Pretentii

Dosar nr. …..
ROMANIA
JUDECATORIA SECTORULUI 3 BUCURESTI
SECTIA CIVILA
SENTINTA CIVILA NR. 3407
Sedinta publica din data de 10.03.2015
Instanta constituita din:
Presedinte: ….
Grefier: …..

Pe rol se afla solutionarea cauzei civile privind pe R1, R2, R3 in contradictoriu cu P, avand ca obiect pretentii.
Dezbaterile au avut loc in sedinta publica din 24.02.2015, fiind consemnate in incheierea de sedinta de la acea data, ce face parte integranta din prezenta, cand instanta, avand nevoie de timp pentru deliberare, a amanat pronuntarea si, in aceeasi compunere, a hotarat urmatoarele:

INSTANTA,

Deliberand asupra cauzei civile, constata:
Prin cererea inregistrata pe rolul Judecatoriei Sectorului 3 Bucuresti la data de 28.05.2014 sub nr….., R1, R2, R3 in contradictoriu cu P, obligarea paratei la plata  urmatoarelor sume de bani: 91.155 lei in favoarea reclamantei R1; 36.977 lei in favoarea reclamantei R2 si 23.138 lei in favoarea R3, reprezentand contravaloarea prejudiciului cauzat lor prin indeplinirea in mod defectuos, neprofesionist si superficial a atribu?iilor ce-i reveneau paratei in calitate de partener in cadrul proiectului …. cu titlu,’’Masuri integrate de ocupare pentru mediul rural’’.
In motivarea cererii, reclamantele au aratat ca la data de 09.11.2010 intre A, P si Comuna B (care in baza Acordului de parteneriat, inregistrat la Beneficiar sub nr. 000, aprobat de catre institutia finantatoare prin Actul adi?ional nr. 0, in data de 01.01.01, a fost inlocuita cu Comuna C), s-a incheiat un acord de parteneriat in vederea implementarii proiectului "Masuri integrate de ocupare pentru mediul rural".
De asemenea, au mai aratat ca in data de 08.12.2011, A in calitate de Lider de proiect  a incheiat cu … pentru Programul Opera?ional Sectorial "Dezvoltarea Resurselor Umane" AMPOSDRU Contractul de Finantare … avand ca obiect acordarea unei finantari nerambursabile pentru implementarea proiectului Masuri integrate de ocupare pentru mediul rural.
Reclamantele au aratat ca obiectivul proiectului a constat in "imbunata?irea calitatii si adaptabilitatii resurselor umane din zonele rurale in vederea ocuparii formale in activitati non-agricole" iar valoarea totala eligibila a proiectului a fost estimata la suma de 2.133.618 lei din care 1.796.958,99 lei reprezinta fonduri europene, 293.987,01 lei reprezinta fonduri acordate din Bugetul National, iar 42.672 lei reprezinta contributia membrilor Parteneriatului.
S-a invederat instan?ei faptul ca, datorita modalitatii defectuoase in care P a in?eles sa-si indeplineasca obligatiile asumate prin acordul de parteneriat cat mai ales datorita neonorarii obligatiei sale de a preda livrabilele pentru intocmirea si inaintarea cererilor de rambursare, aceasta societate a fost inlocuita si participarea sa la realizarea proiectului a fost eliminata. In principal, datorita carentelor grave in comportamentul profesional, etic si deontologic de care a dat dovada, Organismului Intermediar Regional pentru Programul Opera?ional Sectorial "Dezvoltarea Resurselor Umane" Regiunea Centru a aprobat inlocuirea acestui partener din cadrul proiectului.
Totodata, au aratat ca datorita modalitatii de lucru a P care a intarziat nejustificat aducerea la indeplinire a obligatiilor asumate prin contractual de finan?are, ea in calitate de lider al proiectului a solicitat Organismului Intermediar Regional pentru programul Opera?ional Sectorial "Dezvoltarea Resurselor Umane" Regiunea Centru incheierea unui act aditional la Contractul ….. aferent proiectului cu titlul Masuri integrate de ocupare pentru mediul rural care viza modificarea anexei 0 - Acordul de parteneriat pentru inlocuirea Partenerului 2-P cu Z si, pe cale de consecinta modificarea anexei 1 - Cererea de finantare, a anexei 2 - Bugetul proiectului, precum si a anexei 4 - CV-urile echipei de management si a echipei de implementare.
Modificarile contractuale au fost aprobate astfel incat P a fost in?tiin?at de excluderea sa din proiect cu consecinta modificarii obligatiilor contractuale si a obligatiilor de plata in sensul realizarii unei plati partiale din cererea de rambursare nr 2, plata proportionala cu activitatea desfasurata in cadrul proiectului.
De asemenea, au subliniat ca toate aceste modificari ale proiectului sub aspectul coparticiparii P au fost solicitate motivat si aprobate de Organismului Intermediar Regional pentru programul Opera?ional Sectorial "Dezvoltarea Resurse Umane" Regiunea Centru.
In motivarea inlocuirii P, au aratat ca contractul….., aferent proiectului cu titlul Masuri integrate de ocupare pentru mediul rural, a fost semnat de catre Beneficiar si AMPOSDRU in cursul lunii decembrie 2011, iar proiectul a intrat efectiv in implementare in data de 03.01.2012.
Parteneriatul initial constituit la depunerea Cererii de Finantare a fost alcatuit din A- Lider de parteneriat, V - partener 1, P - partener 2, iar durata proiectului a fost de 18 luni.
Odata cu aprobarea Actului aditional nr. 0  la Contractul … in data de 17.07.2012, componenta parteneriatului s-a schimbat, astfel: A - Lider de parteneriat, Comuna C - partener 1, P - partener 2, iar durata implementarii proiectului a devenit de 19 luni.
S-a men?ionat ca faptul ca in cele doua Acorduri de parteneriat semnate de catre P pentru implementarea acestui proiect, atat activitatile proiectului in care aceasta era implicata, respectiv, A1- Managementul proiectului, A3 - Informare si publicitate - Facilitarea accesului la informatie si A8 - Asigurarea instrumente informatice suport, cai si bugetul alocat derularii activitatilor din responsabilitatea acesteia, in cuantum de 30,23% din totalul bugetului proiectului, din care 44,4% - cheltuieli cu resursele umane, 46,51% - cheltuieli cu activitati subcontractate si 9,09%-cheltuieli generale de administratie, au ramas constante.
Solicitarea de inlocuire a Partenerului 2 (P2) – P s-a bazat pe motivatii temeinice, acest lucru fiind imperios necesar intrucat continuarea parteneriatului in aceasta formula ducea la destabilizarea intregii activitati programate a se desfasura in proiect.
Inca de la inceputul implementarii proiectului si pana la inlocuirea acesteia din proiect,     s-au inregistrat dificultati atat in implementarea activitatilor de care P2 era responsabil, cat si in modul de relationare cu acesta, in sensul ca solicitarile Beneficiarului adresate acestuia nu au primit un raspuns corect, complet si/sau in timp util, dar si faptul ca, pentru orice demers pentru aducerea intregii activitati derulate de catre Partenerul 2 in parametrii proiectului a fost consumat un timp nepermis de lung care a dus la initierea mai multor Notificari pentru modificarea Contractului de finantare.
De asemenea, din cauza modalitatii defectuoase in care P a inteles sa isi indeplineasca obligatiile contractuale, A a fost nevoita sa solicite inlocuirea acestuia din proiect si a determinat un efort suplimentar enorm din partea reclamantelor, activitate pentru care nu au fost remunerate in cadrul proiectului si a carei prestare a fost impusa de bunul simt si de obligatia de finalizare a proiectului pentru care se incheiase contractul de finantare.
Reclamantele au subliniat faptul ca aceste disfunctionalitati inregistrate si care au determinat investirea unui efort suplimentar din partea lor, nu au avut la baza nici un motiv pertinent, atat timp cat expertiza in domeniu, experienta acumulata in implementarea proiectelor de acest tip, modul de organizare a derularii prezentului proiect, precum si confortul bugetar sporit de care P2 a beneficiat erau argumente foarte solide pentru implementarea cu succes a proiectului. Toate aceste dificultati generate de P au avut si ar fi putut avea implicatii majore asupra atingerii obiectivelor proiectului si, implicit, a intereselor grupului tinta.
S-a men?ionat ca ele, in calitate de par?i contractuale ale A au fost in situatia de a realiza o munca colosala, care depasea net numarul atributiilor si orelor reglementate prin proiect pentru a reusi sa comunice cu partenerul lor, s-au izbit de situatii care frizau absurdul si au participat la ore intregi de discutii, de fiecare data cu alte persoane din cadrul P pentru a solicita si pentru a primi prestatiile la care acestia se angajasera si care ar fi putut decurge in conditii absolut normale, de celeritate si comunicare optima daca partenerul lor ar fi manifestat un minim de buna credinta deontologica profesionala.
De asemenea, au mai aratat faptul ca relatiile contractuale cu A au constat in: R1, in baza Contractului individual de munca inregistrat sub nr. …/10.01.2012, a indeplinit functia de manager proiect, R2, in baza Contractului individual de munca inregistrat sub nr. …/10.01.2012, a indeplinit functia de asistent manager iar doamna R3, in baza Contractului individual de munca inregistrat sub nr. …/10.01.2012, a indeplinit functia de responsabil de functiune (responsabil solicitant) iar activitatile prevazute in fisele posturilor au vizat implementarea activitatilor proiectului care au fost descrise in Cererea de finantare pentru atingerea cu succes a obiectivelor asumate.
In concret, pentru asigurarea continuitatii proiectului si pentru aducerea la indeplinire a scopului pentru care s-a acordat finantarea, pana la data aprobarii Actului aditional nr. … prin care a fost inlocuit P din Proiect, respectiv pana la data de 08.02.2013 dar si ulterior acestei date,  ele au realizat munca suplimentara, dupa cum se poate vedea in tabelele de la filele 8-14.
S-a invederata faptul ca, necesitatea desfasurarii activitatilor enumerate s-a datorat comportamentului absolut neprofesionist si lipsit de etica deontologica a P, ca au realizat o munca suplimentara enorma fata de cea cuprinsa in proiect ( si care nu ar fi fost necesara in cadrul unor relatii contractuale derulate in conditii normale in prezenta unui partener diligent si care ac?iona cu buna credinta medie. Prin intregul sau comportament si din culpa sa exclusiva, P le-a cauzat un prejudiciu cuantificabil in bani constand in contravaloarea muncii prestate in plus cuantificat prin aplicarea criteriilor de remunerare ale lor din cadrul contractului de finantare prin raportare la numarul efectiv de ore prestat si dovedit in plus fata de activitatea remunerata in cadrul proiectului.
Au aratat ca in in ceea ce le priveste, in calitate de angajati ai liderului de proiect, au respectat obligatiile lor contractuale asumate atat fata de parteneri cat si fata de autoritatea contractanta, au implementat un proiect care a fost aprobat si pentru activitatea lor s-a confirmat descarcarea de gestiune ca efect al verificarii tuturor documentelor justificative si a raporturilor contractuale la care au luat parte in cadrul proiectului.
In permanenta, atat in cadrul acestui proiect ca si in cadrul altor proiecte derulate, au manifestat maxima diligenta pentru respectarea cadrului legal in vigoare, a principiului corectei distribuiri a sumelor si a legalitatii efectuarii pla?ilor, atat in vederea pastrarii destinatiei corecte date de legiuitorul European a fondurilor structurale, cat si in aceasta materie.
In cauza sunt indeplinite conditiile raspunderii civile delictuale potrivit art. 1349 alin. (1) -(2) si art. 1357-1371 din noul Cod civil si prevederile continute in art. 1381-1395 din noul Cod civil, care reglementeaza regulile aplicabile repararii prejudiciului cauzat in conditiile raspunderii civile delictuale in totalitatea cazurilor.
Din continutul prevederilor legale, rezulta ca pentru a exista o raspundere civila delictuala, este necesara intrunirea cumulata a urmatoarelor conditii: prejudiciul, fapta ilicita, raportul de cauzalitate intre fapta ilicita si prejudiciu, vinovatie.
In afara existentei unei fapte ilicite, constand in atitudinea culpabila a P dovedita prin chiar inlocuirea societatii din Proiect, aprobata de …. , pentru a putea angaja raspunderea delictuala pentru fapta proprie, asa cum este reglementata in art. 1349 coroborat cu art. 1357-1371 din noul Cod civil, mai este necesara si producerea unei pagube victimei.
Esenta raspunderii civile delictuale consta in existenta unui prejudiciu, cauzat prin incalcarea unor interese legitime ale iei persoane. Astfel, in alin. 1 al art. 1349 din noul Cod civil, se reglementeaza obligatia generala a oricarei persoane de a nu vatama sau prejudicia o alta persoana, se dispune ca orice atingere adusa drepturilor sau intereselor legitime ale altor persoane atrage, pentru cel vinovat, raspunderea pentru toate prejudiciile cauzate, fiind obligat la repararea integrala acestora.
Totodata, au aratat ca prejudiciul, paguba, nu reprezinta altceva decat acele „efecte negative patrimoniale si morale pe care le incearca o persoana ca urmare, fie a conduitei ilicite a altei persoane, fie a unei fapte omenesti, a unui animal, a unui lucru  sau a unui eveniment care inlatura raspunderea delictuala a agentului". Prejudiciul a mai fost definit, in doctrina, ca fiind un „element esential al raspunderii delictuale" si care „consta in rezultatul, in efectul negativ suferit de o anumita persoana, ca urmare a faptei ilicite savarsita de o alta persoana.
Constituie prejudiciu paguba produsa de parata in patrimoniul lor, anume aceea de a presta o munca in plus care a ramas neremunerata si a carei necesitate s-a impus din cauza comportamentului contractual deplorabil al paratei.
Prejudiciul patrimonial produs in aceasta cauza are o valoare economica si poate fi evaluat in bani dupa criteriul obiectiv al sistemului de remunerare pentru o activitate similara (identica) desfasurata in cadrul aceluiasi proiect. In vederea stabilirii intinderii prejudiciului, au aratat ca trebuie sa se ?ina seama si de cheltuielile pe care creditorul le-a facut, desigur, intr-o limita rezonabila, pentru evitarea sau limitarea prejudiciului.
S-a invederat faptul ca, in cauza, prejudiciul cauzat este cert, nu a fost reparat inca, si este direct, personal si rezulta din incalcarea interesului legal al remunerarii muncii prestate cand ea este determinata de comportamentul culpabil al paratei.
Prejudiciul este sigur atunci cand existenta sa se poate constata cu certitudine si atunci cand acesta se poate evalua. In acest sens, au solicitat ca instanta sa constate ca au indicat in mod concret, particular si detaliat activitatile prestate in plus de catre fiecare reclamanta, aplicand regimul de retribuire conform contractului de finantare. De asemenea, au aratat ca prejudiciul este actual, prezent, reprezentand o dauna care s-a produs deja la data cand se pretinde repararea lui.
Caracterul direct al prejudiciului este dat de raportul de cauzalitate intre fapta ilicita si acel prejudiciul injust, care le-a cauzat paguba, iar in aceasta situatie natura muncii prestate, specificitatea activitatilor intreprinse sunt de natura a determina fara  echivoc legatura de cauzalitate intre fapta ilicita si prejudiciul produs.
Repararea prejudiciului consta in repunerea celui pagubit in situatia patrimoniala anterioara pagubirii si reintregirea patrimoniului acestuia astfel incat elementele sale active sa atinga valoarea pe care ar fi avut-o daca fapta ilicita nu ar fi fost savarsita atat in privinta prejudiciului cauzat (damnum emergens), cat si beneficiul nerealizat de victima (lucrum cessans) conform prevederilor art. 1349 coroborate cu cele cuprinse in art. 1385, art. 1516, din noul Cod civil (art. 1073 Codul civil din 1864) si art. 1531 din noi Cod civil, (art. 1084 Codul civil din 1864) pentru asigurarea restabilirii situatiei anterioare a victimei. In aplicarea dispozitiilor privind raspunderea civila delictuala, inseamna a repara integral prejudiciul cauzat, respectiv reparatia trebuie sa fie una integrala.
In dovedire, a solicitat proba cu inscrisuri si proba cu doi martori.
La dosar au fost depuse inscrisuri la filele 18-176.
La data de 15.10.2014, P a formulat intampinare la cererea de chemare in judecata formulata de catre reclamante, prin care a invocat excep?ia necompetentei teritoriale a Judecatoriei Sectorului 3 Bucure?ti de a judecata prezenta cauza, solicitand de asemenea suspendarea judecatii pana la solutionarea definitiva a cauzei privind dosarul  nr. ….. al Judecatoriei Sectorului 3 Bucuresti sau, in subsidiar, conexarea acesteia la cauza ce formeaza obiectul dosarului nr. ….., respingerea cererii de chemare in judecata, in principal, ca fiind formulata de persoane lipsite de calitate procesuala activa sau impotriva unei persoane lipsite de calitate procesuala pasiva, iar in subsidiar, ca neintemeiata.
In motivare, parata-reclamanta a aratat ca la data de 09.11.2010, intre P, B si A s-a incheiat Acordul de Parteneriat in vederea implementarii proiectului „Masuri integrate de ocupare pentru mediul rural" („Proiectul").
De asemenea, in data de 08.12.2011, A - in calitate de Lider de Parteneriat - a incheiat cu … Programul Operational Sectorial „Dezvoltarea Resurselor Umane" („AMPOSDRU" sau „Autoritatea") Contractul de Finantare …… avand ca obiect acordarea unei finantari nerambursabile pentru implementarea Proiectului („Contractul de Finantare").
Obiectivul Proiectului a constat in „imbunatatirea calitatii si adaptabilitatii resurselor umane din zonele rurale, in vederea ocuparii formale in activitati non-agricole", iar principala activitate a ei in cadrul Proiectului a constat in dezvoltarea si implementarea unui portal de diseminare a informatiilor privind oportunitatea Proiectului si asigurarea instrumentelor informatice suport. La aceasta s-au adaugat activitati de management al Proiectului (participare la sedinte de coordonare, planificarea activitatilor, etc.), achizitii, furnizarea unor traininguri privind modul de folosire a portalului si mentenanta in beneficiul echipei Liderului de proiect.
Valoarea totala eligibila a Proiectului a fost estimata la suma de 2.133.618 lei, din care 1.796.958,99 lei reprezinta fonduri europene, 293.987,01 lei reprezinta fonduri acordate din Bugetul National, iar 42.672 lei reprezinta contributia partenerilor.
Procedura necesara decontarii cheltuielilor angajate de membrii Parteneriatului in legatura cu implementarea Proiectului presupunea ca Partenerii 2 si 3 sa transmita cereri de decontare impreuna cu documentele justificative catre A, care, la randul sau, transmitea cererea (impreuna cu cererea privind propriile cheltuieli) catre Autoritate.
Privitor la derularea relatiilor contractuale in cadrul parteneriatului pe parcursul implementarii proiectului, a aratat ca inca  din perioada de inceput a implementarii Proiectului, contrar scopului pentru care-i fusese acordata finantarea nerambursabila, A si-a manifestat intentia de a deturna scopul Proiectului in sensul transformarii acestuia dintr-unul non-profit in unul generator de profit.
In acest sens, A i-a solicitat expres - prin Adresa nr. 00000 - realizarea unui portal care sa aiba la baza specificatii tehnice de natura a permite incasarea unor sume de bani in urma accesarii acestuia, prin dezvoltarea unor functionalitati referitoare la emiterea de facturi proforma si la posibilitatea efectuarii de plati online.
A aratat ca intrucat obtinerea unui profit este interzisa de Instructiunile AMPOSDRU, Siveco ?i-a manifestat expres - prin Adresa 000 - dezacordul cu privire la transformarea Proiectului intr-o sursa generatoare de profit.
Fata de refuzul paratei, profitand de calitatea sa de Lider al Parteneriatului si de avantajele pe care Acordul de Parteneriat i le punea la dispozitie (dintre care noteaza intermedierea relatiilor dintre ea si Autoritate, inclusiv a transmiterii cererilor de decontare si a viramentului sumelor decontate), A a incercat inlocuirea paratei din cadrul Proiectului.
Astfel, in mod nejustificat si abuziv, A a adoptat un comportament vadit sicanatoriu in relatia cu parata, manifestat prin cereri repetate si complet nejustificate de refacere a documentelor justificative, financiare si tehnice; solicitari de a efectua activitati de natura a genera cheltuieli neeligibile, dintre care noteaza, cu titlu exemplificativ, solicitarea A de a instala o platforma E-Learning, in vederea furnizarii de cursuri on line, asa cum reiese din Adresa A si Adresa P; prezentarea intr-o maniera denaturata a modului de implementare a Proiectului si a rolului ei in cadrul acestuia in fata Autoritatii si, in final, culminand cu rambursarea doar in parte a cheltuielilor avansate in Cererea de rambursare nr. 1, in pofida faptului ca aceste cheltuieli fusesera aprobate de Autoritate si incasate de A (din suma totala de 23.917,24 lei care ii revenea, A a virat doar suma de 5.230,96 lei, refuzand plata restului de 18.686,28 lei) si cu neincluderea cheltuielilor avansate de parata in valoare de 16.651,63 lei in Cererea de rambursare nr. 2 inaintata Autoritatii.
Pe fondul neintelegerilor aparute, a comunicat A intentia de a se retrage din Parteneriat sub conditia ca aceasta sa-i achite suma stabilita initial la valoarea de 35.337,91 lei reprezentand contravaloarea cheltuielilor angajate de P si nerecuperate (suma nerambursata aferenta Cerererii de rambursare nr. 1 la care se adauga cheltuielile neincluse in Cererea de rambursare nr. 2).
Prezentand partial si denaturat situatia de fapt si corespondenta dintre parti, A, fara a-i achita suma datorata in valoare de 35.337,91 lei, a obtinut, in cele din urma, acordul Autoritatii de inlocuire a sa pe baza corespondentei prin care manifesta intentia de a renunta la Proiect numai daca i se vor plati cheltuielile pe care le-a suportat in legatura cu Proiectul.
Fundatia a refuzat transmiterea spre decontare a Cererii de rambursare nr. 2 si plata cheltuielilor avansate de ea in vederea implementarii Proiectului, a formulat cererea de chemare in judecata ce formeaza obiectul dosarului nr. …. inregistrat pe rolul Judecatoriei Sectorului 3 Bucuresti avand ca obiect recuperarea cheltuielilor pe care le-a efectuat in legatura cu Proiectul.
Cu privire la suspendarea prezentei cauze pana la solutionarea definitiva a dosarului nr. …… sau, in subsidiar, conexarea prezentei cauze la dosarul nr. …. , a arata ca astfel cum rezulta din cuprinsul acesteia, cererea de chemare in judecata este fundamentata pe o pretinsa incalcare a obligatiilor contractuale care-i reveneau in temeiul Acordului de Parteneriat incheiat cu Fundatia.
Astfel cum a aratat anterior, in sectiunea 1.3, pe rolul Judecatoriei Sectorului 3 se afla deja un dosar (inregistrat cu numarul …..) ce are ca obiect tocmai modul in care cele doua parti contractante - ea si Fundatia, si-au indeplinit obligatiile asumate prin Acordul de Parteneriat.
In consecinta, a invederat ca este evident faptul ca in cadrul prezentei cauze, existenta dreptului reclamantelor la repararea pretinsului prejudiciu cauzat de ea depinde de modul in care ea si-a indeplinit obligatiile contractuale asumate prin Acordul de Parteneriat si ca modul de indeplinire de catre ea a acestor obligatii reprezinta un aspect ce urmeaza a fi analizat si solutionat de catre Judecatoria Sectorului 3 in cadrul dosarului nr. ……
A aratat ca prin cererea de chemare in judecata, reclamantele sustin ca modul in care ea si-ar fi executat obligatiile asumate prin Acordul de Parteneriat intervenit intre ea si Fundatie ar fi generat un volum de munca suplimentar pe care reclamantele l-ar fi prestat si a carui contravaloare nu ar fi incasat-o de la Fundatie.
Astfel, desi reclamantele si-au intemeiat actiunea pe raspunderea civila delictuala, acestea invoca o pretinsa fapta ilicita a ei constand in executarea necorespunzatoare a unei/unor obligatii contractuale care ne-ar reveni in temeiul contractului incheiat cu A (asadar nu cu reclamantele, care nu sunt parte in acest contract) ?i un prejudiciu pe care acestea l-ar fi suportat in relatiile de munca pe care le desfasoara cu A (un contract in care ea nu este parte).
Fata de pretentiile deduse judecatii, cat si in raport de argumentele reclamantelor in sprijinul acestor pretentii, considera ca cererea de chemare in judecata se impune a fi respinsa. Dupa cum o sugereaza chiar reclamantele, in legatura cu derularea si implementarea Proiectului au luat nastere doua raporturi contractuale distincte, respectiv un prim raport nascut intre ea si A, in temeiul Acordului de parteneriat. In cadrul acestui prim raport, modul in care ea a executat contractul ar putea sa produca, teoretic, un prejudiciu Fundatiei, aceasta fiind, in aceste conditii, singura care ar justifica legitimare procesuala activa in a solicita repararea unui prejudiciu legat de fapta lor contractuala.
Un al doilea raport nascut intre A si reclamante, in temeiul contractelor de munca pe care fiecare dintre acestea le-a incheiat cu A. In cadrul acestui al doilea raport, orice pretins prejudiciu nascut direct in patrimoniul reclamantelor in relatia acestora de munca desfasurata cu A (chiar daca acesta a privit Proiectul in care ea a fost parte) da dreptul reclamantelor - in temeiul contractelor de munca incheiate cu A - sa se indrepte doar impotriva acesteia din urma.
In consecinta, tot la nivel ipotetic, fapta contractuala (desi reclamantele o numesc delictuala, instanta urmeaza a observa ca se invoca modalitatea in care a executat contractul) a sa nu putea naste un prejudiciu direct in patrimoniul reclamantelor, motiv pentru care se impune ca instanta sa constate lipsa calitatii procesuale active a acestora in formularea prezentei cereri.
In acelasi timp, orice prejudiciu pe care l-ar suferi reclamantele in relatia lor contractuala cu A legitimeaza reclamantele sa se indrepte impotriva A, motiv pentru care parata nu detine calitate procesuala pasiva in cererea reclamantelor.
In plus, trecand peste aspectele care tin de neindeplinirea niciuneia dintre conditiile raspunderii civile delictuale, instanta de judecata urmeaza a observa ca, in realitate, faptele descrise de reclamante sunt unele care privesc raspunderea contractuala iar nu un delict civil, acesta din urma fiind definit drept acea conduita adoptata de un subiect de drept caracterizata prin incalcarea normelor de drept obiectiv, iar nu a unor prevederi contractuale.
S-a arata ca, intr-o atare situatie, cererea - fata de temeiul de drept invocat - este neintemeiata independent de existenta vreunui prejudiciu suportat de reclamante.
Pretinsele prejudicii fiind nascute direct in patrimoniul reclamantelor - iar nu al A - in executarea contractelor de munca pe care fiecare din reclamante le-a incheiat cu A - iar nu in executarea Acordului de Parteneriat - singurul raport obligational la care reclamantele sunt parte si in cadrul caruia pot obtine repararea acestor prejudicii este raportul de munca nascut intre aceste reclamante si A.
Urmeaza ca instanta sa observe ca scopul urmarit de reclamante prin formularea cererii de chemare in judecata nu este altul decat plata contravalorii pretinselor ore suplimentare lucrate de acestea in executarea contractelor de munca incheiate cu A si neplatite de aceasta din urma.
Or, modalitatea de reparare a prejudiciilor cauzate persoanelor salariate prin prestarea de munca suplimentara este prevazuta expres in legislatia muncii, iar remunerarea muncii suplimentare se face de catre angajator, in speta de catre A. In contextul de mai sus, pentru recuperarea pretinsului prejudiciu suferit prin prestarea orelor suplimentare, cele trei reclamante ar fi trebuit sa se indrepte impotriva A, acestea neavand deschisa calea formularii unei actiuni directe impotriva paratei (fie ea si una intemeiata pe raspunderea delictuala).
Cu privire la inexistenta faptei ilicite, s-a aratat ca singura circumstantiere pe care o aduc reclamantele in legatura cu pretinsul comportament neprofesionist al ei este aceea ca ar fi furnizat raspunsuri incorecte, incomplete ori tardive fata de solicitarile A, motiv pentru care ar fi fost necesara alocarea unui timp suplimentar din partea angajatilor acesteia. Aceasta circumstantiere - in fapt, o simpla afirmatie - nu este nici insotita de referiri concrete la situatia de fapt, nici intemeiata pe argumente coerente, ci se fundamenteaza pe o serie de corespondente si adrese preconstituite de catre A. Or, fiind emise unilateral de reclamante, corespondentele mentionate nu pot constitui mijloace de proba in favoarea acestora.
 Dimpotriva, intreaga corespondenta purtata de parti in perioada implementarii Proiectului denota adoptarea de catre A a unui comportament vadit sicanatoriu si abuziv fata de ea, manifestat in special prin cereri repetate si complet nejustificate de refacere a documentelor justificative, financiare si tehnice.
Oricum, in ciuda faptului ca solicitarile A au fost, inca de la inceput, complet nefondate si neargumentate, s-a conformat acestora in mod rezonabil si in limitele impuse de prevederile Contractului de finantare si de Instructiunile AMPOSDRU, asa cum rezulta din intreaga corespondenta purtata de parti in perioada implementarii Proiectului.
In ceea ce priveste sustinerile privitoare la depunerea cu intarziere a documentelor justificative de catre parata, din aceeasi corespondenta pe care reclamantele incearca a-si intemeia pretentiile rezulta ca eventualele intarzieri in depunerea documentelor mentionate au fost cauzate de atitudinea culpabila a A care, cu rea-credinta, a blocat in mod repetat activitatea sa in cadrul Proiectului.
De asemenea, a mai aratat ca A a blocat complet activitatea de actualizare a continutului portalului de diseminare a informatiilor pe care aceasta urma a-l dezvolta si implementa, ca urmare a refuzului nejustificat al acesteia de a finaliza analiza cerintelor si definirea specificatiilor functionale necesare procesului de actualizare (Adresele …. nr. …/20.07.2012 si nr. …/09.08.2012).
A men?ionat ca A a ignorat solicitarile repetate ale sale de a asigura prezenta expertului contabil la propriul sediu in vederea verificarii, stampilarii si semnarii documentelor justificative predate prin intermediul Procesului verbal de predare-primire. Asa fiind, expertul contabil nu s-a prezentat nici la data predarii documentelor catre A, nici la o data ulterioara acesteia, fapt ce a condus la imposibilitatea finalizarii dosarului de rambursare.
Mai mult, in contextul in care inca solicita prezenta expertului si, astfel, finalizarea dosarului, fara a se consulta sau macar informa asupra deciziei sale, A a transmis Cererea de rambursare nr. 2 catre Autoritate fara a include cheltuielile sale. A invederat ca acest comportament abuziv adoptat de A in relatia cu ea a fost generat in realitate - nu de pretinsul neprofesionalism al sau - ci de intentia Fundatiei de a o inlocui din cadrul parteneriatului urmare a refuzului ferm al sau de a participa, alaturi de aceasta, la deturnarea scopului Proiectului in sensul obtinerii de profit in urma accesarii si utilizarii de catre beneficiari a portalului.
A aratat ca s-a conformat intru totul obligatiilor prevazute in Acordul de Parteneriat, toate activitatile prestate si documentele intocmite si predate A fiind conforme cu prevederile Contractului de Finantare si cu Instructiunile AMPOSDRU.
Cu privire la inexistenta prejudiciului, a aratat ca in ceea ce priveste prejudiciul, s-a aratat in mod constant - atat in practica instantelor de judecata cat si in doctrina de specialitate 2 - ca, pentru a fi susceptibil de reparare, acesta trebuie sa prezinte atat certitudinea existentei, cat si posibilitatea de evaluare. Asadar, prejudiciul trebuie sa fie, de asemenea, determinat sau cel putin determinabil.
In cazul dedus judecatii, prejudiciul a carui reparare o solicita reclamantele nu numai ca nu este determinat ori determinabil, ci este pur si simplu inexistent, in conditiile in care corespondenta, intalnirile si discutiile cu partenerii pe tema implementarii Proiectului, chiar si atunci cand au scopul solutionarii unor neintelegeri sau al obtinerii de documente ori informatii suplimentare, nu pot fi calificate drept „munca suplimentara". Toate activitatile enumerate mai sus reprezinta activitati inerente derularii unui Proiect de natura si complexitatea celui analizat in prezenta cauza, eventualele discutii si neintelegeri intre parteneri pe tema cheltuielilor angajate ori a documentelor justificative fiind, la randul lor, previzibile.
A aratat ca este evident inca de la data intocmirii Cererii de Finantare si a estimarii bugetului Proiectului ca rolul A in cadrul Parteneriatului - cu atat mai mult cu cat si-a asumat calitatea si responsabilitatile de Lider - nu va fi unul nominal, concretizat intr-o coordonare pur formala a partenerilor si a Proiectului. In acest context, o eventuala estimare eronata de catre A, la data Cererii de Finantare, a cheltuielilor aferente activitatilor ce urmau a fi intreprinse in vederea implementarii cu succes a Proiectului nu indreptatesc A - cu atat mai putin persoanele salariate in cadrul acesteia - sa califice activitatile a caror contravaloare depaseste valoarea estimata drept „munca suplimentara".
Cu atat mai putin este posibila calificarea contravalorii acestor activitati drept prejudiciu si, in plus, un prejudiciu la a carui reparare sa fie obligata parata intrucat contravaloarea muncii prestate in vederea comunicarii cu partenerii de Proiect si a solutionarii eventualelor neintelegeri reprezinta, potrivit Contractului de Finantare, o cheltuiala eligibila pe care Autoritatea este obligata a o rambursa partii care a efectuat-o.
 A reamintit ca, potrivit art. 7 - „Rambursarea cheltuielilor efectuate in cadrul Proiectului si rambursarea finala” din Contractul de Finantare, Fundatia avea nu numai dreptul, ci chiar obligatia de a depune cereri de rambursare a tuturor cheltuielilor efectuate in legatura cu implementarea Proiectului. Fiind incontestabil ca toate cheltuielile aferente redactarii de adrese si corespondente catre parteneri, cat si intalnirilor si discutiilor cu acestia pe tema derularii Proiectului se incadreaza in aceasta categorie de cheltuieli, A avea obligatia de a le include in propriile cereri de rambursare transmise Autoritatii.
Chiar si in situatia in care cheltuielile aferente pretinsei munci suplimentare ar fi determinat depasirea bugetului Proiectului, nici A, nici reclamantele nu ar fi fost puse in situatia de a nu putea recupera cheltuielile mentionate. Intr-adevar, potrivit art. 9.A alin. (13) din Contractul de Finantare, „Sectiunea « Date financiare » subsectiunea referitoare la justificarea si detalierea bugetului din cuprinsul Anexei 1 - «Cererea de finantare » la contractul de finantare, cuprinde estimari orientative cu privire la fundamentarea bugetului propus pentru proiectul finantat. In cazul in care, pe durata implementarii proiectului, apar modificari ale valorilor estimate initial, nu este necesara initierea unei notificari sau a unui act aditional catre AMPOSDRU.
A invederat faptul ca reclamantele nu sustin, nicaieri in cuprinsul cererii de chemare in judecata, ca valoarea asa-zisei munci suplimentare nu ar fi fost recuperata de la Autoritate. Atat existenta, cat si valoarea „muncii suplimentare" sunt stabilite doar pe baza unor rapoarte de activitate care, fiind intocmite unilateral de catre reclamante si neavand data certa, urmeaza a fi calificate drept probe preconstituite pentru acest litigiu si inlaturate de instanta de judecata.
In plus fata de aspectele detaliate mai sus (care dovedesc inexistenta prejudiciului), invederam ca, in orice caz, insasi valoarea pretinsului prejudiciu a fost determinata prin raportare la o modalitate de calcul gresita.
Instan?a poate observa ca, reclamantele au determinat valoarea prejudiciului prin inmultirea numarului de ore suplimentare (ore pe care pretind ca nu le-ar fi lucrat daca P si-ar fi indeplinit la timp obligatiile contractuale) cu un anumit tarif orar: 206 lei/ora – R1; 103 lei/ora – R2; 92 lei/ora – R3.
A mentionat ca A, insa, aplica in relatia cu reclamantele alte tarife orare, mai mici, prevazute in contractele de munca incheiate de A cu fiecare dintre acestea: 161,25 lei/ora –R1; 80,6 lei/ora – R2; 72,01 lei/ora – R3. Asa fiind, sumele solicitate de reclamante pentru pretinsele ore suplimentare ar putea reprezenta, cel mult, eventualul prejudiciu suferit de A, nicidecum prejudiciul suferit de reclamante in calitate de salariate in cadrul A.
Inexistenta unui raport de cauzalitate intre pretinsa fapta ilicita a sa si pretinsul prejudiciu suferit de reclamante rezulta ?i din faptul ca o eventuala executare necorespunzatoare de catre parata a prevederilor Acordului de Parteneriat nu ar putea reprezenta cauza pretinsului prejudiciu pecuniar produs direct in patrimoniul reclamantelor.
Intr-adevar, presupunand ca ar exista atat fapta ilicita, cat si prejudiciul, ar fi totusi imposibil de stabilit o legatura intre eventualele incalcari de catre ea a prevederilor Acordului de Parteneriat, pe de o parte, si contravaloarea muncii depuse de reclamante in vederea comunicarii cu parata pe tema derularii si implementarii Proiectului, pe de alta parte.
In drept, au fost invocate dispozi?iile Acordului de Parteneriat, ale Contractului de Finantare, precum si toate dispozitiile legale sau contractuale invocate in cuprinsul prezentei intampinari.
In dovedire, a solicitat proba cu inscrisuri, interogatoriul reclamantelor, expertiza contabila si tehnica, proba testimoniala, precum si orice alte mijloace de proba a caror necesitate va rezulta din dezbateri.
La dosar au fost depuse inscrisuri.
La data de 12.11.2014 A  a formulat cerere de interven?ie in interes propriu, solicitand instan?ei obligarea P la restituirea sumei de 23917,24 RON reprezentand contravaloarea serviciilor contractate si neefectuate pana la capat sau efectuate necorespunzator si fara utilitate pentru derularea proietului,’’Masuri integrate de ocupare pentru mediul rural" suma ce a   fost initial aprobata la plata prin cererea de rambursare nr. 1.
In motivare, a arata ca datorita modalitatii de lucru a P care a intarziat nejustificat aducerea la indeplinire a obligatiilor asumate prin contractual de finatate, ea in calitate de lider a proiectului a solicitat OIR pentru programul Operational Sectorial "Dezvoltarea Resurselor Umane" Regiunea Centru incheierea unui act aditional la Contractul …. aferent proiectului cu titul Masuri integrate de ocupare pentru mediul rural care vizeaza modificarea anexei 0 -Acordul de parteneriat pentru inlocuirea Partenerului 2-P cu Z si, pe cale de consecinta modificarea anexei 1 - Cererea de finantare, a anexei 2 - Bugetul proiectului, precum si a anexei 4 - CV-urile echipei de management si a echipei de implementare. Modificarile contractuale au fost aprobate astfel incat partenerul P a fost instiintat de excluderea sa din proiect cu consecinta modificarii obligatiilor contractuale si a obligatiilor de plata in sensul realizarii unei plati partiale din cererea de rambursare nr. 2, plata proportional cu activitatea desfasurata in cadrul proiectului.
La data de 13.01.2015,  parata P, a formulat intampinare impotriva cererii de interventie voluntata principala formulata de A, solicitand in principal, admiterea exceptiei inadmisibilitatii cererii de interventie; in subsidiar, respingerea cererii de interventie ca neintemeiata.
In ceea ce priveste inadmisibilitatea cererii de interventie, a arata ca cererea de interventie formulata de A nu intruneste conditiile impuse de dispozitiile art. 61 alin. (1) - (2) Cod proc. civ. intrucat intre dreptul dedus judecatii si dreptul invocat prin cererea de interventie nu exista o stransa legatura care sa justifice judecarea lor impreuna, precum ?i faptul ca Fundatia nu justifica un interes in exercitarea dreptului de a interveni in prezentul proces.
Cu privire la netemeinicia cererii de interventie, a arata ca in masura in care instanta va trece peste exceptia inadmisibilitatii si va admite in principiu cererea de interventie, urmeaza sa suspende judecata acesteia pana la solutionarea definitiva a dosarului nr. xxxx, in conformitate cu solutia pe care o va lua cu privire la cererea de suspendare a actiunii principale.
In ceea ce priveste fondul pretentiilor deduse judecatii prin cererea de interventie, aprecieaza ca acestea sunt,  neintemeiate. A aratat ca obiectul solicitarilor A  il reprezinta contravaloarea cheltuielilor avansate de parata in cadrul Proiectului, solicitate la rambursare pe calea Cererii de rambursare nr. 1, confirmate de catre auditorul Proiectului, avizate de Autoritate si incasate de catre ea. Potrivit cererii de interventie, aceste cheltuieli i-ar fi fost rambursate fara ca ea sa fi contribuit, in vreun fel, la realizarea Proiectului. Altfel spus, in opinia intervenientei, ea nu ar fi prestat vreun serviciu sau produs vreun livrabil in schimbul sumelor primite.
A mentionat ca A nu avea - si, desigur, nu are nici in prezent - vreun rol in verificarea, in calificarea drept eligibile sau neeligibile a cheltuielilor avansate de parata ori de apreciere cu privire la temeinicia ori netemeinicia cererilor ei de rambursare a cheltuielilor, ci, in calitate de Lider de Parteneriat, A actiona drept simplu intermediar intre ea si Autoritate. Mai concret, rolul A de intermediar se concretiza, de regula, prin reprezentarea membrilor Parteneriatului in relatia cu Autoritatea si prin includerea cheltuielilor angajate de acestia in Cererile de rambursare pe care tot A le transmitea Autoritatii. In ipoteza avizarii cheltuielilor solicitate de catre Autoritate, A era cea care incasa sumele avizate de la Autoritate si fie le retinea - pe cele ce i se cuveneau - fie le vira, mai departe, celui de al doilea membru al Parteneriatului.
Astfel cum rezulta din dispozitiile clare ale art. 9 din Acordul de parteneriat, singura in masura a aprecia asupra caracterului eligibil ori neeligibil al cheltuielilor incluse de parata in cuprinsul Cererilor de rambursare si, pe cale de consecinta, asupra dreptului sau de a le fi rambursate aceste cheltuieli era Autoritatea. Or, in ceea ce priveste cheltuielile incluse in Cererea de rambursare nr. 1, pe care le pretinde in prezent A, Autoritatea le-a analizat, avizat si virat A pentru ca aceasta sa le ramburseze, la randul sau, ei.
In drept, au fost invocate dispozitiile Acordului de parteneriat, precum si toate dispozitiile contractuale si legale invocate in cuprinsul prezentei intampinari.
In dovedire, a solicitat proba cu inscrisuri, interogatoriul intervenientei, expertiza contabila si tehnica, proba testimoniala, precum si orice alte mijloace de proba a caror necesitate va reiesi din dezbateri.
Prin incheierea de ?edin?a din data de 13.01.2015 a fost respinsa ca neintemeiata excep?ia necompeten?ei teritoriale a Judecatoriei Sectorului 3 Bucure?ti, a fost admisa in principiu cererea de interven?ie voluntara principala formulata de intervenienta A, au fost respinse ca neintemeiate excep?iile lipsei calita?ii procesuale active ?i lipsei calita?ii procesuale pasive, fiind de asemenea respinsa cererea de suspendare a judeca?ii intregii cauze pana la solu?ionarea dosarului nr. xxxxx.
D e asemenea a fost disjunsa cererea de interven?ie voluntara principala formulata de intervenienta A ?i suspendata judecata acesteia pana la solu?ionarea definitiva a dosarului nr. xxxxx.
In ceea ce prive?te probatoriul, reclamantele au aratat ca solicita incuviin?area probei cu inscrisuri, renun?and la administrarea probei testimoniale, iar parata a solicitat administrarea probei cu inscrisuri ?i a probei cu interogatoriul reclamantelor, interogatoriul fiind administrat la termenul de judecata din data de 24.02.2015.
Analizand actele si lucrarile dosarului, instan?a constata urmatoarele:
In fapt, la data de 09.11.2010, intre A, P ?i B s-a incheiat acordul de parteneriat in vederea implementarii proiectului ”Masuri integrate de ocupare pentru mediul rural”. Comuna B in baza acordului de parteneriat, inregistrat la beneficiar sub nr. …/06.06.2012, aprobat de catre finanta?or prin actul adi?ional nr. 1, in data de 17.07.2012, a fost inlocuit cu C.
In data de 08.12.2011, A in calitate de Lider de proiect a incheiat cu …Programul Opera?ional Sectorial ”Dezvoltarea resurselor umane” AMPOSDR contractul de finan?are …. avand ca obiect acordarea unei8 finan?ari nerambursabile pentru implementarea proiectului cu titlul Masuri integrate de ocupare pentru mediul rural. Obiectivul proiectului l-a reprezentat imbunata?irea calita?ii ?i adaptabilita?ii resurelor umane din zonele rurale in vederea ocuparii formale in activita?i non-agricole, iar valoarea totala eligibila a proiectului a fost estimata la suma de 2.133.618 lei din care 1.796.958,99 lei reprezentau fonduri europene, 293.987,01 lei reprezentau fonduri acordate din Bugetul Na?ional, iar suma de 42.672 lei reprezenta contribu?ia membrilor parteneriatului.
Parteneriatul ini?ial constituit la depunerea cererii de finan?are a fost alcatuit din A in calitate de Lider de parteneriat, B in calitate de partener 1 ?i P in calitate de partener 2, fiind incheiat pe o perioada de 18 luni. Odata cu aprobarea Actului adi?ional nr. … la contractul ….. la data de 17.07.2012, componen?a parteneriatului  s-a schimbat, partenerul 1 fiind inlocuit cu C, iar durata implementarii proiectului a fost modificata la 19 luni.
S-a solicitat ulterior inlocuirea partenerului nr. 2 P de catre A, care a ?i fost inlouit in mod efectiv.
In ceea ce prive?te calitatea reclamantelor, acestea se aflau in rela?ii contractuale cu A astfel:
- R1 in baza contractului individual de munca inregistrat sub nr. 1/10.01.2012 a indeplinit func?ia de manager de proiect;
- R2 in baza contractului individual de munca inregistrat sub nr. 2/10.01.2012 a indeplinit func?ia de asistent manager;
- R3 in baza contractului individual de munca inregistrat sub nr. 3/10.01.2012 a indeplinit func?ia de responsabil de func?iune,
iar activita?ile din fi?a postului au vizat implementarea activita?ilor proiectului care au fost descrise in cererea de finan?are pentru atingerea obiectivelor asumate.
Conform contractelor individuale de munca depuse la dosar, R1 a fost angajata pentru o perioada determinata de 18 luni de la data de 11.01.2012 pana la data de 10.07.2013 (F.273 vol.I) cu o frac?iune de norma de 3 ore pe zi, respectiv 60 de ore pe luna, cu un salariu brut de 9675 lei pe luna; R2 a fost angajata pentru o perioada determinata de 18 luni de la data de 11.01.2012 pana la dtaa de 10.07.2013 (F.275 vol.I) cu o frac?iune de norma de 4 ore pe zi, respectiv 80 de ore pe luna, cu un salariu brut de 6450 lei pe luna, iar doamna R3 a fost angajata pentru o perioada determinata de 18 luni de la data de 11.01.2012 pana la dtaa de 10.07.2013 (F.277 vol.I) cu o frac?iune de norma de 3 ore pe zi, respectiv 60 de ore pe luna, cu un salariu brut de 4321 lei pe luna.
In esen?a, reclamantele sus?in ca sunt indeplinite condi?iile raspunderii civile delictuale, fapta ilicita constand in atitudinea culpabila a P in indeplinirea obliga?iilor asumate prin contractul de parteneriat, iar prejudiciul suferit de cele trei reclamante consta in contravaloarea muncii suplimentare prestate pentru a suplini neajunsurile create de comportamentul paratei.
In drept, instan?a re?ine ca in temeiul art. 1349 C.civ. orice persoana are indatorirea sa respecte regulile de conduita pe care legea sau obiceiul locului le impune si sa nu aduca atingere, prin actiunile ori inactiunile sale, drepturilor sau intereselor legitime ale altor personae, iar cel care, avand discernamant, incalca aceasta indatorire raspunde de toate prejudiciile cauzate, fiind obligat sa le repare integral.
Astfel, raspunderea civila delictuala reprezinta acel raport de obligatii in temeiul caruia o persoana este indatorata sa repare prejudiciul cauzat altuia prin fapta sa ori, in cazurile prevazute de lege, prejudiciul pentru care este raspunzatoare.
Codul civil reglementeaza atat raspunderea civila delictuala, cat ?i raspunderea civila contractuala, ambele forme avand acelasi scop: restabilirea echilibrului social distrus prin comiterea unei fapte prejudiciabile si repunerea victimei in situatia anterioara comiterii acestuia. Astfel, in noua reglementare se mentine distinctia clara intre raspunderea delictuala si cea contractuala, fiecare avand trasaturi specifice in raport de izvorul obligatiilor: faptul ilicit delictual, respectiv faptul ilicit constand in incalcarea obligatiilor contractuale.
Ambele raspunderi civile au aceleasi elemente constitutive: prejudiciul, fapta ilicita pagubitoare, culpa faptuitorului si legatura de cauzalitate dintre fapta si prejudiciu. In ceea ce priveste raportul dintre acestea, raspunderea delictuala reprezinta dreptul comun in materie, fiind aplicabila ori de cate ori prejudiciul cauzat nu este in legatura cu un raport de natura contractuala.
Raspunderea civila delictuala pentru fapta proprie reprezinta obligatia celui care a cauzat altuia un prejudiciu, printr-o fapta ilicita extracontractuala, care ii este imputabila, de a repara paguba astfel pricinuita.
In ceea ce prive?te condi?iile raspunderii civile delictuale, conform art. 1357 C.civ. cel care cauzeaza altuia un prejudiciu printr-o fapta ilicita, savarsita cu vinovatie, este obligat sa il repare, iar autorul prejudiciului raspunde pentru cea mai usoara culpa. Anterioara este necesara indeplinirea cumulativa a patru conditii: existenta unui prejudiciu, comiterea unei fapte ilicite, stabilirea legaturii de cauzalitate dintre aceasta si consecintele daunatoare produse si vinovatia faptuitorului. Astfel, de esenta raspunderii civile delictuale este cauzarea unui prejudiciu prin incalcarea drepturilor subiective sau a intereselor legitime ale unei persoane, conditii obiective in absenta carora nu se poate stabili obligatia de reparare in sarcina persoanei responsabile. Vinovatia, definita ca fiind latura subiectiva a raspunderii delictuale, are rolul de a delimita conduita care poate fi imputabila faptuitorului, in vederea sanctionarii sale, prin angajarea obligatiei de despagubire a victimei.
Element obiectiv al raspunderii delictuale, fapta ilicita reprezinta acea actiune sau inactiune prin care s-a adus atingere drepturilor subiective ale altor persoane sau intereselor lor legitime, de natura a le cauza un prejudiciu. Fapta ilicita poate fi o actiune constand in a face ceea ce nu ar trebui facut potrivit normelor morale si juridice sau o inactiune manifestata prin a nu face ceva, cu toate ca trebuia si putea fi facut.
Prejudiciul, dauna sau paguba reprezinta acele „efecte negative patrimoniale si morale pe care le incearca o persoana ca urmare fie a conduitei ilicite a altei persoane, fie a unei fapte omenesti, a unui animal, a unui lucru sau a unui eveniment care inlatura raspunderea delictuala a agentului. Pentru ca victima sa poata obtine despagubirea din partea persoanei responsabile, prejudiciul trebuie sa fie cert, atat din punct de vedere al existentei sale, actuale sau viitoare, cat si al posibilitatilor concrete de evaluare, si sa nu fie inca reparat. In ceea ce priveste prima conditie, se considera a fi indeplinita cand existenta prejudiciului este sigura, neindoielnica.
In cauza insa, nu sunt ndeplinite cele doua condi?ii anterior enun?ate, respectiv existen?a unei fapte ilicite specifice raspunderii civile delictuale, ?i nici existen?a unui prejudiciu cert, neindoielnic.
Intrucat reclamantele invoca existen?a aceleia?i fapte ilicite pentru fiecare dintre acestea, precum ?i existen?a unui prejudiciu de aceea?i natura in persoana fiecareia, cuantumul fiind diferit doar, instan?a va analiza global neindeplinirea celor doua condi?ii fa?a de toate cele trei reclamante.
Cu privire la fapta ilicita, se invoca existen?a acesteia decurgand din executarea necorespunzatoare ori neexecutarea unor obliga?ii contractuale asumate de catre P prin contractul de parteneriat, neexecutare sau executare necorespunzatoare in raport de celelalte par?i contractuale, iar nu in concret fa?a de reclamante cu care parata nu avea un raport juridc obliga?ional direct.
Astfel cum s-a aratat anterior, incalcarea unor obliga?ii de natura contractuala nu poate reprezenta fundamentul raspunderii civile delictuale, ci fundamentul raspunderii civile contractuale. Comportamentul inadecvat al paratei invocat de catre reclamante se refera la conduita acesteia in executarea contractului de parteneriat, ce ar fi determinat ?i prejudicii certe in persoana reclamantelor.
Instan?a re?ine ca in cauza nu s-a dovedit existen?a unei fapte ilicite de natura extracontractuala, care sa nu aiba nicio legatura cu obliga?iile asumate de catre parata prin contractul de parteneriat, ci din contra neindeplinirea ori indeplinirea necorespunzatoare a obliga?iilor ce ii reveneau prin contract. Mai mult decat atat, pe rolul instan?ei se afla alte doua dosare intemeiate pe raspunderea civila contractuala ce urmeaza a fi analizata in acel cadrul procesual.
De asemenea, in ceea ce prive?te prejudiciul, acesta nu este cert. Calculul efectuat de catre reclamante in privin?a orelor suplimentare lucrate de acestea este unul complet unilateral, fara un suport probator obiectiv. Grila orelor suplimentare inserata in ac?iune nu se coroboreaza cu nicio alta proba administrata in cauza ?i reprezinta simple sus?ineri nedovedite in condi?iile codului de procedura civila.
De altfel, admi?and ca au existat ore suplimentare lucrate, contravaloarea acestora poate fi ob?inuta de la angajator in temeiul contractului individual de munca, instan?a re?inand ca in fiecare dintre contractele individuale de munca ale celor trei reclamante, la pct. 4 litera a¹ este inserata obliga?ia angajatorului sa acorde salariatului toate drepturile ce decurg din contractele individuale de munca, din contractul colectiv de munca aplicabil ?i din lege.
Totodata, o eventuala munca suplimentara a fost prestata de catre reclamante din con?tin?a proprie, avand totodata un interes direct in atingerea atingerea obiectivelor proietului, nefiind obligate prin dispozi?ii contractuale sa lucreze ore suplimentare. De asemenea, acestea ar fi putut inca de la inceput sa negocieze o frac?iune de norma mai mare de 3 ore, respectiv 4 ore pe zi, pentru a acoperi astfel de situa?ii ori sa fi negociat o clauza concreta pentru a acoperi eventualele ore suplimentare lucrate.
Nu in cele din urma, faptul ca angajatorul reclamantelor are buget fix pentru cheltuielile cu personalul nu poate determina concluza ca valoarea unor ore suplimentare lucrate trebuie suportata de catre parata.
Fa?a de toate aceste considerente, re?inand ca in cauza in condi?iile art. 249 C.pr.civ. nu a fost dovedita savar?irea de catre parata a unei fapte ilicite ca fundament al raspunderii civile delictuale, ?i nici existen?a unui prejudiciu cert ca urmare a acesteia, va respinge ac?iunea reclamantelor ca nentemeiata.
In temeiul principiului disponibilita?ii procesului civil, va lua act ca parata si-a rezervat dreptul de a solicita cheltuieli de judecata pe cale separata.

                    PENTRU ACESTE MOTIVE
                            IN NUMELE LEGII
                                HOTARASTE:

Respinge actiunea civila privind pe R1, R2, R3 in contradictoriu cu P, ca neintemeiata.
Ia act ca parata si-a rezervat dreptul de a solicita cheltuieli de judecata pe cale separata.
Cu apel in termen de 30 de zile de la comunicare.
Pronuntata in sedinta publica azi, 10.03.2015.