Asociatii, fundatii. Inregistrare partid politie. Conditii cu privire la sediu si denumire

Asociatii, fundatii.
Inregistrare partid politic. Conditii cu privire la sediu si denumire

Conditia legala instituita de art. 18 alin. l .lit e Legea nr. 14/ 2003 referitoare la existenta unui sediu al partidului nu poate fi constata neindeplinita pe considerentul ca suprafata spatiului sediului este mica sau titlul de detinere este temporar.  In ce priveste conditia reglementata de art. 5 din Legea nr. 14/ 2003 , conform careia  ”Fiecare partid politic trebuie sa aiba denumire integrala, denumire prescurtata si semn permanent proprii. Denumirea integrala, denumirea prescurtata si semnul permanent trebuie sa se deosebeasca clar de cele ale partidelor anterior inregistrate (…)”,  aceasta impune ca  denumirea partidului sa se deosebeasca suficient de clar nu numai de denumirea altor partide care sunt inca inregistrate ca atare, ci si de cea a unor partide care au fost inregistrate anterior si si-au incetat activitatea, intrucat si in aceasta ultima situatie exista posibilitatea crearii unei confuzii intre cele doua formatiuni politice, in sensul de a se considera ca noua formatiune politica se constituie intr-o reluare a activitatii fostei formatiuni politice.

( decizia civila nr.  588 A/ 13.09.2016 pronuntata de Curtea de Apel Bucuresti, Sectia a 4-a civila)
 

Deliberand asupra cauzei civile de fata, constata urmatoarele:
Prin cererea inregistrata pe rolul Tribunalului Bucuresti –Sectia a III-a Civila sub nr. 12578/3/2016 din data de 05.04.2016 petentul PD  prin membrii sai fondatori VR, FSD, CSD si MTau solicitat, in conformitate cu dispozitiile legii 14/2003 ca prin sentinta ce se va pronunta sa se dispuna acordarea personalitatii juridice si inscrierea in Registrul Partidelor Politice al Tribunalului Bucuresti.
Prin sentinta civila nr. 96/DEC/P//21.06.2016, pronuntata de Tribunalul Bucuresti – Sectia a III a Civila a fost admisa cererea formulata de petentul PD, cu sediul in Bucuresti, sector 6 si sediul ales in Bucuresti,  , sector 1, s+a acordat personalitate juridica petentului si s-a dispus inscrierea petentului in Registrul Partidelor Politice.
Pentru a pronunta aceasta hotarare, tribunalul a retinut urmatoarele:
 Au fost avute in vedere disp. art. 1 din Legea nr. 14/2003 „Partidele politice sunt asociatii cu caracter politic ale cetatenilor romani cu drept de vot, care participa in mod liber la formarea si exercitarea vointei lor politice, indeplinind o misiune publica garantata de Constitutie. Ele sunt persoane juridice de drept public si instanta retine ca in cauza sunt indeplinite conditiile prevazute de art. 18 si 19 din Legea nr. 14/2003 pentru inregistrarea unui partid politic. Astfel, la dosar au fost depuse: cererea de inregistrare semnata de conducatorul organului executiv al partidului politic si de 4 membri fondatori, statutul partidului, intocmit conform prevederilor art. 10 din Legea nr. 14/2003, programul partidului, actul de constituire semnat de 4 membri fondatori, declaratie privitoare la sediu, declaratie privitoare patrimoniul partidului, dovada deschiderii contului bancar, potrivit inscrisurilor emise de Unitatea CEC Bank SA – Sucursala Lipscani,lista semnaturilor membrilor fondatori, cu indicarea tuturor datelor de identitate ale acestora prevazute de art. 19 alin. 1-3, Legea nr. 14/2003, certificatele de cazier judiciar ale membrilor fondatori , din care rezulta ca acestia sunt cetateni romani cu drept de vot, semnul permanent.
Referitor la sediul partidului, tribunalul observa ca intr-adevar la dosar a fost depus un contract de comodat in cuprinsul caruia se face referire la sediul provizoriu. Insa, coroborand acest inscris cu declaratia privitoare la sediu aflata la f.62 din dosar, prin care comodantul isi exprima acordul ca sediul partidului sa fie la adresa trecuta in contractul de comodat si cu extrasul de carte funciara nr.29245 din care rezulta ca proprietarul imobilului este comodantul trecut in contractul de comodat din 01.03.2016, tribunalul retine ca sunt indeplinite conditiile legale referitoare la existenta unui sediu al partidului.
Cu privire la actul constitutiv, tribunalul retine ca desi inscrisul de la f.60 din dosar nu poarta denumirea formala de „act constitutiv”, ci de proces-verbal al Adunarii Generale Extraordinare de constituire a PD, acesta indeplineste conditiile prevazute de art.18 al.1 lit.d Lg.14/2003, fiind deci expresia acordului de vointa al celor patru membrii fondatori in sensul constituirii partidului.
In privinta art.139 din Statut, tribunalul retine ca acest articol nu conditioneaza candidatura de sprijinul politic al partidului si nu se refera la faptul ca militantul poate candida decat cu sprijinul politic al partidului. Prevederea are in vedere functiile publice pentru care nu sunt necesare alegeri si pentru ocuparea carora este necesar sprijinul partidului, aceste functii obtinandu-se de catre partid prin negociere politica (de exemplu functia de ministru).
  Impotriva acestei sentinte s-a declarat, in termen legal, prezentul apel de catre apelantul Ministerul Public – Parchetul de pe langa Tribunalul Bucuresti, invocandu-se urmatoarele critici:
  Nelegalitatea si netemeinicia hotararii pronuntate sub aspectul neindeplirii conditiilor legale imperative privind inregistrarea formatiunii politice PD ca partid, prevazuta de art. 18 alin. l lit. d, e, art. 19 alin. 1-4, art. 10 alin. l, Ut. f, j, coroborat p. art. 4 alin. 2 teza a Il-a din Legea 14/2003 disp. rep. si modif, precum si art. 5 alin. l Legea  14/2003 rep. si modif si art. 430 Noul Cod de procedura civila, constand in faptul ca iar nu s-au depus actul constitutiv, dovada existentei sediului, nu au fost respectate dispozitiile  privind conditiile de forma si fond a listei semnaturilor membrilor fondatori, statutul cuprinde prevederi cu caracter discriminatoriu si nu respecta in totalitate obligatiile prev.de art.10 alin. l din Legea 14/2003, este folosita o denumire ce apartine unui partid lor inregistrat si in cauza subzista autoritatea de lucru judecat.
a. Legiuitorul roman a prevazut expres si cu caracter obligatoriu in disp. art. 18 alin. l din Lg. 14/.2003- rep.si modif., documentele necesare pentru inregistrarea unui partid politic, respectiv: „ a) cererea de inregistrare semnata de conducatorul organului executiv al partidului politic si de cel putin 2 membrii fondatori, b) statutul partidului, intocmit conform prev. art. 10, j c) programul partidului, d) actul de constituire, semnat de cel putin 3 membrii fondatori, e) o declaratie privitoare la sediul si la patrimoniul partidului, f) dovada deschiderii contului bancar.„
La dosar nu a fost depus actul constitutiv al partidului conform textului de lege mai  sus mentionat. Instanta a fost in eroare cu privire la acest document, mentionand in
 expozitivul sentintei depunerea la dosar atasat cererii de inregistrare a partidului a actului constitutiv denumit „proces-verbal".
In  cauza,   a   fost   depus   un  proces-verbal   din   03.03.2016   al   Adunarii   Generale Extraordinare de Constituire a PD semnat de cei patru membrii fondatori - filele 60-61.
Acest proces-verbal nu poate fi asimilat si considerat actul constitutiv al partidului
 avand in vedere aspectele invederate in  cuprinsul  sau  din  care rezulta  ca membrii   fondatori au hotarat infiintarea partidului si au adoptat in unanimitate, conform ordinei de zi a Adunarii Generale Extraordinare, prin vot deschis, urmatoarele documente: actul  constitutiv al PD in forma si continutul comunicat membrilor Grupului de Actiune la data de 10.10.2008, statutul si platforma ( programul) politica in forma si continutul comunicat membrilor Grupului  de Actiune la data de 03.03.2016 pentru  PD.
Avand in vedere aspectele de mai sus mentionate ad litteram in procesul-verbal datat [ 03,03.2016, rezulta ca cei patru membrii fondatori au adoptat un act constitutiv a carui dovada nu l au facut-o prin nedepunerea acestui document ci doar a procesului -verbal din 03.03.2016. SE invoca inscrisurile depuse la dosar, respectiv la fila 7 din dosar se mentioneaza un opis documente atasate cererii de inregistrare PD in care la pct. 6 pag. 54 si 55 figureaza documentul denumit act de constituire. Paginilor numerotate de petent cu nr. 54 si 55  le corespund paginile numerotate 60-61 din dosar unde figureaza depus procesul-verbal din 03.03.2016. Ulterior, pe parcursul judecatii, asa cum rezulta din incheierea de sedinta din data de 17.06.2016, petentul a sustinut in mod nereal ca procesul - verbal din 03.03.2016 reprezinta actul constitutiv al partidului, omitand faptul ca in acest proces-verbal se mentioneaza expres adoptarea unui document intitulat act constitutiv redactat la data de 10.10.2008.
Pe de alta parte, documentul intitulat proces -verbal din 03.03.2016 nu intruneste conditiile de forma si fond pentru a fi considerat act constitutiv. Procesul verbal nu mentioneaza aspecte care de regula sunt continute in actul constitutiv, respectiv: sediu partid, constituire patrimoniu, cont bancar, drepturi si obligatii, surse de finantare, mod de administrare al patrimoniului. Actul constitutiv este documentul in care, de regula, persoanele care se asociaza, j prevad modalitatea de asociere, in partid politic, modul cum inteleg sa functioneze viitoarea | entitate politica, in actul constitutiv sunt prevazute aspecte de principiu care constituie baza f statutului partidului.
Or, in procesul -verbal de la dosar aflat la filele 60-61 nu sunt mentionate in niciun fel in aceste prevederi, fapt pentru care consideram ca au fost incalcate disp. art. 18 alin. l lit. d din Lg. [14/2003 prin nedepunerea actului constitutiv semnat de cel putin 3 membrii fondatori.    In concluzie, procesul -verbal de la filele 60-61 nu poate fi asimilat unui act constitutiv, acesta [prezinta vicii de forma si fond, instanta de fond fiind in eroare cu privire la continutul acestuia.
In acest sens este  si practica unitara in materie, exemplificand cu decizia  civila nr. 262/A/22.04.2016 a Curtii de Apel Bucuresti, Sectia a IlI-a Civila si pentru Cauze cu Minori si de Familie, definitiva,pronuntata in dosarul nr. 31514/3/2015 ( 668/2016) prin i s-a statuat ca actul constitutiv al unui partid politic prevazut de disp. art.l lin.l lit.d lin Ig.14/2003 rep.si modif. este un document ce trebuie sa indeplineasca anumite conditii forma si fond,     procesul-verbal  de intrunire a  membrilor fondatori  in vederea restistituirii unui partid politic nefiind asimilat cu actul constitutiv.
b. In cauza nu s-a facut dovada sediului partidului. La dosar s-au depus doua contracte de comodat, primul valabil pentru perioada 01.03.2015- 01.03.2016 (filele 72-73), iar al doilea valabil pentru perioada 01.04.2016-31.12.2020 (filele 106-107), in care se stabileste un sediu provizoriu al partidului la adresa din Bucuresti,  sector 6. La dosar a fost depusa si declaratia olografa in copie xerox, datata 04.04.2016 a petentului RV prin care acesta isi exprima acordul ca sediul partidului sa fie la adresa mai susmentionata, imobilul fiind proprietatea sa (fila 62).
Legiuitorul roman a stabilit expres, prin disp. art. 18 alin. l .lit e, obligativitatea dovedirii unui spatiu stabil cu ocazia dobandirii personalitatii juridice de catre formatiunea politica. Ambele contracte de comodat, atat cel expirat cat si cel valabil, prevad stabilirea unui sediu .provizoriu in suprafata de 8 mp2 la adresa din Bucuresti,  sector 6, in vederea „deschiderii unui punct de lucru pentru desfasurarea activitatii PD"-articolul II - Obiectul Contractului, subpunctele 2. l si 2.2 din Contractele de Comodat - filele 72 si respectiv 106 din dosar.
Avand in vedere clauzele acestor contracte, consideram ca nu sunt indeplinite conditiile ale referitoare la existenta unui sediu al partidului, instanta fiind in eroare cu privire la continutul contractelor de comodat.
c. In cauza au fost incalcate disp. art. 19 alin. 1-4 din Legea 14/2003 modif. si rep. care : „(l)Lista semnaturilor membrilor fondatori trebuie sa contina numele si prenumele, data ii, adresa, felul actului de identitate, seria si numarul acestuia, precum si semnatura, ii fondatori ai unui partid politic pot fi numai cetateni cu drept de vot. (2)Lista va fi insotita de o declaratie pe propria raspundere a persoanei care a intocmit-o, care sa ateste identicitatea semnaturilor, sub sanctiunea prevazuta la art. 326 din Codul penal. (3)Lista trebuie cuprinda cel putin 3 membri fondatori. (4) Modelul listei semnaturilor membrilor fondatori si declaratiei pe propria raspundere prevazute la alin. (2) sunt cuprinse in anexa care face parte integranta din prezenta lege".
La dosar au fost depuse doua tabele, primul intitulat lista semnaturilor membrilor itori pentru inscrierea partidului politic PD, nedatat, intocmit de CSD, care in subsol o declaratie a acestuia nesemnata in care se mentioneaza ca semnaturile cuprinse in prezenta lista sunt autentice - fila 65. La fila 66 a fost depus un tabel nominal in care sunt mentionati cei patru membrii fondatori. La fila 67 a fost depusa declaratia petentului RV din 31.03.2016 din care rezulta ca semnaturile de pe toate documentele depuse la dosar punt autentice.
Avand in vedere prevederile legale mai sus precizate, petentii aveau obligatia depunerii la a unei declaratii de catre persoana care a intocmit lista semnaturilor membrilor fondatori sa fie datata si semnata de catre persoana care a intocmit lista, respectiv petentul CSD. Declaratia de la fila 67 data de RV, persoana care nu a intocmit lista de la fila 65,  ca nu este de natura a acoperi lipsa declaratiei pe care nu a dat-o in conditiile legii CSD.
Dispozitiile prev. de art. 19 din Legea 14/2003 modif. si rep.  sunt dispozitii imperative, de Ia ele nu se poate deroga, instanta fiind obligata sa verifice indeplinirea acestei norme.
d.In cauza,   nu sunt respectate disp. art. 10 alin. l, lit. f, j, coroborat i disp. art. 4 alin. 2 teza a H-a din Legea 14/2003 disp. rep. si modif constand in faptul ca atutul cuprinde prevederi cu caracter discriminatoriu, contrar dispozitiilor legale in ceea  priveste drepturile si indatoririle membrilor si organizatiile partidului. Astfel, in statut nu sunt reglementate in mod clar aspectele privind candidaturile membrilor partidului. Potrivit art. 1 pct A, Gestionarea carierei, cap. 14 -Managementul carierei, orice membru al partidului, in conformitate cu statutul si regulamentele interne ale partidului, poate candida pentru orice sectie din si in afara partidului, din administratia centrala sau locala, obtinuta prin alegeri sau i numire directa, cu sprijinul politic al partidului. Asa cum este redactat art. 139 din Statut, reiese ca membrii partidului pot accede in functii publice fara concurs, doar in baza unei numiri  partea partidului, Statutul nementionand expres ca este vorba de situatiile in care functiile se in de catre partid prin negociere directa, de exemplu functia de ministru. Concluzionand, un membru de partid  poate fi numit doar in baza unei activitati de lobby din partea partidului, cu  discriminarea celorlalti cetateni romani care implinesc conditiile legale necesare pentru functia respectiva. Prin urmare, modul de redactare al art. 139 este ambiguu si lasa loc la interpretari fiind indeplinite cerintele legale prev. de art.. 10 alin.l lit.f, j din legea 14/2003 rep. si modif.
In cauza, la filele 83-90 din dosar a fost depus Codul de Conduita al Partidului Democrat, in copie conform cu originalul, care contine mentiuni ce incalca dispozitiile art. 4 alin.  teza a Il-a din Legea 14/2003 in ceea ce priveste activitatea desfasurata intr-o functie publica.
De exemplu: depunerea juramantului intr-o functie publica este conditionata expres de obtinerea  cadouri sau favoruri in schimbul exercitarii obligatiilor - fila 88 dosar . Coroborat cu disp. art. Min. l lit. f din Legea 14/2003 si mentiunile din Statut de la titlul III -Organizarea, cap. IV.
Organizatiile teritoriale si art. 24 si urmatoarele cap. III - Drepturile si Obligatiile membrilor.
Desi membrii fondatori in statut au definit si au mentionat in limite aparent legale drepturile si indatoririle membrilor si organizatiile partidului, in realitate acestia urmaresc  desfasurarea de activitati politice la nivelul institutiilor publice prin implicarea functionarilor  publici.
e.In cauza s-a solicitat acordarea de personalitate juridica si inscrierea in Registrul Partidelor Politice a Partidului Democrat, in Registrul Partidelor Politice, la pozitia 3, figureaza urrmatoarele mentiuni: „PD- P.D.- modificat denumirea in Partidul Democrat Liberal - PDL (26.03.2008) - RADIAT conform Sentintei Civile nr.l 127 pronuntata de Tribunalul Bucuresti - Sectia a IV-a Civila in dosarul nr. 26874/3/2014, in sedinta publica de la data de 06.10.2014 si a Deciziei Civile nr. 551A pronuntata de Curtea de Apel Bucuresti -Sectia a III-a Civila si pentru Cauze cu Minori si de Familie in dosarul nr. 26874/3/2014 (2406/2014), in sedinta publica de la data de 09.12.2014".
La pozitia 66 din Registrul Partidelor Politice figureaza urmatoarele mentiuni: .PARTIDUL NATIONAL LIBERAL - rezultat din fuziunea prin contopire a PD.L si PNL (iu. :rt. l si nr. crt. 3 in prezentul registru) conform Sentintei Civile nr. 1.127 pronuntata de Tribunalul Bucuresti - Sectia a IV-a Civila in dosarul nr. 26874/3/201.4, in sedinta publica de la data de 16.10.2014 si Deciziei Civile nr. 551A pronuntata de Curtea de Apel Bucuresti - Sectia a IlI-a civila si pentru Cauze cu Minori si de Familie in dosarul nr. 26874/3/2014 (2406/2014), in sedinta publica de la data de 09.12.2014."
Petentii RV-fost membru al PD si PDL, FSD, CSD si MT, prin cererea depusa la 15.04.2016 si care constituie obiectul prezentei cauze, inregistrata cu numarul 12578/3/2016 , au solicitat inregistrarea din nou a PD in conditiile in care vechea formatiune PD si-a modificat denumirea in PDL si a fuzionat cu PNL conform mentiunilor de la pozitia 66 din Registrul Partidelor Politice.
Pana la data de 05.04.2016, petentul RV a mai solicitat Tribunalului Bucuresti - Sectia a V-a Civila infiintarea PD, cerere ce a fost respinsa si a constituit obiectul dosarului nr. 7714/3/2015 din 04.03.2015 in care s-a pronuntat hotararea civila ir. 23/DEC/P/l 6.067.2015.
Sunt incalcate disp. art. 5 alin. l din Legea 14/2003 prin folosirea aceleasi denumiri cu un partid anterior inregistrat, chiar daca in prezent acesta a fuzionat.  Aceasta situatie este de natura a crea confuzie in randul electoratului, care are reprezentarea vechiului partid ce s-a bucurat de notorietate si traditie politica.
 Pe de alta parte, in cauza sunt incidente si disp. art. 430 Noul Cod de procedura civila privind autoritatea de lucru judecat deoarece instantele de judecata romane au respins in nod succesiv prin hotarari definitive si irevocabile infiintarea unui nou partid cu denumirea PD.
Solutionand apelul declarat, in raport de criticile dezvoltate, Curtea constata urmatoarele:
Curtea constata fondata critica apelantului referitoare la lipsa actului constitutiv al partidului a carui infiintare a fost hotarata de membrii fondatori, act a carui depunere era necesara, in raport de dispozitiile art. 19 alin. 1 lit. d din Legea nr. 14/ 2003.
Astfel, este adevarat ca in cuprinsul Legii nr. 14/ 2003 nu s-a prevazut continutul pe care trebuie sa il aiba actul constitutiv, insa, in raport de functia acestuia, acest act trebuie sa reflecte manifestarea de vointa a membrilor fondatori in vederea infiintarii unui partid politic cu o anumita configuratie, ceea ce semnifica faptul ca acest act constitutiv trebuie sa contina anumite elemente definitorii pentru viitoarea structura politica.
Curtea nu impartaseste punctul de vedere al apelantului in sensul ca actul constitutiv trebuie sa contina elemente referitoare la sediu, constituire si administrare patrimoniu, mod de finantare, cont bancar, asemenea elemente nedefinind in sine o entitate politica, ci mai degraba o entitate comerciala cum este o societate comerciala.
Curtea considera, de asemenea, ca nimic nu s-ar opune considerarii drept act constitutiv a unui alt inscris care nu poarta neaparat aceasta denumire, deci imprejurarea ca este invocat drept act constitutiv procesul verbal al adunarii generale din data de 03.03.2016 nu ar putea fi inlaturat de plano, fara verificarea continutului acestui proces verbal, pentru a se vedea daca, in sine, nu reprezinta, prin continutul sau, un asemenea act constitutiv.
Pe de alta parte, in cauza, verificandu-se continutul acestul proces verbal, Curtea apreciaza ca nu poate fi retinut ca reprezentand insusi actul constitutiv, pentru urmatoarele motive:
Se observa ca in cuprinsul acestuia se mentioneaza desfasurarea propriu-zisa a lucrarilor adunarii generale din acea data, anume cuprinsul ordinii de zi, faptul ca au avut loc dezbateri, iar in final rezultatul votului, in sensul adoptarii ”actului constitutiv al PD in forma si continutul comunicat membrilor grupului de actiune la data de 10 oct. 2008” ( dupa ce pe ordinea de zi fusese pusa forma si continutul acestui act constitutiv comunicat membrilor grupului de actiune la data de 03.03.2016 ), precum si adoptarea statutului si platformei politice a partidului in forma si continutul comunicat membrilor grupului de actiune la data de 03.03.2016. 
Asadar, raportandu-ne la acest proces verbal, a existat un act constitutiv propriu zis, care a fost comunicat membrilor ”grupului de actiune” la data de 10 oct. 2008 si care a fost adoptat ca atare, acela reprezentand actul constitutiv al entintatii politice a carei infiintare se doreste, iar nu procesul verbal al adunarii generale din data de 03.03.2016, care, de altfel, nu mentioneaza absolut nimic despre structura si elementele definitorii ale acestei entitati, ci, asa cum am aratat, exclusiv modul de desfasurare a sedintei acestei adunari generale.
Acest act constitutiv comunicat la data de 10.10.2008 nu a fost depus la dosarul instantei.
Asa fiind, avand in vedere ca actul pretins ca fiind actul constitutiv, adoptat ca atare de membrii fondatori, este cel comunicat la data de 10.10.2008, dar care nu a fost depus la dosar, iar, pe de alta parte, acest proces verbal al adunarii generale din data de 03.03.2016 nu reia in cuprinsul sau acest act constitutiv,  nu se poate retine la acest moment ca acest proces verbal ar reprezenta actul constitutiv, nefiind indeplinita conditia impusa de art. 18 din Legea nr. 14/ 2003.
Aceasta este o prima conditie legala neindeplinita de catre cererea de inregistrare formulata. 
Curtea constata nefondata critica apelantului referitoare la neindeplinirea conditiei dovezii sediului partidului, aceasta dovada fiind facuta in dosar cu contractul de comodat incheiat pentru perioada 01.04.2016-31.12.2020 ( f. 106-107 dosar fond ). Imprejurarea ca in cuprinsul acestui contract se mentioneaza ca transmiterea folosintei se face ”in vederea stabilirii sediului provizoriu” nu este relevanta, de vreme ce nu este impusa legal vreo cerinta referitoare la durata titlului de detinere a sediului partidului, de altfel durata contractului de 4 ani fiind una destul de lunga, dar nici in logica, pentru ca orice titlu de detinere, chiar si unul care implica dreptul de proprietate, are sau poate avea caracter provizoriu (chiar si un bun imobil detinut in proprietate poate fi vandut ). In ce priveste suprafata spatiului detinut in folosinta in baza acestui contract de comodat, de numai 8 mp., Curtea apreciaza, de asemenea, ca nu reprezinta un impediment in acordarea personalitatii juridice unui partid, in conditiile in care insasi legea permite infiintarea unui partid cu numai 3 membri fondatori, recunoscand  astfel posibilitatea existentei unei asemenea entitati politice cu o structura redusa, ceea ce poate implica si o activitate redusa, deci nici necesitati de spatiu importante. In final, Curtea constata ca nu se poate retine, asa cum sustine apelantul, ca acest contract de comodat nu transmite folosinta in vederea constituirii sediului partidului, ci doar a unui punct de lucru, in conditiile in care exista mentiuni exprese in cuprinsul contractului ca darea in folosinta se face ”in vederea stabilirii sediului provizoriu”, atat in art. 2.1., cat si in art. 3.1. pct. a din contract.  
Curtea constata fondata critica apelantului referitoare la modul de intocmire a listei  prevazuta de art. 19 din Legea nr. 14/ 2003. Conform acestul text lista semnaturilor membrilor fondatori   va fi insotita de o declaratie pe propria raspundere a persoanei care a intocmit-o, care sa ateste autenticitatea semnaturilor, sub sanctiunea prevazuta la art. 326 din Codul penal.
In cauza, lista depusa la fila 65 dosar fond este insotita de declaratia dlui. CSD, insa aceasta declaratie nu a fost semnata si datata de autorul sau. Este adevarat ca dispozitiile art. 19 din lege, in forma actuala, nu mai prevad expres conditia semnaturii declarantului si datei intocmirii declaratiei, asa cum legea o facea in forma sa initiala, insa aceste cerinte sunt inerente si intrinseci unei asemenea declaratii, facuta, asa cum se prevede expres, ”sub sanctiunea prevazuta la art. 326 din Codul penal”. In ce priveste sustinerea aparatorului petentului ca aceasta lipsa ar putea fi suplinita in fata instantei de judecata, Curtea constata, pe de o parte, ca, in pofida faptului ca aceasta critica era cunoscuta petentului inca de la comunicarea apelului, acesta nu a procedat in acest sens,  anterior acordarii cuvantului pe fond in apel, iar, pe de alta parte, Curtea apreciaza ca cerinta mentionarii datei acestei declaratii nici nu ar mai fi putut fi suplinita la acest moment, ulterior cu mult timp intocmirii acestei declaratii.
Curtea apreciaza nefondate criticile apelantului referitoare la aceea ca statutul partidului ar cuprinde dispozitii cu caracter discriminatoriu. Astfel, chiar si in raport de modul de interpretare a disp. art. 139 din Statut sustinut de apelant, aceste prevederi nu ar reprezenta un temei de discriminare, atata timp cat nu reprezinta decat norme de organizare interna ale partidului, care intereseaza numai raporturile dintre membrii acestuia, inauntrul partidului aceste relatii stabilindu-se, in mod inerent, in raport de propriile criterii. Discriminarea, in masura in care s-ar produce, ar reprezenta o consecinta a dispozitiilor legale care ar reglementa modul de acces in functiile publice, deci a unor prevederi externe Statutului.
In ce priveste Codul de conduita al partidului, acesta reprezinta un act intern care nu intereseaza conditiile de legalitate impuse de Legea nr. 14/ 2003 pentru inregistrarea formatiunii politice, un asemenea act nefacand parte din actele a caror incheiere si depunere este prevazuta legal la inregistrarea unui partid. Riscul ca membrii partidului sa desfasoare activitati ilegale sau activitati politice la nivelul institutiilor publice nu poate fi luat in considerare ca o temere apriorica, pentru ca ar fi o chestiune absolut speculativa, care nu poate intemeia refuzul de infiintare a unui partid, iar in masura in care astfel de activitati realmente s-ar produce, ele ar fi supuse consecintelor legale, indiferent de prevederile Codului de conduita in discutie.
Curtea constata nefondate si sustinerile referitoare la autoritatea de lucru judecat a altor hotarari judecatoresti, vazand ca sentinta civila nr. 23 dec/ 16.06.2015 pronuntata de Tribunalul Bucuresti, Sectia a 5-a civila in dosarul nr. 7714/3/2015 este intemeiata pe o alta cauza decat cererea prezenta, anume pe o hotarare a adunarii generale din data de 20.11.2014 sau 20.11.2010, membrii fondatori ai acelei structuri fiind diferiti decat in cauza prezenta, iar in ce priveste alte hotarari judecatoresti, se constata ca apelantul se multumeste sa invoce ca ar mai exista astfel de hotarari de respingere a unor cereri similare, dar fara sa le indice in mod expres si direct, situatie in care, in mod evident, nu se poate retine autoritatea de lucru judecat.
In final, in ce priveste critica referitoare la denumirea partidului, Curtea constata urmatoarele:
Conform art. 5 din Legea nr. 14/ 2003  ”Fiecare partid politic trebuie sa aiba denumire integrala, denumire prescurtata si semn permanent proprii. Denumirea integrala, denumirea prescurtata si semnul permanent trebuie sa se deosebeasca clar de cele ale partidelor anterior inregistrate (…)”.
In cauza se pune problema interpretarii acestui text legal, in conditiile in care un partid cu denumire identica, anume PD,  a fost inregistrat anterior si a functionat cu aceasta denumire pana in anul 2008, cand si-a schimbat denumirea in PDL, acesta din urma fiind radiat in anul 2014.
Curtea apreciaza ca interpretarea corecta a art. 5 alin. 1 din Legea nr. 14/ 2003 este in sensul necesitatii de deosebire a denumirii nu numai de alte partide care sunt inca inregistrate ca atare, ci si de alte partide care au fost inregistrate anterior si si-au incetat activitatea, daca, in raport de imprejurari, exista posibilitatea crearii unei confuzii intre cele doua formatiuni politice, in sensul de a se considera ca noua formatiune politica se constituie intr-o reluare a activitatii fostei formatiuni politice.
Astfel, in ce priveste interpretarea gramaticala a textului, se observa faptul ca se face referire generic la ”partidele anterior inregistrate”, deci formularea poate viza in egala masura partide care inca functioneaza ca atare, cat si partide care au fost inregistrate anterior, dar la momentul actual si-au incetat activitatea.
Pe de alta parte, trebuie avuta in vedere ratiunea textului, anume aceea de a crea o distinctie suficient de neta intre cele doua formatiuni politice pentru a nu conduce la confuzie in randul populatiei, de natura a denatura vointa acesteia la momentul acordarii sprijinului catre o formatiune politica.
Un partid se distinge prin ideologie, programe, scop si obiective.  Odata afirmate acestea pe scena politica, denumirea unui partid ramane intiparita in mentalul electoratului, ideologia acelui partid fiind asociata de electorat cu denumirea acestuia.
Chiar si ulterior incetarii activitatii unui anumit partid, in functie de amploarea acestuia pe scena politica, acest efect de asociere a ideologiei cu denumirea se produce in continuare, iar reaparitia unei formatiuni politice cu aceeasi denumire este de natura sa creeze confuzia existentei unei continuitati intre cele doua formatiuni politice,  confuzia existentei unei identitati de ideologie, in sensul de a considera ca cea de-a doua formatiune  politica, nou creata, reprezinta o reluare a activitatii celei anterior existente.
PD a fost un asemenea partid important in viata politica a tarii, valorile, ideologia si chiar liderii acestui partid bucurandu-se de un considerabil sprijin din partea electoratului pe perioada sa de existenta, luandu-se in calcul chiar si perioada de dupa schimbarea denumirii in PDL,  cand, in definitiv, era vorba despre acelasi partid, cu o denumire schimbata. 
In aceste conditii, Curtea considera ca infiintarea unui nou partid, cu denumire identica, mai ales la numai cativa ani de la incetarea activitatii celui anterior,  este de natura sa creeze confuzie cu privire la legatura dintre aceste doua formatiuni politice, in sensul de a se considera ca noul partid este o reluare a activitatii fostului partid, un continuator al acestuia, si ca elementele care definesc cele doua formatiuni politice sunt aceleasi, cu singura deosebire a  membrilor fondatori. Cum insa pe scena politica au loc frecvent miscari ale oamenilor politice de la un partid la altul, aceste elemente distincte referitoare la persoanele membrilor fondatori nu sunt suficiente pentru a inlatura din mentalul colectiv confuzia identitatii intre cele doua formatiuni politice.
Asadar, in contextul art. 5 din Legea nr. 14/ 2001, Curtea apreciaza ca nu este indeplinita aceasta conditie referitoare la denumirea partidului, denumirea de PD nefiind de natura sa distinga aceasta noua formatiune de cea existenta anterior.
In concluzia celor expuse, in baza art. 480 C.pr.civ., Curtea va admite apelul declarat si  va schimba  sentinta apelata, in sensul ca va respinge cererea  de inregistrare  a  PD.