Contestarea hotararii adunarii generale a asociatiei constituita in baza OG nr. 26/2000. Calitate procesuala

Contestarea hotararii adunarii generale a asociatiei constituita in baza OG nr. 26/2000. Calitate procesuala.

      Posibilitatea contestarii unei hotarari judecatoresti este deschisa fie membrilor care nu au fost prezenti, fie celor prezenti, care au votat impotriva si au cerut sa se insereze aceasta in procesul-verbal de sedinta.

(Trib. Bistrita-Nasaud, sect. civ., dec. nr. 276/R/13 octombrie 2010)

      Prin sentinta civila nr. 156/2010 pronuntata la data de 13 aprilie 2010 de Judecatoria Beclean s-a admis actiunea formulata de reclamantii VI, MI, MT impotriva paratei Asociatia Composesoratului de Padure din satul Feleac si in consecinta s-a dispus anularea hotararilor adoptate in adunarea generala a Composesoratului de padure din satul Feleac din data de 14.10.2008, cu numerele de la 1 la 5 din aceeasi data; a fost obligata parata la plata catre reclamanti a cheltuielilor de judecata de 2.425,30 lei reprezentand 25 lei taxa judiciara de timbru (19+6), 0,30 lei timbru judiciar si 2.400 lei onorariu DE avocat, cate 1/3 fiecarui reclamant.
      Impotriva acestei sentinte, in termen legal, A declarat recurs parata.
      Analizand hotararea atacata prin prisma motivelor de recurs formulate, precum si din oficiu conform art. 3041 C.proc.civ., tribunalul constata ca recursul declarat este fondat numai in ceea ce priveste actiunea formulata de reclamantii MI si VI si nefondat in privinta actiunii promovate de reclamantul MT pentru argumentele care vor fi relevate.
      Reclamantii au calitate de membri composesori, asa cum rezulta din tabelul nominal cu proprietarii de paduri composesorale din localitatea Feleac nr. 157/12.02.2004, aspect necontestat in prezenta cauza.
      Conform art. 22 al statutului si art. 23 din O.G. nr. 26/2000, hotararile adunarii generale, contrare legii, actului constitutiv sau dispozitiilor cuprinse in statut, pot fi atacate in justitie de catre oricare dintre membrii asociati care nu au luat parte la adunarea generala sau care au votat impotriva si au cerut sa se insereze aceasta in procesul-verbal de sedinta, in termen de 15 zile de la data cand au luat cunostinta despre hotarare sau de la data cand a avut loc sedinta, dupa caz.
      Ca atare, posibilitatea contestarii unei hotarari judecatoresti este deschisa fie membrilor care nu au fost prezenti, fie celor prezenti, care au votat impotriva si au cerut sa se insereze aceasta in procesul-verbal de sedinta.
      Aceste dispozitii trebuie coroborate cu prevederile art. 19 ale statutului, potrivit carora sotii pot sa se reprezinte fara mandat.
      Contrar statuarii instantei de fond, tribunalul retine ca asa cum rezulta din convocatorul privitor la adunarea generala programata pentru data de 14.10.2008 orele 14,00, adunare in care s-au adoptat hotararile atacate, reclamantul MI a fost prezent personal (pozitia 72 din convocator), iar reclamantul Varga Ioan a fost prezent prin sotia VA (pozitia 89 din convocator) in temeiul mandatului tacit prevazut in cuprinsul statutului asociatiei.
      Prezenta personala a reclamantului MI a fost atestata de reclamant in fata instantei de recurs la termenul de judecata din data de 13 octombrie 2010.
      Din cuprinsul procesului-verbal de sedinta incheiat la data de 14.10.2008 rezulta ca propunerile formulate s-au votat in unanimitate, neexistand abtineri sau opozitii.
      Pentru atacarea hotararilor adunarii generale adoptate, indiferent pe ce temei, atat art. 23 din O.G. nr. 26/2000, cat si statutul prevad o conditie imperativa si anume aceea ca cel care contesta fie sa fi lipsit de la adunare, fie sa fi votat impotriva si sa fi cerut ca pozitia sa sa fie consemnata in procesul-verbal.
      Or, asa cum rezulta din procesul verbal de sedinta, reclamantii MI si VI (acesta din urma prezent prin sotie) nu au votat impotriva si nici nu au cerut ca eventuala lor opozitie sa fie consemnata in scris).
      In aceste conditii, lipsind conditia imperativa ceruta de art. 22 din statut si de art. 23 din OG nr. 26/2000 reclamantii MI si VI nu mai puteau ataca hotararile adoptate de adunarea generala. Ca atare, solutia pronuntata de instanta de fond in privinta actiunii acestor reclamanti este eronata, contravenind prevederilor legale si statutare enuntate.
      Reclamantul MT nu a fost prezent la adunare, imprejurare recunoscuta de asociatia recurenta, astfel ca acesta poate ataca hotararile adoptate in termenul de 15 zile calculat de la data de 14.10.2008, termen respectat dat fiind faptul ca actiunea s-a promovat la data de 27.10.2008.
      Potrivit art. 14 din statut convocarea adunarii generale ordinare sau extraordinare se face in scris de catre presedinte prin scrisoare simpla sau pe baza de convocator semnat de membrii asociati sau reprezentantii lor legali cu cel putin 10 zile inainte de data la care va avea loc.
      Convocarea adunarii generale extraordinare se face fie la initiativa presedintelui, fie la cererea consiliului de administratie sau la cererea a cel putin unei cincimi din membrii asociati.
      Raportat la aceste reglementari legale rezulta ca adunarea generala din 12.10.2008 apreciata ca fiind extraordinara nu putea fi convocata direct de cei 26 de initiatori, membrii composesori, ci acestia aveau doar calitatea de a solicita convocarea adunarii generale si nicidecum de a o convoca efectiv.
      Dreptul de convocare la cerere este recunoscut numai presedintelui. In speta, intrucat presedintele era decedat, deci in imposibilitate obiectiva de a convoca adunarea, convocarea la cererea celor 26 de membri composesori trebuia sa fie atributul vicepresedintelui, avand in vedere ca in cadrul asociatiei exista aceasta functie si era efectiv ocupata de o persoana in viata.
      Chiar daca statutul nu prevede ca in caz de deces vicepresedintele tine locul presedintelui, aceasta rezulta din definitia sintagmei vicepresedinte, care conform dictionarului explicativ al limbii romane inseamna persoana care tine locul unui presedinte cand acesta lipseste; loctiitor de presedinte.
      Avand in vedere continutul sintagmei vicepresedinte, este fara indoiala ca in cazul decesului presedintelui locul sau este luat de vicepresedinte pana la alegerea unui nou presedinte.
      Ca atare, intrunirea unor membri composesori in data de 12.20.2008 nu poate fi apreciata ca o adunare generala extraordinara, asa cum gresit a retinut instanta de fond, datorita lipsei convocarii unei asemenea adunari de vicepresedinte, urmare a decesului presedintelui, in temeiul dispozitiilor art. 14 din statut care confera drept de convocare exclusiv presedintelui si celor 26 membri initiatori doar drept de a cere convocarea.
       Adunarea generala din data de 14.10.2008 a fost convocata de numitul AC, persoana care la initiativa secretarului asociatiei composesorale si a unor membrii composesori a primit imputernicirea de a organiza adunarea, asa cum se atesta de asociatia recurenta prin adresa nr. 13/2.02.2008.
      Conform art. 14 din statut, convocarea adunarii generale ordinare se face fie la initiativa presedintelui, fie la cererea consiliului de administratie, fie la cererea a cel putin unei cincimi din membrii asociati.
      Dreptul de convocare este recunoscut numai presedintelui, respectiv vicepresedintelui, care asa cum s-a subliniat mai sus tine locul presedintelui in cazul lipsei acestuia.
      In lipsa presedintelui si in conditiile existentei functiei de vicepresedinte, ocupata de o persoana in viata, convocarea adunarii trebuia realizata de vicepresedinte.
      Imputernicirea data numitului AC nu poate fi luata in considerare, in conditiile in care este acordata unei persoane care nu este membru al asociatiei, in care din cuprinsul ei nu rezulta data intocmirii actului, imprejurarile in care s-a hotarat desemnarea unui presedinte interimar.
      In realitate, asa cum rezulta din procesul verbal de sedinta si imputernicirea nr. 2747/7.10.2008 numitul AC, referent in cadrul Primariei Nuseni, a fost desemnat de primarul comunei Nuseni ca reprezentant al intereselor primariei in cadrul composesoratului.
      Intrucat nu exista nicio hotarare a membrilor composesori de numire a unui presedinte interimar in persoana numitului AC, in perioada urmatoare datei decesului presedintelui - 15.06.2008 imputernicirea acordata acestuia de a organiza adunarea generala nu este valabila, neavand la baza o hotarare in acest sens a membrilor asociati.
      In aceste conditii convocarea adunarii generale ordinare din data de 14.10.2008 de o persoana care nu a fost desemnata printr-o hotarare a membrilor asociati ca presedinte interimar este nelegala.
      Ca atare, hotararile adoptate de o adunare nelegal constituita sunt lovite de nulitate.
      Pe de alta parte, chiar in conditiile in care s-ar retine legalitatea convocarii, se constata ca adunarea generala a avut ca ordine de zi dezbaterea urmatoarelor aspecte: stabilirea cotei de reprezentativitate in cadrul composesoratului; alegerea presedintelui, a consiliului de administratie, a comisiei de cenzori.
      Toate hotararile adoptate in acea adunare (nr. 1-5/14.10.2008) prin care se modifica dreptul de vot al membrilor asociati (hotararea nr. 1/2008), se stabilesc organele de conducere (hotararile nr. 2-4/2008), se stabileste modalitatea de administrare a terenului forestier proprietatea asociatiei (hotararea nr. 5/2008) vizeaza indubitabil modificarea statutului initial, respectiv punerea in exploatare a padurii.
      Potrivit art. 15 din statut adunarile care au scopurile mai sus mentionate nu sunt legal constituite daca la prima convocare nu sunt prezenti cel putin 2/3 din membrii asociati.
      Asa cum rezulta din pozitia asociatiei recurente exprimata in cuprinsul intampinarii, din procesul verbal de sedinta din data de 14.10.2008 si din tabelul nominal intocmit la adunare au participat efectiv, conform mentiunilor din cuprinsul hotararilor adoptate, 57 de membri composesori.
      Este discutabila si prezenta celor 57 de membri pe considerentul ca din tabelul intocmit de asociatie, care atesta prezenta la adunare, rezulta ca unui membri composesori au fost reprezentati de copii, nepoti, nora, fara ca la dosar sa existe dovada legalei reprezentari, pe baza de procura.
Pentru ca adunarea sa fie legal constituita era necesara prezenta a 2/3 din membrii asociati, respectiv 63 de membri (daca se retine ca numarul total de membri este 94 potrivit tabelului nominal nr. 157/12.02.2004) ori 77 membri (daca se retine numarul total de membrii ca fiind 115 conform tabelului nominal nr. 157/12.02.2004).
Indiferent daca in realitate numarul total al membrilor asociati membrilor este 94 sau 115, pentru adunarea din data de 14.10.2008 nu a existat minimul de 2/3 din membri. De fapt, numarul real de membri nu este cunoscut nici de asociatia recurenta, atata timp cat prin doua tabele nominale purtand aceeasi data de intocmire (nr. 157/12.02.2004) se atesta un numar diferit de membri.
      Dat fiind faptul ca hotararile s-au adoptat de o adunare care nu a fost legal constituita (fiind nelegal convocata, de o persoana fara drept de a realiza o astfel de convocare, lipsind cvorumul necesar de membri pentru tinerea adunarii) este evident ca acestea incalca dispozitiile cuprinse in art. 14 si 15 din statut.
      Intrucat prin hotararile adoptate s-au adus modificari dreptului de vot al fiecarui membru composesor, s-a ales conducerea asociatiei, s-a stabilit administrarea terenului fiecarui composesor de un alt ocol silvic, este indubitabil ca reclamantul MT a suferit o vatamare, fiind afectat dreptul sau personal de vot, dreptul de a supune dezbaterii problema administrarii terenului sau adus in composesorat in cadrul unei adunari generale statutare, astfel incat solutia admiterii actiunii acestui reclamant este legala si temeinica.
      Solutia trimiterii spre rejudecare nu se justifica, motivat de faptul ca in conditiile nerespectarii dispozitiilor statutare, administrarea altor probe nu se impune.
      In baza acestor considerente de fapt si de drept, facand aplicarea dispozitiilor art. 312 C.proc.civ. tribunalul va admite recursul declarat de asociatie, va modifica in parte hotararea atacata in sensul ca va respinge ca neintemeiata actiunea formulata de reclamantii VI si MI, mentinand solutia de admitere a actiunii formulata de reclamantul MT.
      Retinand culpa procesuala a reclamantilor VI si MI la fondul cauzei, interesul propriu al fiecaruia, in baza art. 274, 276 C.proc.civ., tribunalul va obliga fiecare reclamant sa achite paratei suma de 333,3 lei cu titlu de cheltuieli de judecata la fondul cauzei, reprezentand onorariu de avocat.
      Pe acelasi temei al culpei procesuale, in baza art. 274 C.proc.civ., tribunalul va obliga parata sa plateasca reclamantului MI suma de 808 lei cu titlu de cheltuieli de judecata la fondul cauzei, reprezentand taxa de timbru, timbru judiciar, onorariu de avocat.
      La stabilirea acestor cheltuieli se are in vedere faptul ca pe tot parcursul judecarii cauzei in fond (in primul ciclu procesual, in recursul initial, in rejudecare) reclamantii au efectuat impreuna cheltuieli in cuantum de 2425,30 lei (19 lei taxa de timbru, 0,30 lei timbru judiciar, 800 lei onorariu de avocat; 6 lei taxa de timbru, 800 lei onorariu de avocat in recursul initial din dosarul nr. 1524/186/2008; 800 lei onorariu de avocat in dosarul de rejudecare nr. 2028/186/2009), fiecaruia revenindu-i o cota de 1/3 parti din aceste cheltuieli in lipsa dovedirii suportarii cheltuielilor de catre unul dintre reclamanti sau in procente diferite.
      Ca atare, reclamantului Morar Ioan i se cuvine cota de 1/3 parti din totalul cheltuielilor efectuate de reclamanti.
      Parata a suportat cheltuieli in cuantum total de 1.000 lei reprezentand onorariu de avocat, achitat in primul recurs (in primul ciclu procesual si in rejudecare neexistand la dosar vreo chitanta care sa ateste plata si incasarea onorariului de avocat, singurul act ce constituie o asemenea dovada), astfel incat in conditiile in care reclamantii MI Ioan si VI au cazut in pretentii fiecare pentru cota de 1/3 parti din totalul cheltuielilor efectuate, parata are dreptul la plata de catre fiecare reclamant cazut in pretentii a sumei de 333,3 lei (total cheltuieli 1.000 lei x 1/3 parti).
      In recurs, tinand seama de culpa procesuala a intimatilor VI si MI, fata de care s-a admis recursul, de interesul lor individual, tribunalul ii va obliga in baza art. 274, 276 C.proc.civ. sa plateasca recurentei suma de 503 lei fiecare cu titlu de cheltuieli de judecata, reprezentand taxa de timbru, timbru judiciar, onorariu de avocat.
      La stabilirea acestor cheltuieli se are in vedere faptul ca in prezentul recurs asociatia recurenta a efectuat cheltuieli in cuantum total de 1510,15 lei, din care 10 lei taxa de timbru, 0,15 lei timbru judiciar si 1.500 lei onorariu de avocat, astfel incat in conditiile in care intimatii MI si VI au cazut in pretentii fiecare pentru cota de 1/3 parti din totalul cheltuielilor efectuate, recurenta are dreptul la plata de catre fiecare intimat cazut in pretentii a sumei de 503 lei  (1510,15 x 1/3 parti).
      Intrucat recursul paratei nu s-a admis in totalitate, respectiv in privinta actiunii intimatului MT, recurenta este in culpa procesuala fata de acest intimat, astfel ca in baza art. 274, 276 C.proc.civ. va fi obligata sa plateasca acestuia suma de 167 lei cu titlu de cheltuieli de judecata in recurs, reprezentand cota de 1/3 parti din onorariul de avocat in cuantum total de 500 lei, achitat de toti intimatii, care se prezuma achitat in parti egale de fiecare, in lipsa dovedirii  in recurs a suportarii cheltuielilor de catre unul dintre intimati sau in procente diferite.