mai 2011, calculate prin raportare la coeficientul de multiplicare 1-400 lei, rezulta din aplicarea Legii nr. 221/2008 pentru aprobarea Ordonantei  Guvernului nr. 15/2008.
In drept, se invoca dispozitiile art. 304 pct. 8 si pct. 9, ale art. 312 alin. (5) si ale art. 3041 Codul de procedura civila. 
Intimata nu a depus intampinare, desi a fost citata cu aceasta mentiune.
Examinand recursul prin prisma motivelor invocate, a probelor administrate in cauza si a dispozitiilor art. 304 pct. 8 si pct. 9 coroborate cu cele ale art. 3041 si ale art. 312 alin. (1), alin. (3) si alin. (5) Cod procedura civila, Curtea constata ca este intemeiat pentru urmatoarele considerente:
Reclamanta detine calitatea de salariata a unitatii de invatamant chemata in judecata si face parte din categoria personalului bugetar, astfel ca, in anul 2010, a fost salarizata in conformitate cu prevederile Legii nr. 330/2009 privind salarizarea unitara a personalului platit din fonduri publice, iar in anul 2011 potrivit prevederilor Legii nr. 284/2010 privind salarizarea aceleasi categorii de personal.
Legea nr. 330/2009 reglementeaza o procedura prealabila obligatorie de contestare a deciziei unilaterale a angajatorului, emisa in temeiul art. 30 alin. (3) din aceasta lege, cu privire la reincadrarea reclamantei incepand cu 01.01.2010. Astfel, art. 34 din Legea nr. 330/2010 dispune ca solutionarea contestatiilor in legatura cu stabilirea salariilor de baza individuale, a sporurilor, a premiilor si a altor drepturi care se acorda, potrivit prevederilor legii, este de competenta ordonatorilor de credite si poate fi depusa in termen de 5 zile de la data luarii la cunostinta a actului administrativ de stabilire a drepturilor salariale. Ea se solutioneaza in termen de 10 zile de la inregistrare, iar decizia privind contestatia administrativa poate fi contestata, la instanta competenta, in termen de 30 de zile de la comunicarea acesteia. Aceeasi procedura de contestare a fost reglementata si de Legea nr. 284/2010.
Potrivit art. 109 alin. (3) Cod de procedura civila, modificat prin Legea nr. 202/2010, neindeplinirea procedurii prealabile nu poate fi invocata decat de parat prin intampinare, sub sanctiunea decaderii. Prin urmare, legiuitorul a conferit un caracter relativ exceptiei neindeplinirii procedurii administrative obligatorii, astfel incat, daca partea interesata nu o invoca prin intampinare, ea nu mai poate fi pusa in discutie pe parcursul litigiului, nici chiar de catre instanta din oficiu, iar viciul rezultat din neindeplinirea formalitatilor prealabile se acopera, demersul judiciar initiat in mod direct de reclamant neputand fi respins ca inadmisibil.
In speta, parata nu a depus intampinare, prin care sa invoce, ca mijloc de aparare, nerespectarea de catre reclamanta a procedurii prevazuta de art. 34 din Legea nr. 330/2009, astfel incat, invocand din oficiu aceasta chestiune, instanta de fond a incalcat prevederile art. 109 alin. 3 Cod de procedura civila. 
Pe de alta parte, reclamanta a sustinut atat in fata instantei de fond, prin notele de sedinta depuse la dosar si denumite "precizare", cat si in fata instantei de recurs, prin cererea de recurs, ca angajatorul sau nu a emis nicio decizie de reincadrare ulterior intrarii in vigoare a Legii nr. 330/2009, sustinere confirmata de unitatea de invatamant prin adeverinta nr. 1761/2012, depusa in dosarul de fond. Or, in lipsa unui act unilateral al angajatorului din care sa rezulte modul de stabilire a drepturilor salariale, nu i se poate reprosa reclamantei ca nu a actionat in modalitatea si la termenele prevazute de art. 34 din Legea nr. 330 /2009, preluate si de Legea nr. 284/2010.
Pentru argumentele aratate anterior, Curtea constata ca hotararea recurata a fost pronuntata cu incalcarea prevederilor art. 109 alin. (3) Cod de procedura civila in ceea ce priveste solutionarea capatului de cerere avand ca obiect obligarea paratei la calculul drepturilor salariale aferente perioadei 1.01.2010-13.05.2011, cu aplicarea coeficientului de multiplicare 1-400 lei, prevazut de Legea nr. 221/2008, precum si la plata diferentei dintre drepturile salariale astfel calculate si cele efectiv incasate de catre reclamanta, actualizate cu rata inflatiei la data platii efective, astfel incat, in mod nejustificat, acest petit nu a fost analizat in fond, fiind incidente dispozitiile art. 312 alin. (3) si alin. (5) Cod de procedura civila.
Hotararea instantei de fond nu a fost contestata cu privire la modul de solutionare a pretentiilor vizand plata premiului anual aferent anului 2010, intrand in sfera autoritatii de lucru judecat pentru acest aspect.
Avand in vedere cele expuse mai sus, in temeiul art. 312 alin. (1), alin. (3) si alin. (5) Cod de procedura civila, Curtea va admite recursul si va casa in parte hotararea recurata cu trimitere la Tribunalul Caras-Severin spre judecare in fond a petitului avand ca obiect obligarea paratului la calculul drepturilor salariale aferente perioadei 1.01.2010-13.05.2011, cu aplicarea coeficientului de multiplicare 1-400 lei, prevazut de Legea nr. 221/2008, precum si la plata diferentei dintre drepturile salariale astfel calculate si cele efectiv incasate de catre reclamanta, actualizate cu rata inflatiei la data platii efective, urmand a mentine in rest dispozitiile hotararii recurate.