OBLIGATIE DE A FACE. OBLIGAREA COPROPRIETARILOR SA-SI DE ACORDUL PENTRU OBTINEREA AUTORIZATIEI DE CONTRUCTIE PENTRU LUCRARI.
       Prin cererea inregistrata pe rolul instantei, reclamantii S I si S E S au chemat in judecata pe paratii T G si T E T, solicitand instantei obligarea paratilor sa-si dea acordul in vederea obtinerii de catre reclamanti a autorizatiei de constructie pentru lucrari la imobilul proprietatea lor din Bucuresti, conform certificatului de urbanism emis de Primarie: - extindere locuinta parter plus etaj, consolidarea extinderii, construire scara de acces la etaj si acces pod si construire bucatarie de vara si magazie.
       In motivarea cererii, reclamantii arata ca au dobandit imobilul in 1984 prin act autentic, iar din anul 2000 au depus dosarul cu toate actele necesare pentru obtinerea certificatului de urbanism si apoi a autorizatiei de constructie pentru lucrarile mentionate. S-a obtinut certificatul de urbanism, dar nu s-a obtinut autorizatie, expirand valabilitatea primului certificat de urbanism. S-a obtinut, mai apoi,  un alt certificat de urbanism, dar una din conditiile pentru obtinerea autorizatiei este acordul legalizat la notariat al coproprietarului – in speta paratii. Paratii refuza cu rea-credinta sa-si dea acordul pentru obtinerea autorizatiei si intre parti au existat tot felul de litigii civile si penale. Prin procesul verbal din 1998 in dosarul de executare, paratii si-au luat angajamentul sa-si dea acordul pentru obtinerea autorizatiei, si mai apoi s-a incheiat o tranzactie in 1999 semnata de reclamanti si de paratul T G. Paratul a mai fost notificat in legatura cu acordul pe care urma sa si-l dea, dar acesta nu a raspuns notificarii.
       In drept cererea se intemeiaza pe disp. art.480, 1073 C.civ., art.112 si urm. Cpc si art.274 Cpc.
        Paratii au depus la dosar intampinare prin care arata ca cererea reclamantilor are un interes ilicit, o cauza ilicita si este nefondata.
       Asupra caracterului ilicit al interesului urmarit de reclamanti, paratii arata ca existenta unui interes legitim, personal, nascut si actual, este o conditie a exercitiului actiunii civile dar, in speta, interesul urmarit de reclamanti, este nelegitim pentru ca vine in conflict cu legea. Reclamantii au fost sanctionati contraventional pentru edificarea unei constructii fara a poseda o autorizatie in acest sens, dispunandu-se intrarea in legalitate, iar in cazul nerespectarii acestei obligatii s-a dispus, pe cale judecatoreasca, aducerea terenului la starea initiala. Solicitarea ca paratii sa-si dea acordul la obtinerea autorizatiei de construire vine in contradictie cu prevederile Lg.50/1991 care dispun ca orice constructie se face in conditiile obtinerii prealabile a unei autorizatii de construire. Reclamantii au ocupat prin edificarea constructiei o parte din terenul proprietate comuna si au blocat accesul la subsolul care, de asemenea, este proprietate comuna.
       De asemenea, se apreciaza si cauza ca un element esential al actiunii civile, dar in speta aceasta cauza este ilicita pentru ca se fundamenteaza pe un abuz, pe ocuparea ilegala a unei parti din teren si construirea fara drept a acestei constructii.
       Pe fond, se solicita respingerea cererii ca neintemeiata pentru ca se tinde la realizarea unei pretinse obligatii de a face, inexistenta in sarcina paratilor. Nu exista o conventie intre reclamantii si parata T E prin care sa se fi obligat sa-si dea acordul pentru obtinerea unei autorizatii, si, mai apoi, exista dreptul de proprietate al paratilor, coproprietari, care ii obliga pe reclamanti sa nu faca nici un act material sau juridic de natura a-i tulbura pe parati. Procesul verbal de executare intocmit nu indeplineste cerintele de forma pentru a fi socotit un act translativ de proprietate si generator de drepturi in favoarea reclamantilor si, mai apoi, conduita reclamantilor a fost in sensul contestarii acestei situatii juridice retinute prin procesul verbal. Dreptul nascut prin acest proces verbal este prescris. Propunerea de tranzactie de care fac vorbire reclamantii nu a fost semnata de ei, fiind contestata ulterior, inclusiv prin continuarea unui litigiu care urma sa fie solutionat prin aceasta tranzactie.
       In drept, cererea se intemeiaza pe art.115 Cpc si art.480 C.civ.
       Instanta a respins ca neintemeiata exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a paratei Tudor Elena Tanita invocata de parati, retinand ca prin certificatul de urbanism se indica necesitatea obtinerii acordului coproprietarilor pentru emiterea autorizatiei de construire, iar reclamantii au formulat cerere impotriva proprietarilor codevalamasi – paratii Tudor. La acelasi termen paratii au invocat exceptia prescriptiei dreptului la actiune al reclamantilor, exceptie respinsa de instanta, avand in vedere data emiterii certificatului de urbanism prin care se solicita acordul proprietarilor – 25.08.2003. Instanta a exceptia lipsei de interes, invocata de parati prin intampinare sub forma interesului nelegitim urmarit de reclamanti in formularea aceste cereri, retinand ca reclamantii sunt motivati in demersul lor tocmai de obligatia instituita prin certificatul de urbanism din 25.08.2003, ca pentru a intra in legalitate sa obtina acordul coproprietarilor.
       Analizand actele si lucrarile dosarului, instanta retine ca prin certificatul de urbanism  din 25.08.2003, pentru extinderea locuintei in regim P+1E, executata fara autorizatie de construire, consolidarea extinderii, construirea unei scari de acces la etaj si acces la pod si construirea unei bucatarii de vara si magazii, pentru obtinerea unei autorizatii de construire pentru intrarea in legalitate, se face mentiune ca este necesar acordul coproprietarilor. Coproprietari pentru imobilul din Bucuresti sunt reclamantii si paratii, fiind de asemenea proprietari in indiviziune asupra suprafetei de teren situata la aceasta adresa postala.
       Prin decizia civila a Tribunalului Bucuresti s-a dispus desfiintarea constructiei executata de reclamanti, situata in Bucuresti si aducerea terenului la starea initiala in termen de 6 luni de la ramanerea irevocabila a deciziei.
       Proprietatea comuna presupune folosirea terenului de toti coproprietarii, iar folosinta materiala a acestuia poate fi exercitata numai de unul dintre coproprietari, dar cu conditia ca acesta sa nu impiedice pe ceilalti coproprietari sa foloseasca bunul, sa nu schimbe destinatia si modul de utilizare al acestuia. Dreptul de dispozitie nu poate fi exercitat decat cu respectarea principiului unanimitatii, cu consimtamantul tuturor coproprietarilor. Un coproprietar nu poate, fara acordul celorlalti sa execute lucrari de transformare, renovare, sau alte lucrari care sa schimbe destinatia bunului.
       In speta, parati nu pot fi obligati sa-si dea consimtamantul pentru obtinerea autorizatiei de construire, in conditiile in care constructia, astfel cum a fost extinsa incalca dreptul de proprietate al acestora, fiind asezata pe terenul detinut  in coproprietate de reclamanti cu paratii. O solutie contrara ar afecta integralitatea juridica a prerogativelor ce le au paratii, in calitate de coproprietari asupra aceluiasi bun.
       
SC 2338/26.03.2004