ANULARE ACT ADMINISTRATIV

Constata ca prin actiunea in contencios administrativ inregistrata la Tribunalul Sibiu in data de 16.02.2015 sub nr. …asa cum a fost precizata la data de 9.03.2015 (f 36 vol. I) reclamanta S.C. F G S.R.L. in contradictoriu cu paratele DIRECTIA GENERALA REGIONALA A FINANTELOR PUBLICE BRASOV si ADMINISTRATIA JUDETEANA A FINANTELOR PUBLICE SIBIU, a solicitat  instantei ca prin hotararea ce va pronunta sa dispuna:
- anularea Deciziei de impunere nr. F-SB-… emisa de A.J.F.P. Sibiu prin care a fost respinsa la rambursare suma de … lei reprezentand soldul sumei negative a valoarea adaugata din decontul de T.V.A. aferent lunii iunie 2013 si stabilita suplimentar de plata suma de 164.244 lei;
- anularea Deciziei nr. … emisa de D.G.R.F.P. Brasov privind solutionarea contestatiei depuse impotriva Deciziei de impunere nr. F-SB ….;
- anularea RIF nr. F-SB ….incheiat de A.J.F.P. Sibiu
- obligarea paratei A.J.F.P. Sibiu sa emita o decizie de rambursare a sumei de 164.244 lei solicitata prin Decontul de T.V.A. inregistrat sub nr. …. suma ce reprezinta soldul sumei negative a taxei pe valoarea adaugata din decontul de T.V.A. aferent lunii iunie 2013:
- obligarea paratelor in solidar la plata sumei de 164.244 lei, suma solicitata de subscrisa reclamanta la rambursare prin Decontul de T.V.A. inregistrat sub nr….la A.F.P. Saliste;
- obligarea paratelor la plata cheltuielilor de judecata.
Actiunea a fost legal timbrata.


Motivarea actiunii.
In fapt, reclamanta arata ca prin Decizia nr. ….privind solutionarea contestatiei depuse impotriva Deciziei de impunere privind obligatiile fiscale suplimentare de plata stabilite de inspectia fiscala pentru persoane juridice nr. F-SB….., organul de solutionare a contestatiei a decis "Respingerea ca neintemeiata a contestatiei formulata de catre SC F G SRL (...)", avand in vedere: "prevederile legale invocate in speta, documentele existente la dosarul contestatiei si faptul ca argumentele prezentate de contestator nu sunt de natura sa modifice constatarile organelor de inspectie fiscala".
Reclamanta sustine in esenta ca modalitatea in care s-a desfasurat inspectia si decizia organului fiscale, sunt nelegale pentru motivele aratate in continuare.
A. intrucat inspectia fiscala s-a desfasurat la solicitarea contribuabilului (prin cererea de rambursare a soldului sumei negative aferente decontului de TVA din luna iunie 2013), administratorul societatii avea tot interesul sa se realizeze inspectia fiscala cat mai repede si nu "sa impiedice efectuarea acesteia" prin "refuzul nejustificat de a prezenta organului de inspectie fiscala documentele legale, asa cum acesta a afirmat in cuprinsul Raportului de inspectie fiscala.
B. Faptul ca la data la care echipa de inspectie fiscala s-a deplasat la sediul si punctul de lucru al societatii, administratorul societatii nu se afla in tara nu se datoreaza faptului ca acesta ar fi incercat sa impiedice desfasurarea inspectiei fiscale, ci faptului ca acesta nu a fost anuntat cu privire la data inceperii inspectiei fiscale (asa cum rezulta si din pct. 3 din Capitolul I al Raportului de inspectie fiscala, contribuabilul nu a primit aviz de inspectie fiscala, iar organul de inspectie fiscala nu a anuntat inceperea inspectiei fiscale in data de 22.10.2013).
Conform Metodologiei de solutionare a deconturilor cu sume negative de taxa pe valoarea adaugata cu optiune de rambursare: "Solicitarile de rambursare se solutioneaza, in ordinea cronologica a inregistrarii lor la organul fiscal, in termen de maxim 45 de zile calendaristice de la data depunerii decontului cu sume negative de taxa pe valoarea adaugata cu optiune de rambursare".
Luand in considerare ca echipa de inspectie fiscala nu a respectat termenul legal de 45 de zile pentru solutionarea cererii de rambursare a soldului sumei negative a TVA (aceasta trebuind sa fi fost solutionata aproximativ pana la 20 septembrie 2013), faptul ca administratorul societatii nu se afla in tara la data de 22.10.2013 si ulterior acestei date este cu atat mai justificata.
C. Organul de inspectie fiscala nu a administrat pentru determinarea starii de fapt fiscale toate mijloacele de proba necesare fundamentarii constatarilor fiscale conform prevederilor art. 49, alin.1 din Codul de procedura fiscala, referitoare la "Mijloacele de proba", desi conform prevederilor art. 65 alin. 2 din Codul de procedura fiscala „Organul fiscal are sarcina de a motiva decizia de impunere pe baza de probe sau constatari proprii".
Nu au fost respectate prevederile art. 7 - „Rolul activ" din O.G. nr. 92/2003, conform carora „Organul fiscal este indreptatit sa examineze, din oficiu, starea de fapt, sa obtina si sa utilizeze toate informatiile si documentele necesare pentru determinarea corecta a situatiei fiscale a contribuabilului. in analiza efectuata organul fiscal va identifica si va avea in vedere toate circumstantele edificatoare ale fiecarui caz.
Desi in Raportul de inspectie fiscala s-a mentionat ca perioada inspectiei fiscale a fost 22.10.2013-05.12.2013, fara sa existe nici o suspendare a acesteia, in aceasta perioada echipa de inspectie fiscala nu a efectuat nici o procedura de control, nici o minima investigatie, nici o constatare, etc. care sa ajute sa determine in mod corect situatia fiscala a contribuabilului.
D. la  finalizarea inspectiei, organul de inspectie fiscala, contrar prevederilor legale, a privat contribuabilul de dreptul de a-si exprima punctul de vedere privind constatarile fiscale din cuprinsul proiectului Raportului de inspectie fiscala.
Conform Instructiunilor privind intocmirea si obiectivele minimale ale Raportului de inspectie fiscala, aprobate prin Ordinul Presedintelui ANAF nr.1181/23.08.2007 organul de inspectie fiscala ar fi trebuit sa tina cont de toate aspectele mentionate in punctul de vedere al contribuabilului si sa cuprinda in Raportul de inspectie fiscala la Capitolul VI - Discutia finala cu contribuabilul, concluziile asupra analizei tuturor aspectelor mentionate in punctul nostru de vedere.
Posibilitatea contribuabilului de a-si exprima punctul de vedere privind constatarile fiscale din cuprinsul proiectului Raportului de inspectie fiscala este reglementata la art.107 - "Dreptul contribuabilului de a fi informat" din OG nr. 92/2003, republicata, nefiind aplicabile prevederile art.9 alin.2 invocate de organul de inspectie fiscala.
Chiar in ipoteza ca art.9 alin.2, lit. a) ar fi aplicabile, inspectia fiscala se refera la o solicitare de rambursare de TVA, iar intarzierea in luarea deciziei de aprobare respingere a cererii nu are cum sa conduca la un pericol pentru constatarea situatiei fiscale privind executarea obligatiilor contribuabilului.
Daca ar fi fost asa atunci se poate considera ca organul de inspectie fiscala a actionat in mod irational, intrucat nu a luat nici o masura privind extinderea inspectiei si asupra altor obligatii fiscale de la care s-ar fi sustras contribuabilul si privind estimarea bazei impozabile a acestora, luarea masurilor asiguratorii, etc.
Organul de inspectie fiscala nu a aplicat corespunzator disp.art.12 din Codul de procedura fiscala referitoare la "Buna-credinta" care mentioneaza faptul ca: "Relatiile dintre contribuabili si organele fiscale trebuie sa fie fundamentate pe buna-credinta, in scopul realizarii cerintelor legii‘.
La pct.2 "Concluzii asupra analizei punctului de vedere al contribuabilului, organul de inspectie fiscala precizeaza: "Contribuabilul nu a colaborat la desfasurarea inspectiei fiscale desi a fost solicitat in acest sens, asa cum s-a prezentat detaliat la capitolul constatari fiscale. Avand in vedere aspectele mentionate, organul de inspectie nu a solicitat SC F G SRL sa-si exprime punctul de vedere cu privire la constatarile inspectiei fiscale".
In fapt, organul de inspectie la Capitolul VI - Discutia finala cu contribuabilul" nu a prezentat rezultatul analizei efectuate fata de punctul de vedere al contribuabilului.
Conform Instructiunilor privind intocmirea si obiectivele minimale ale Raportului de inspectie fiscala, aprobate prin Ordinul Presedintelui ANAF nr. 1181/23.08.2007 „in acest capitol se va prezenta rezultatul analizei efectuate de echipa de inspectie fiscala fata de punctul de vedere al contribuabilului. Argumentele organelor de inspectie fiscala vor fi prezentate pentru fiecare impozit, taxa sau contributie pentru care contribuabilul a prezentat punctul sau de vedere".
2. Referitor la prevederile legale invocate.
2.1. Temeiul de drept invocat pentru respingerea la rambursare a soldului sumei negative a TVA solicitata prin decontul de TVA aferent lunii iunie 2013, este Legea nr.  571/2003, alin.1, lit. a) din art. 146 si alin.1 pct.46 din H.G. nr.  44/2004.
Conform prevederilor invocate de organul de inspectie fiscala, soldul sumei negative a TVA aferent decontului de TVA de la iunie 2013 este respins la rambursare intrucat contribuabilul nu detine exemplarul original al facturilor in baza caruia s-a dedus taxa pe valoarea adaugata. Insa constatarile organelor de inspectie fiscala sunt eronate, intrucat documentele respective se afla in dosarele contabile ale contribuabilului.
Pe de alta parte, rationamentul organului de inspectie fiscala si al organului de solutionare a contestatiilor prin care au respins soldul sumei negative a TVA pe motiv ca nu au fost prezentate facturile originale in baza carora au dedus TVA este eronat. Daca organul de inspectie fiscala ar fi facut o minima investigatie, ar fi constatat ca in perioada 20.08.2008-30.06.2013 valoarea TVA dedusa in baza documentelor pe care contribuabilul "ar fi refuzat" sa le prezinte organului de inspectie fiscala este mult mai mare decat soldul sumei negative a TVA refuzata la rambursare.
Intrucat organele de inspectie fiscala si organul de solutionare a contestatiilor au considerat ca din totalul TVA dedus in perioada verificata doar suma de 164.244 lei nu ar fi deductibila, inseamna ca desi nu au prezentat nici un document au beneficiat totusi de deducere pentru restul sumei TVA deductibila.
Asa cum rezulta si din Raportul de inspectie fiscala si din Decizia de impunere, prin inspectia fiscala efectuata organele de inspectie fiscala s-au pronuntat atat asupra taxei pe valoarea adaugata verificata aferenta perioadei 20.08.2008-30.06.2013 (perioada supusa verificarii) cat si asupra bazei impozabile suplimentara constatata, si nu numai asupra soldului sumei negative a TVA de la luna iunie 2013, astfel ca nu poate fi invocat motivul ca de fapt nu  s-a facut verificarea TVA in aceasta perioada.
Avand in vedere motivele expuse, reclamanta solicita anularea Deciziei nr….. privind solutionarea contestatiei si dispunerea refacerii inspectiei fiscale prin care sa se constate situatia de fapt fiscala reala.
2.2. Avand in vedere faptul ca organul de inspectie fiscala a sesizat organele de urmarire penala pentru presupusele fapte ale contribuabilului, organul de solutionare a contestatiilor ar fi putut suspenda solutionarea cauzei, in baza prevederilor art. 214 alin.1 lit. a) din OG nr.92/2003 si pct.10.4 din anexa la Ordinul nr.450/2013.
In drept, reclamanta a invocat disp. Legii nr. 554/2004, art. 49, alin. l. art. 65, alin. 2 din Codul de procedura fiscala. Instructiunile privind intocmirea si obiectivele minimale ale Raportului de inspectie fiscala, aprobate prin Ordinul Presedintelui A.N.A.F. nr. l 181/23.08.2007, art. 146, alin. l. lit. a) din Legea nr. 571/2003. alin. l, pct. 46 din H.G. nr. 44/2004. art. 453 din codul de procedura civila.
In probatiune, reclamanta a solicitat proba cu inscrisuri, depunand la dosar in copie certificata urmatoarele: adresa inaintare a Deciziei nr. …. privind solutionarea contestatiei; Decizia nr. ….. privind solutionarea contestatiei impotriva Deciziei de impunere nr.F-SB-….., Decizia de impunere nr.F-SB-….; Raportul de inspectie fiscala nr.F-SB-…. din data de 05.12.2013 impreuna cu anexele comunicate.
De asemenea, reclamanta a solicitat proba cu expertiza contabila.
Paratele prin intampinare  (f 78) au solicitat respingerea actiunii ca neintemeiata.
In ceea ce priveste starea de fapt apreciaza sustinerile reclamantei ca nelegale si nedovedite. Reclamanta a recunoscut ca nici dupa primirea invitatiei nu a procedat, in termenul stabilit in invitatie, la prezentarea documentelor asa ca in mod corect s-a retinut ca nu a fost justificat TVA solicitat la rambursare.
Se impune respingerea actiunii reclamantei ca cat timp s-a retinut corect ca reprezentantul societatii reclamante era plecat din tara, si ca documentele financiare contabile nu se aflau la punctul de lucru si nici nu erau persoane imputernicite sa reprezinte societatea, mai ales ca nici dupa data de data de 29.10.2013 cand administratorul reclamantei a primit invitatia organului fiscal nu a prezentat documentele necesare efectuarii inspectiei fiscale.
Avand in vedere ca legiuitorul a stabilit in sarcina contribuabilului obligatia de a prezenta documentatia justificativa a TVA solicitat la rambursare si cat timp nu au fost depuse nici un fel de documente in mod corect s-a respins la rambursare TVA inscris in decontul de TVA.
Avand in vedere ca in mod corect a fost refuzata la rambursare TVA cuprinsa in soldul negativ al TVA din decontul lunii iunie 2013 dar ca legiuitorul a prevazut expres o procedura administrativa de realizare a verificarii fiscale a TVA solicitat la rambursare pentru toate perioadele pentru care nu s-a emis o decizie de rambursare a TVA se impune respingerea ca profund inadmisibila si nelegala a actiunii in contencios administrativ.
Se  impune respingerea ca inadmisibila a actiunii cat timp reclamanta a investit instanta de judecata cu un capat de cerere privitor la rambursarea de sume de la bugetul statului, ceea ce inseamna incalcarea atributiilor instantei de verificare a actelor administrative precum si de incalcare procedurii administrative exprese de exercitare a dreptului de deducere al TVA, in alte conditii decat cele prevazute de Codul de procedura fiscal si cu incalcarea drepturilor prevazute de Codul fiscala.
Cat timp procedura administrativa prevede expres ca se poate solicita rambursarea de TVA pentru perioada pentru care nu s-a emis nici un act de impunere rezulta ca actiunea este nelegala, sunt depasite puterile instantei asa ca, se impune respingerea actiunii ca nelegala si neintemeiata.
Se impune de asemenea respingerea ca nelegal si neintemeiat a capatului de cerere prin care se solicita ca instanta sa oblige la rambursarea de TVA cat timp acest drept este expres prevazut in sarcina organului fiscal, numai acesta putand emite decizia de rambursare de TVA, dupa efectuarea controlului documentar asa cum este prevazut prin Codul de procedura fiscala si in conditiile OMFP nr.263/2010.
Se impune de asemenea respingerea ca nelegal si neintemeiata a capatului de cerere privitor la rambursarea de TVA din decontul lunii iunie 2013 cat timp cuantumul sumei de rambursat trebuie stabilit prin verificarea documentara a inscrisurilor cu caracter justificativ respectiv pe baza facturilor in original si a verificarii realitatii operatiunilor si a legaturii lor cauzale cu veniturile realizate, iar aceasta activitate nu este stabilita in favoarea instantei si nici nu se poate complini prin efectuarea unei probe cu inscrisuri sau cu expertiza contabila.
In drept, parata  a invocat disp. art. 56 alin. 1, art. 92, art. 106, art. 205 si urmatoarele din O.G nr.92/2003, OMFP nr. 263/2011, art.205 si urmatoarele din Codul de procedura civila (2013), art. 146 alin. 1 lit. a)  din codul fiscal, pct.  46 alin. 1 din H.G. nr.  44/2004.
In probatiune, parata  a solicitat proba cu inscrisuri, depunand in copie:  documentatia care a stat la baza emiterii deciziei de solutionare a contestatiei.

Examinand actele si lucrarile de la dosar, instanta retine urmatoarele.
Asa cum rezulta din certificatul constatator emis de Registrul Comertului  (f 48) societatea reclamanta are ca obiect de activitate "exploatarea forestiera" cod CAEN 0220.
Prin decontul aferent lunii iunie 2013 inregistrat la S.F.O. Saliste sub nr. …. reclamanta a solicitat rambursarea de TVA cu control anticipat a soldului negativ in valoare de 172.292 lei (f 190).
In vederea efectuarii controlului, la data de 22.10.2013 echipa desemnata prin Ordinul de serviciu nr. F-SB129/21.10.2013 (f 30) s-a deplasat la sediul social al societatii din ……
La sediul societatii nu a fost gasita nici o persoana care sa poata furniza informatii referitoare la activitatea acesteia, motiv pentru care inspectorii fiscali s-au deplasat la punctul de lucru al societatii situat in……., unde a fost gasit numitul F I – tatal administratorului social F D care le-a adus la cunostinta faptul ca acesta din urma este plecat din tara si urmeaza sa intoarca in aprox 14 zile.
In acest sens a fost incheiat procesul verbal inregistrat la A.J.F.P. Sibiu sub nr.  …..f 31)
 Ulterior, prin invitatia din data de 23.10.2013 (f 134) organul fiscal i-a pus in vedere administratorului social, in baza prevederilor art. 56 si art. 106 din O.G. nr.  92/2003 sa se prezinte in termen de 3 zile de la primirea acesteia la sediul A.J.F.P. Sibiu cu documentele financiar - contabile aferente activitatii desfasurate de reclamanta in perioada 01.08.2008-30.06.2013.
Invitatia a fost primita de administrator social la data de 29.10.2013 conform dovezii depuse la dosar (f 135).
 Intrucat administratorul social nu a raspuns invitatiei in termenul precizat, considerand ca este vorba de un refuz de prezentare a documentelor financiar-contabile, organul fiscal a intocmit Raportul de inspectie fiscala nr. F-SB ….si Decizia de impunere nr. F-SB….., prin care s-a retinut imposibilitatea realizarii inspectiei fiscale, imposibilitatea verificarii operatiunilor economice ale reclamantei si refuzul rambursarii TVA solicitat prin decont.
Totodata a fost emisa decizia de impunere pentru TVA suplimentara refuzata la rambursare in valoare de 164.244 lei.
La data de 24.12.2013 cu respectarea disp. art. 205 alin. 1 si art. 207 alin. 1 din O.G. nr. 92/2003, reclamanta a formulat contestatie impotriva RIF si a deciziei de impunere anterior mentionate.
Prin Decizia nr. 24/14.08.2014 emisa de Directia Generala Regionala a Finantelor Publice Brasov a fost respinsa ca neintemeiata contestatia formulata de reclamanta, retinandu-se in esenta ca administratorul social, contrar disp. art. 56 alin. 1 din O.G. nr. 92/2003, a refuzat nejustificat sa prezinte organului de inspectie fiscala documentele solicitate, impiedicand efectuarea inspectiei fiscale.
 Nemultumita fiind de raspunsul la plangerea prealabila, la data de 16.02.2015, reclamanta s-a adresat instantei de contencios administrativ, formuland actiunea ce face obiectul prezentului dosar.

Pentru considerentele ce vor fi mai jos expuse, actiunea formulata de reclamanta, este in parte intemeiata.
Organul fiscal a facut o aplicare rigida a prevederilor art. 56 alin. 1 si art. 106 alin. 1 din O.G. nr. 92/2003, apreciind printr-o interpretare excesiv de formalista ca simpla lipsa de la sediul societatii a administratorului social si neprezentarea de catre acesta in termenul stabilit, a documentelor necesare efectuarii inspectiei fiscale, reprezinta un refuz nejustificat de colaborare si de prezentare a documentelor solicitate.
Organul fiscal, s-a prezentat la sediul societatii fara a anunta in prealabil administratorul social. Procedand astfel, organul a fiscal a incalcat prevederile art. 50 din O.G. nr. 92/2003, in conformitate cu care:
    (1) Organul fiscal poate solicita prezenta contribuabilului la sediul sau pentru a da informatii si lamuriri necesare stabilirii situatiei sale fiscale reale. Odata cu aceasta solicitare, cand este cazul, organul fiscal va indica si documentele pe care contribuabilul este obligat sa le prezinte.
    (2) Solicitarea se face in scris si cuprinde in mod obligatoriu:
    a) data, ora si locul la care contribuabilul este obligat sa se prezinte;
    b) baza legala a solicitarii;
    c) scopul solicitarii;
    d) documentele pe care contribuabilul este obligat sa le prezinte.
In fapt, administratorul social din motive obiective nu a raspuns invitatiei organului fiscal.Astfel, lipsa acestuia de la sediul societatii a fost determinata de faptul ca era plecat din tara, aspect adus la cunostinta  organului fiscal de catre tatal acestuia care a fost gasit la punctul de lucru al societatii, asa cum s-a consemnat in procesul verbal inregistrat la A.J.F.P. Sibiu sub nr.  …... (f 31)
Desi avea cunostinta despre faptul ca administratorul social este plecat din tara si ca se va intoarce in aprox 14 zile, organul fiscal a emis totusi in ziua urmatoare, respectiv la data de  23.10.2013 invitatia prin care i-a solicitat acestuia ca in termen de 3 zile sa se prezinte la sediul A.J.F.P. Sibiu  cu documentele necesare pentru efectuarea inspectiei fiscale.
Termenul de 3 zile mentionat prin invitatia comunicata administratorului social pentru prezentarea documentelor este nerezonabil de scurt, neexistand nici un temei legal care sa prevada un asemenea termen, iar pe de alta parte organul fiscal nu avea nici un motiv de natura sa justifice aceasta celeritate in conditiile in care oricum termenul  de 45 de zile prevazut de art. 70 din O.G. nr. 92/2003 in care avea obligatia sa solutioneze cererea, expirase deja fara a fi intreprins nici un demers legal inauntrul acestuia si fara sa se fi dispus prelungirea acestuia, inspectia fiscala fiind inceputa intempestiv la data de 22.10.2013 in lipsa avizului prevazut de art. 101 alin. 1 din O.G. nr. 92/2003.
Decizia de impunere a fost emisa de organul fiscal cu nerespectarea prevederilor art. 49 alin. 2 si art. 65 alin. 2 din O.G. nr. 92/2003, respectiv in lipsa oricaror probe si constatari proprii, exclusiv pe baza decontului de TVA depus de contribuabil.
Organul fiscal a incalcat si prevederile art. 9 alin. 1 din O.G. nr. 92/2003 care prevede ca:
Inaintea luarii deciziei organul fiscal este obligat sa asigure contribuabilului posibilitatea de a-si exprima punctul de vedere cu privire la faptele si imprejurarile relevante in luarea deciziei.
Desi a retinut ca sunt aplicabile prevederile art. 9 alin. 2 lit. a) care exonereaza organul fiscal de obligatia de a asculta contribuabilul, aceasta masura nu a fost deloc motivata in fapt, nefiind aratate imprejurarile concrete din care rezulta ca  intarzierea in luarea deciziei determina un pericol pentru constatarea situatiei fiscale reale privind executarea obligatiilor contribuabilului sau pentru luarea altor masuri prevazute de lege; organul fiscal limitandu-se la redarea intocmai a textului de lege.
Pe de alta parte, in conditiile in care inspectia fiscala viza o cerere de rambursare TVA, este greu de inteles cum intarzierea in luarea deciziei  de aprobare/respingere a cererii, ar fi determinat vreun pericol pentru constatarea situatiei fiscale privind executarea obligatiilor contribuabilului, din moment ce nu s-a dispus extinderea inspectiei cu privire la alte obligatii fiscale de la care s-ar fi sustras contribuabilul si privind estimarea bazei impozabile a acestuia.
La data de 10.12.2013 organul fiscal a formulat in conditiile art. 108 din O.G. nr.  92/2003 o sesizare penala (f 166) adresata Parchetului de pe langa Tribunalul Sibiu, privind savarsirea de catre administrator social al reclamantei a infractiunii prevazute de art. 4 din Legea nr. 241/2005.
Asa fiind, se impunea suspendarea procedurii de solutionare a contestatiei administrative potrivit disp. art. 214 alin. 1 lit. a) din O.G. nr. 92/2003, fiind evidenta inraurirea hotarare asupra solutiei ce urma sa fie data contestatiei, in masura in care se constata savarsirea acestei infractiuni, motivul sesizarii penale fiind tocmai neprezentarea documentelor justificative de catre administratorul social.
Faptul ca la art. 214 alin. 1 se prevede ca organul competent poate suspenda, prin decizie motivata, solutionarea cauzei, nu inseamna ca suspendarea este facultativa ci denota competenta exclusiva a acelui organ, in sensul ca doar acesta are competenta de a dispune o astfel de masura.
Prin raportul de expertiza contabila judiciara efectuat in cauza de expert M A A (f 173-196 vol. I) asa cum a fost completat cu suplimentul la raportul de expertiza (f 2-54 vol. II) s-a constatat  ca in perioada decembrie 2009 – iunie 2013 evidenta contabila a societatii reclamante nu a fost tinuta corespunzator de catre persoana imputernicita R. S., motiv pentru care a fost necesara refacerea contabilitatii aferenta acestei perioade, sens in care s-a apelat la o societate specializata.
Ca urmare a examinarii evidentei contabile refacute, expertul a stabilit ca reclamanta este indreptatita la rambursarea TVA in suma de 123.432 lei, intrucat este inregistrata ca persoana impozabila din punct de vedere TVA, are documentele contabile pentru achizitii, respectiv facturi si bonuri fiscale originale si pentru vanzari exemplarul doi al facturilor emise, jurnale de TVA  si a depus declaratiile fiscale „Decont 300” pentru perioada august 2008- iunie 2013.
Din documentele contabile anexa in copie la raportul de expertiza (f 11-33 vol. II) reiese ca operatiunile impozabile efectuate de reclamanta sunt reale, aspect necontestat de organul fiscal.
Instanta nu are competenta de a proceda ea insasi la verificarea documentelor justificative care atesta operatiunile efectuate de reclamanta si de a solutiona pe fond cererea de rambursare a TVA, acesta fiind atributul exclusiv al organului fiscal, instanta avand doar atributul de a verifica legalitatea si temeinicia deciziei adoptate de organul fiscal in conditiile art. 218 alin. 2 din O.G. nr.  92/2003.
Intrucat, asa cum rezulta din raportul de expertiza contabila efectuat in cauza, au aparut date suplimentare necunoscute inspectorilor fiscali la data efectuarii verificarilor si care influenteaza rezultatele acestora, se impune refacerea inspectiei fiscale in conditiile art. 105 din O.G. nr.  92/2003.
Avand in vedere considerentele de fapt si de drept expuse, in baza disp. art. 18 alin. 1 din Legea nr. 554/2004 coroborat cu art. 218 alin. 2 din O.G. nr. 92/2003 actiunea formulata de reclamanta va fi admisa in parte si in consecinta se va dispune anularea Deciziei de impunere nr. F-SB- emisa de A.J.F.P. Sibiu, a Deciziei nr. emisa de D.G.R.F.P. Brasov in solutionarea contestatiei si a Raportului de Inspectie Fiscala nr. F-SB- intocmit de A.J.F.P. Sibiu.
In consecinta, va fi obligata parata A.J.F.P. Sibiu sa refaca inspectia fiscala privind perioada 20.08.2008-30.06.2013, sa emita o noua decizie de impunere si sa solutioneze cererea de rambursare a TVA depusa de reclamanta prin Decontul inregistrat sub nr…., raportat la actele contabile avute in vedere de expert M A A la intocmirea raportului de expertiza contabila in prezentul dosar.
Desi actiunea a fost admisa in parte, parata nu poate fi considerata in culpa procesuala  potrivit disp. art. 453 alin. 1 din codul de procedura civila, deoarece cauza nu a fost solutionata in fond, ci s-a dispus refacerea inspectiei fiscale, astfel ca reclamanta nu este indreptatita la recuperarea cheltuielilor de judecata efectuate in prezentul dosar, aceasta avand posibilitatea de a le solicita ulterior, dupa refacerea inspectiei fiscale in functie de decizia pe care o va adopta organul de inspectie fiscala si de solutia pronuntata  de instanta competenta cu privire la fondul cauzei.