Domeniu. Drept administrativ Obligare emitere act administrativ

Domeniu. Drept administrativ
Obligare emitere act administrativ



- Legea nr. 42/1990, art. 2

Termenul in care se poate solicita recunoasterea calitatii de luptator pentru Victoria Revolutiei din Decembrie 1989 reglementat de art. 2 din Legea nr. 42/1990 este un termen de drept substantial, nu un termen procedural.
Din acest motiv, nu sunt aplicabile prevederile art. 186 din Codul de procedura civila privind repunerea in termen intrucat acestea se refera expres la termenele procedurale.

(Sectia a VIII-a Contencios administrativ si fiscal – decizia civila nr. 3302 din data de 11.09.2017)

Prin sentinta civila nr. 734/21.03.2016, pronuntata de Tribunalul Ilfov - Sec?ia Civila, in dosarul nr. 1340/93/2015 a fost respinsa ca neintemeiata actiunea formulata de reclamanta X in contradictoriu cu paratul parat X, avand ca obiect recunoasterea calitatii reclamantei de luptator pentru Victoria Revolutiei din Decembrie 1989.
Impotriva acestei sentinte a declarat recurs reclamanta X solicitand casarea sentintei recurate, rejudecarea cauzei si admiterea cererii de repunere in termen a solicitarii drepturilor legitime ce i se cuvin in baza Legilor nr. 42/1990 si 341/2004 si dispunerea eliberarii certificatului de participant la Revolutia Romana din Decembrie 1989.
In motivarea recursului, recurenta-reclamanta invoca urmatoarele:
In fapt, considerandu-se indrepta?ita sa dobandeasca calitatea de participant la Revolutia din Decembrie 1989, a initiat demersuri, succesiv, la Guvernul Romaniei, Secretariatul de Stat cu atributii in acest domeniu si, colateral. Raspunsul primit s-a marginit la tardivitate.
Constientizand ca repunerea in termen este apanajul exclusiv al instantelor de judecata, s-a adresat instantei competente - Tribunalului Ilfov, cu cererea de chemare in judecata a X, solicitand recunoasterea calitatii de participant la Revolutie, pe fond. In aceasta actiune, a invocat si exceptia de repunere prealabila in termen.
Prin intampinarea depusa de intimatul-parat X s-a solicitat respingerea recursului, ca nefondat.
In cuprinsul intampinarii intimatul-parat arata  ca acordarea titlului de revolutionar nu se face din oficiu. Acordarea din oficiu a calitatii de revolutionar in baza legii nr. 42/1990 potrivit legii era incidenta doar martirilor adica persoanelor care au luptat si decedat in timpul revolutiei din decembrie 1989.
Prin raspunsul la intampinare, recurenta-reclamanta arata ca a solicitat repunerea in termen reglementata de Noul Cod de procedura civila, ca titlul de luptator se poate acorda  celor care s-au remarcat prin fapte deosebite in lupta pentru Victoria Revolutiei, ca instanta de fond a acceptat repunerea in termen, respingand exceptia inadmisibilitatii, ca verificarile ulterioare efectuate de Statul Roman nu exclud posibilitatea recunoasterii retroactive a meritelor participantilor la evenimentul revolutionar, ca nesolicitarea certificatului imediat dupa aparitia Legii nr. 42/1990 s-a datorat unor cauzei obiective.
Prin decizia civila nr. 3302 din data de 11.09.2017, Curtea de Apel Bucuresti, Sectia a VIII-a Contencios administrativ si fiscal a respins recursul ca nefondat.
Motivele pentru care instanta de fond a respins actiunea reclamantei sunt reprezentate de faptul ca aceasta nu a formulat cererea privind recunoasterea calitatii de luptator pentru Victoria Revolutiei din Decembrie 1989 in termenul de 90 de zile de la intrarea in vigoare a legii prev. de art. 2 din Legea nr. 42/1990 si ca nu se impune repunerea in termen a reclamantei in conditiile in care aceasta, in cunostinta de cauza, a ales la acel moment sa nu-si valorifice propriile drepturi.
In ceea ce priveste nerespectarea termenului prev. de art. 2 din Legea 42/1990 pentru depunerea cererii privind recunoasterea calitatii de luptator pentru Victoria Revolutiei din Decembrie 1989, Curtea a constatat ca recurenta-reclamanta sustine ca se impunea admiterea cererii sale de repunere in termen formulata prin cererea de chemare in judecata intrucat a invocat motive temeinice pentru care nu a depus cererea in termen.
Sustinerile reclamantei sunt neintemeiate intrucat, pe de o parte, nu erau aplicabile prevederile Codului de procedura civila privind repunerea in termen, iar pe de alta, instanta de fond, retine corect ca motivele invocate de reclamanta nu justifica repunerea in termen.
Astfel, Curtea a retinut ca termenul in care reclamanta trebuia sa solicite recunoasterea calitatii de luptator pentru Victoria Revolutiei din Decembrie 1989 reglementat de art. 2 din Legea nr. 42/1990 este un termen de drept substantial, ci nu un termen procedural.
 Din acest motiv, nu sunt aplicabile prevederile art. 186 din Codul de procedura civila privind repunerea in termen intrucat acestea se refera expres la termenele procedurale.
Astfel, potrivit art. 186 alin. 1 din Codul de proc. civila „partea care a pierdut un termen procedural va fi repusa in termen numai daca dovedeste ca intarzierea se datoreaza unor motive temeinic justificate”.
 Prin urmare, repunerea in termen este aplicabila doar in cazul nerespectarii unor termene referitoare la procedura de judecata derulata de instantele judecatoresti, ci nu la termenele in care trebuie solicitata recunoasterea unor drepturi de catre alte autoritati publice, acestea din urma fiind termene substantiale, ci nu procedurale.
Mai mult, afirmatiile reclamantei facute pentru a justifica cererea de repunere in termen nu reprezinta motive temeinice care sa justifice nedepunerea in termenul legal  a cererii privind recunoasterea calitatii de luptator pentru Victoria Revolutiei din Decembrie 1989.
Astfel, aspectele invocate de reclamanta sunt doar elemente subiective care au determinat-o sa ia decizia de a nu depune in termen cererea de recunoastere a calitatii de luptator pentru Victoria Revolutiei din Decembrie 1989, ci nu elemente obiective care sa o fi impiedicat, mai presus de vointa sa, sa formuleze aceasta cerere in termen.
A mai sustinut recurenta ca dreptul sau la recunoasterea calitatii de luptator pentru Victoria Revolutiei din Decembrie 1989 nu s-ar prescrie, insa aceasta sustinere nu este intemeiata pe vreo dispozitie legala, ci din contra, astfel cum s-a aratat mai sus, art. 2 din Legea  nr. 42/1990 prevedea un termen pentru formularea unei astfel de solicitari.
Mai mult, Curtea a apreciat ca fiind intemeiate si apararile intimatului-parat potrivit caruia dupa abrogarea Legii nr. 42/1990 nu mai este posibila recunoasterea acestei calitati, intrucat noua lege, si anume Legea nr. 341/2004, nu mai prevede posibilitatea acordarii unor noi titluri de luptator pentru Victoria Revolutiei din Decembrie 1989, ci doar posibilitatea preschimbarii titlurilor anterioare emise in temeiul Legii nr. 42/1990.
In acest sens, Curtea a retinut ca intimata-parata nu mai avea posibilitatea recunoasterii in anul 2015, in favoarea recurentei-reclamante a calitatii de luptator pentru Victoria Revolutiei din Decembrie 1989, intrucat Legea nr. 42/1990 era deja abrogata.
In ceea ce priveste celelalte aspecte invocate de recurenta-reclamanta, Curtea a constatat ca se refera la fondul pretentiilor sale, or, instanta de fond in mod corect nu a mai analizat aceste aspecte, dat fiind ca solicitarea reclamantei a fost constatata ca nefiind formulata in termenul legal prevazut de Legea nr. 42/1990.