ANULARE ACT ADMINISTRATIV

Constata ca prin actiunea in contencios administrativ inregistrata la Tribunalul Sibiu in data de 17.03.2016 sub nr. … reclamantul C I, in contradictoriu cu paratii INSTITUTIA PREFECTULUI JUDETULUI SIBIU, PREFECTUL JUDETULUI SIBIU, SUBPREFECTUL JUDETULUI SIBIU si CONSILIUL JUDETEAN SIBIU,  a solicitat instantei  ca prin hotararea ce va pronunta sa dispuna: 
- anularea Ordinului prefectului nr. …. privind constatarea incetarii de drept inainte de termen a mandatului de Presedinte al  Consiliului Judetean Sibiu
- repunerea reclamantului in functia anterioara respectiv aceea de Presedinte al Consiliului Judetean Sibiu
-  obligarea paratului Consiliul Judetean Sibiu la plata indemnizatiilor incepand cu data emiterii Ordinului Prefectului ….pana la data repunerii in functie
-  obligarea paratilor la plata daunelor morale in cuantum de 100.000 lei
-  cu cheltuieli de judecata.
Actiunea a fost legal timbrata cu 400 de lei taxa judiciara de timbru  (f 38).
Motivarea actiunii.
In fapt, reclamantul arata ca a fost ales presedinte al Consiliului Judetean Sibiu in cadrul alegerilor locale desfasurate in anul 2012, functie pe care a indeplinit-o pana la data de 7.03.2016 cand a fost demis din prin Ordinul subprefectului judetului Sibiu  nr.  ….
Ordinul de incetare a mandatului de presedinte al Consiliului Judetean Sibiu inainte de termen a fost emis pe baza Referatului ….al d-nei R T inregistrat la Prefectura judetului Sibiu sub nr…... Acest referat a fost semnat de catre o persoana care nu avea calitatea de secretar al Consiliului Judetean, D-na R T la data intocmirii referatului nu avea calitatea secretar al Consiliului Judetean Sibiu.
In conformitate cu prevederile art. 94 din Legea nr. 188/1999 actualizata si Regulamentul de Ordine Interioara a Consiliului Judetean Sibiu in cazul care secretarul Consiliului Judetean se afla in incapacitate de munca peste 30 zile, functia se suspenda si doar prin dispozitie a Presedintelui Consiliului Judetean se poate numi alt secretar. In cazul de fata nu exista o dispozitie de numire ca si secretar al Consiliului Judetean a d-nei R T, deci aceasta nu avea calitatea de a intocmi referatul …...
Mai mult decat atat, secretarul de drept al Consiliului Judetean a purtat corespondenta atat cu prefectura Sibiu cat si cu Tribunalul Bucuresti.
Reclamantul sustine ca Ordinul nr. ….este nelegal, impunandu-se anularea acestuia pentru urmatoarele motive.
1. Ordinul ….nu indeplineste conditiile cerute ad validitatem impuse de lege si drept urmare este lovit de nulitate.
In conformitate cu prevederile art. 15 al. 2 lit. e) coroborat cu prevederile art. 16 alin. 1 si 2 din Legea 393/2004 actualizata, incetarea mandatului de presedinte al consiliului judetean prin ordin al prefectului, ordin care se emite pe baza referatului secretarului consiliului judetean.
In data de 01.03.2016 secretarul consiliului judetean dl N I se afla in concediu medical fiind in incapacitate de munca de peste 30 zile. In conformitate cu prevederile Legii 188/1999 si cu Regulamentul de Organizare si functionarea Consiliului Judetean in cazul unei incapacitati de munca mai mari de 30 zile a secretarului consiliului judetean, atributiile acestuia nu mai sunt preluate prin delegare ci este obligatoriu ca persoana care exercita aceste atributii sa fie numita prin dispozitie a presedintelui Consiliului Judetean Sibiu. D-na R T nu era numita prin dispozitie secretar al Consiliului Judetean Sibiu, deci nu avea nici un fel de atributii legale sau de serviciu pentru a intocmi vreun act juridic de competenta secretarului consiliului judetean
Prefectul O S a solicitat eliberarea din functie incepand cu data de 04.03.2016. Raspunsul Guvernului Romaniei a fost dat efectiv in data de 09.03.2016 prin numirea unui nou prefect. In data de 07.03.2016 dl S O a fost prezent in Prefectura Sibiu, astfel ca d-na subprefect S L A nu avea dreptul sa semneze un ordin al in locul acestuia.
Fata de cele mai susmentionate solicita a se constata ca ordinul este lovit de nulitate absoluta.
In ceea ce priveste competenta unei autoritati administrative, aceasta este stabilita prin lege, prin urmare ea nu poate fi transmisa unei alte autoritati publice plecat tot prin lege. Competenta unei autoritati este obligatorie - in sensul ca nu se poate renunta la exercitarea ei si are caracter permanent, chiar daca titularii unor functii sunt alesi pentru un mandat determinat.
In ceea ce priveste delegarea competentei, obiectul delegarii de competenta il constituie insarcinarea unei autoritati publice subordonate de a actiona in numele autoritatii legal competente, in anumite cazuri determinate.
Actul de delegare este insa obligatoriu a fi emis si cu respectarea procedurii prevazute de lege. Exista forme procedurale anterioare emiterii actului administrativ - referatul secretarului consiliului judetean in speta de fata, si forme procedurale posterioare emiterii actului - comunicarea, publicarea, aprobarea si confirmarea. Prin aceste forme procedurale, autoritatile administratiei publice isi asociaza alte autoritati publice la decizie, in vederea fundamentarii ei din punct de vedere legal si al criteriului oportunitatii.
Referatul secretarului consiliului judetean, ca modalitate de implicare a unei autoritati publice in procesul decizional derulat de o alta autoritate publica, implica emiterea actului administrativ numai in urma unei astfel de propuneri; cu alte cuvinte, autoritatea emitenta nu poate proceda la adoptarea actului administrativ decat in urma propunerii, lipsa propunerii fiind motiv de nulitate a actului administrativ. De asemenea trebuie avut in vedere faptul ca emiterea unui act administrativ presupune, intotdeauna, semnarea acestuia de catre persoana competenta din cadrul autoritatii emitente.
Referitor la semnarea actului administrativ, subliniaza urmatoarele: dintre formele substantiale necesare pentru ca actul sa fie valid, se desprinde ca importanta semnarea actului administrativ, formalitate ce permite verificarea competentei de emitere a actului si este indispensabila pentru dovada existentei deciziei administrative. Toate  actele administrative trebuie semnate de persoana imputernicita sa angajeze autoritatea publica emitenta. Astfel, ordinele prefectului se semneaza in mod obligatoriu de catre prefect.
Lipsa formalitatilor procedurale atrage sanctiuni cum ar fi anularea actului juridic administrativ. Astfel, acele formalitati care urmaresc asigurarea legalitatii si oportunitatii actului administrativ sau garantarea drepturilor cetatenesti sunt considerate formalitati esentiale si lipsa lor este sanctionata cu inexistenta actului sau cu nulitatea absoluta a acestuia.
2. Ordinul nr. contravine flagrant prevederilor legale interpretandu-se abuziv Decizia 18/2015 a I.C.C.J.
Actul prin care se constata ca intervenita cauza care determina incetarea de drept, ope legis, a mandatului de presedinte al consiliului judetean este prevazut de art. 69 alin. 2 din Legea nr. 215/2001 cat si in situatiile prevazute de art.15 al. 2 lit. e) din Legea nr. 393/2004.
Prevederile art. 21 alin. 1 si 2 din Constitutia Romaniei permit oricarei persoane accesul la justitie pentru apararea drepturilor, a libertatilor si a intereselor sale legitime si interzic ingradirea prin lege a exercitarii acestui drept.
Asadar, potrivit art. 69 alin. 4 din Legea nr. 215/2001, ordinul prefectului poate fi atacat la instanta de contencios administrativ.
Considera ca in referatul …..s-au interpretat gresit prevederile art. 15 alin. 2 lit. c) din Legea nr. 393/2004 si art. 53 din Constitutie, intrucat nu s-au examinat dispozitiile legale prevazute in art. 77 din Legea nr. 215/2001, art. 81 alin. 5 Cod Penal, art. 64 al. 1 lit. a) si b), art. 65 al. 1, art. 66 Cod Penal, care sunt in opozitie cu cele din Legea nr. 393/2004.
Aplicarea disp. art. 15 si 16 din Legea nr. 393/2004 s-a facut in mod nediferentiat, disproportionat si arbitrar, fata de situatia care a determinat emiterea Ordinului prefectului. Astfel limitarea drepturilor politice trebuie pronuntata de catre o instanta, printr-o hotarare cu o motivare speciala, nu de catre o autoritate executiva ca prefectul, printr-un ordin al acestuia.
Interzicerea ope legis a drepturilor prevazute de art. 64 lit. a - c din Codul penal incalca principiul proportionalitatii si restrange in mod nediferentiat si automat drepturile electorale pentru categorii intregi de persoane. Interzicerea sau restrangerea exercitarii unor drepturi sau a unor libertati trebuie realizata numai in baza unei hotarari definitive a instantei, in fiecare caz in contradictoriu, si dupa examinarea daca masura respecta principiul proportionalitatii.
Cum prin Sentinta Penala nr. …..nu i-au fost interzise drepturile civile - de a alege sau de a fi ales, de a ocupa o functie implicand exercitiul autoritatii publice sau functii elective, considera ca prin ordinul emis s-a adaugat nejustificat la sanctiune.
Cat priveste interzicerea drepturilor electorale „ope legis", de drept, in cazul unei hotarari de condamnare la o pedeapsa privativa de libertate cu suspendare conditionata a executarii pedepsei, critica aplicarea automata a dispozitiilor legale referitoare la interzicerea drepturilor sale electorale, invocand decizia nr. 74/5.11.2007 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, precum si jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului, respectiv hotararea data de aceasta instanta europeana la 6 octombrie 2005 in cauza Hirst contra Marii Britanii.
In cazul reclamantului, instanta de judecata a hotarat in mod  expres faptul ca atat pedeapsa principala cit si pedeapsa accesorie sunt suspendate.
In privinta acestei decizii a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, solicita a se observa ca a fost pronuntata de Inalta Curte de Casatie si Justitie in solutionarea unui recurs in interesul legii promovat de Procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie „pentru a se asigura" - potrivit art. 329 al. 1 Cod de Procedura Civila - „interpretarea si aplicarea unitara a legii pe intreg teritoriul Romaniei".
Fiind pronuntata in solutionarea unui recurs in interesul legii, aceasta decizie este obligatorie pentru viitor, avand in vedere disp. art. 329 alin. 3 teza a doua Cod de Procedura Civila.
In ceea ce priveste aplicarea Deciziei 18/2015 data in dezlegarea unei probleme de drept de catre Inalta Curte de Casatie si Justitie, considera ca aceasta nu este aplicabila in speta de fata. Dezlegarea data problemei de drept este data la solicitarea Tribunalului Caras Severin in cauza reclamantul avand calitatea de primar si nu aceea de presedinte al Consiliului Judetean.
Ca si practica judiciara, reclamantul invoca hotararea pronuntata la 21 octombrie 2014 de Curtea Europeana a Drepturilor Omului in care a retinut existenta unei violari a art. 6 par. 1 din Conventie.
In drept, reclamantul a invocat disp. Legii 554/2004, Legii 215/2001 actualizata, Legii 393/2004 reactualizata.
In probatiune, reclamantul a solicitat proba cu inscrisuri, depunand la dosar in copie certificata urmatoarele: Ordinul nr.  …., Sentinta penala nr. ….plangere CEDO, sesizarea depusa la Avocatul Poporului. De asemenea, reclamantul a solicitat  proba cu martori si interogatoriul paratilor.
Paratul Consiliul Judetean Sibiu prin intampinare (f 57) a solicitat respingerea actiunii.
Pe cale de exceptie, in raport de petitul 1 al actiunii, paratul a invocat lipsa calitatii procesual pasive, sustinand ca reclamantul solicita in principal anularea Ordinului Prefectului ….- ordin in raport cu care autoritatea deliberativa a administratiei publice locale organizata la nivel judetean - Consiliul Judetean Sibiu - nu are nici o legatura.
De asemenea, paratul a invocat lipsa calitatii procesuale pasive a Consiliului Judetean Sibiu, a Institutiei prefectului si a Subprefectului, in raport de petitul al doilea al actiunii.
In acest sens, sustine ca raporturile functiei de demnitate publica au fost stabilite intre reclamant si Consiliul Judetean Sibiu, odata cu depunerea juramantului (20 iunie 2012) si constituirea Consiliului Judetean Sibiu prin H.C.J. nr. 116/2012 si au fiintat pana la data de 7 martie 2016 - data la care, prin Ordinul Prefectului nr….s-a luat act de incetare de drept, inainte de expirarea duratei mandatului presedintelui Consiliului Judetean Sibiu.
Ulterior, la data de 10.03.2016, prin H.C.J. nr. 48 si 49, Consiliul Judetean Sibiu a luat act, la randul sau, de Ordinul Prefectului nr…., desemnand un vicepresedinte sa exercite cu caracter temporar atributiile Presedintelui C.J.S.
Pe fondul cauzei, paratul  sustine ca actiunea este nefondata si nelegala.
In ce priveste afirmatia reclamantului in sensul ca referatul nr. …intocmit de doamna R T nu ar fi valabil incheiat, fiind intocmit de o persoana fara calitate, sustine ca este falsa, atat timp cat, prin H.C.J. nr. 292/2014) s-a statuat expres faptul ca „in lipsa secretarului judetului, atributiile acestuia sunt indeplinite de seful serviciului administratie publica si coordonare spitale (art. 161 al Regulamentului de organizare si functionare al Consiliului Judetean Sibiu si art. 44 (2) lit. b din R.O.F. al aparatului de specialitate).
In aceasta calitate, doamna T R - Sef serviciu administratie publica si coordonare spitale - a exercitat atributiile de secretar al judetului, inclusiv la sedintele ordinare/extraordinare ale Consiliului judetean, desfasurate in lunile decembrie 2015 - februarie 2016 - perioada in care a contrasemnat pentru legalitate toate actele administrative, respectiv toate actele emise de catre Consiliul Judetean Sibiu, semnate de reclamant.
In context, apreciaza ca reclamantul nu poate sustine in mod legal si demonstra in mod valabil, ca toata activitatea si actele emise/adoptate de autoritatile deliberativa si executiva, in perioada de referinta - semnate de catre sine si de catre doamna T, nu pot produce efecte juridice.
Invedereaza ca - pe de-o parte nici ordonatorul principal de credite, nici Institutia prefectului, nu au inteles sa conteste calitatea de secretar cu atributii delegate si semnatura doamnei T timp de 3 luni, respectiv efectele juridice produse de actele administrative elaborate (si nu numai) in perioada amintita, iar pe de alta parte, reclamantul invoca „lipsa calitatii sus-numitei de a intocmi un „referat", o operatiune tehnico-materiala, care nu a produs efecte juridice in sine.
 Apreciaza ca o atare conduita este de neadmis, in contextul in care reclamantul, ordonator al de credite, autoritatea executiva a administratiei publice locale, invocandu-si propria turpitudine (de a nu fi emis o dispozitie care sa „dubleze" in fapt prevederile art. 161 din H.C.J. Sibiu 292/2014, respectiv art. 44 (1) lit. b) din R.O.F. al aparatului de specialitate aprobat prin H.C.J. nr. 104/2014.
In mod evident, o dispozitie de „numire" a doamnei T in functia de secretar, desi neesentiala in contextul in care prin hotarare a Consiliului Judetean a decis asupra inlocuitorului de drept al secretarului judetului pe perioada absentei acestuia - ar fi putut fi emisa de reclamant oricand, in perioada decembrie 2015-martie 2016.
Mai mult decat atat, la data de 2.12.2015, prin adresa 13224 - secretarul judetului, I N, a inaintat Institutiei prefectului, pentru analiza si decizie, sentintele penale ale reclamantului, care atrageau incetarea de drept a mandatului acestuia.
Cum la data de 2.12.2015, prevederile Legii 215/2001, ale Legii 393/2004 si nu in ultimul rand Deciziei ICCJ nr. 18/2015 data in dezlegarea unor chestiuni de drept erau in vigoare si deci, cunoscute, nimic nu impiedica, teoretic, Institutia prefectului/ Prefectul Judetului Sibiu, sa emita ordinul prin care urma sa se ia act de incetarea de drept a mandatului reclamantului.
2. Cu privire la Ordinul prefectului nr….., se sustine ca acest act administrativ individual, indeplineste toate conditiile de legalitate cerute pentru validitatea sa.
a)  actul a fost emis de organul competent, in limita competentei sale  (art. 69 alin. 2, art. 108 alin. 2 din Legea nr. 215/2001, art. 15 alin. 2 lit. e) si art. 16 din Legea 393/2004, art. 26 alin. 1 din Legea 340/2004;
b)  emiterea actului s-a facut in forma si cu procedura prevazuta de lege cu referire expresa la temeiurile legale mentionate, fondate pe situatia de fapt - condamnarea definitiva la o pedeapsa privativa de libertate, cu suspendare, a reclamantului - imprejurare care atrage, asa cum arata, incetarea de drept a arului persoanei aflate in aceasta situatie - dupa cum a statuat fara echivoc ICCJ Bucurestii, prin Decizia nr. 18/2015.
c) conformitatea Ordinului nr. 83/2016 cu continutul legii, este mai mult decat evidenta.
d) conformitatea ordinului cu scopul legii si oportunitatea acestuia, rezida din intentia legiuitorului de a inlatura din functiile de demnitate publica pe cei condamnati definitiv, fiind nerelevant modul in care se executa pedeapsa.
3. Cu privire la competenta subprefectului de a emite si semna Ordinul - afirmatiile reclamantului nu se sustin, atat timp cat acesta a actionat in baza unui expres, scris, al prefectului demisionar S (Ordinul prefectului nr. 82/2016). In acest sens precizeaza urmatoarele:
a) Prefectul, in considerarea prevederilor Legii speciale nr. 340/2004 - este reprezentantul Guvernului in plan local (art. 1)
b) Institutia prefectului este o institutie publica cu personalitate juridica, cu patrimoniu si buget propriu;
c) Exercitarea drepturilor si asumarea drepturilor civile ale Institutiei Prefectului se face de catre prefect SAU DE CATRE O PERSOANA DESEMNATA ORDIN AL ACESTUIA.
Doamnei subprefect S i s-au delegat aceste atributii prin Ordinul … (art. 6 din Legea 340/2004 si art. 3 alin. 2 din H.G. nr. 460/2006).
In acest context, teoria „functionarului  de  fapt" nu-si  gaseste aplicabilitatea si nu poate fi legal fundamentata.
d) Un punct esential ce trebuie elucidat, vizeaza confuzia totala prin care se sustine ca prefectul este autoritate publica.
In raport de prevederile Legii 215/2001, autoritatile administratiei publice locale sunt primarii si presedintii consiliilor judetene (autoritati executive), respectiv consiliile locale si consiliile judetene, autoritati deliberative. Asa fiind, fara putinta de tagada, in speta, „teoria caracterului de ordine publica a autoritatii publice - motiv de nulitate absoluta" - in raport de ordinul prefectului, este nelegala si nefondata.
e)  In acelasi sens, referatul secretarului judetului (care, nu este act administrativ) nu poate fi asimilat unei imixtiuni in procesul decizional al altei autoritati publice, vizand ordinul prefectului si Institutia Prefectului, vazuta ca autoritate.
Sustinerile privind „neaplicarea Deciziei I.C.C.J. 18/2015 reclamantului si situatiei acestuia", sunt nelegale si nefondate.
Astfel,  prin Decizia I.C.C.J.  nr. 18/2015 - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, statueaza expres faptul ca „dispozitiile art. 15 lit. e) din Legea 393/2004 sunt aplicabile in cazul condamnarii prin hotarare judecatoreasca definitiva la o pedeapsa privativa de libertate, cu suspendarea conditionata a executarii pedepsei".
Conform prevederilor art. 521 alin. 3 al NCPC „dezlegarea unor chestiuni de drept este obligatorie pentru instanta care a solicitat dezlegarea de la data pronuntarii deciziei - iar pentru celelalte instante, de la data publicarii deciziei in monitorul oficial (Nr. 469/29.06.2015.
In ceea ce priveste solicitarea reclamantului de obligare a Consiliului Judetean Sibiu - autoritatea deliberativa la plata indemnizatiilor incepand cu data emiterii ordinului prefectului si pana la repunerea in functie, arata ca solicitarea in cauza nu poate fi legal realizata de catre Consiliul Judetean Sibiu.
In primul rand, in raport cu Ordinul prefectului, Consiliul Judetean, nu are calitate procesuala pasiva iar in al doilea rand, efectele juridice in cauza dedusa judecatii, au fost produse de drept prin hotararile penale definitive pronuntate, atat Institutia prefectului, cat si Consiliul judetean, prin actele administrative emise, fiecare raportat la competentele si atributiile legale statuate in sarcina lor — limitandu-se a constata, la a lua act de „incetarea de drept a mandatului, inainte de expirarea duratei a functiei de presedinte a CJS", in temeiul unor norma legale, imperative (art. 69 alin. 2, art. 108 alin. 2 din Legea 215/2001, art. 15 alin. 2 lit. e) si art. 16 din Legea 393/2004);
In speta, actul administrativ adoptat de Consiliul Judetean Sibiu in sedinta extraordinara din 10 martie 2016 este Hotararea CJ Sibiu nr. 48/2016, nicidecum Ordinul prefectului, astfel incat este inadmisibil ca pretentiile privind plata indemnizatiilor de catre Consiliul Judetean Sibiu sa se raporteze in functie de existenta sau inexistenta ordinului prefectului.
Oricum, solicitarea in cauza este nelegala si nefondata atata timp cat Consiliul Judetean Sibiu si Institutia Prefectului „au luat act" de o stare de fapt preexistenta - incetarea de drept a mandatului, ca urmare a condamnatii definitive a reclamantului prin Sentinta penala a ICCJ nr. 1071/2014, ramasa definitiva prin Decizia penala nr. 113/2015 a ICCJ Completul de 5 judecatori.
 In ce priveste solicitarea de obligare a paratilor la plata daunelor morale in suma de 100.000 lei, daune care in conceptia reclamantului sunt in legatura directa cu Ordinul Prefectului nr. 83/2016, apreciaza ca este nelegala.
Chiar daca teoretic, art. 16 coroborat cu art. 18 din Legea 554/2004 se refera generic la despagubiri si ar putea avea in vedere prejudiciul moral, exigentele legale presupun dovedirea acestuia sub toate aspectele.
In acest sens, invoca jurisprudenta Inaltei Curti de Casatie si Justitie, respectiv Decizia nr. 2356/20 aprilie 2011.
Din considerentele actiunii introductive, nu rezulta de fel cum anume s-ar fi incercat acest prejudiciu, reclamantul marginindu-se sa afirma existenta acestuia.
In probatiune, paratul  a solicitat  proba cu inscrisuri, depunand la dosar in copie  certificata inscrisurile la care a facut referire.
  In drept, paratul a invocat: Legea nr. 215/2001 privind administratia publica locala; Legea nr. 393/2004 privind statutul alesilor locali, Legea nr. 340/2004 privind prefectul si institutia prefectului, H.G. nr. 460/2006, Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ, Decizia I.C.C.J. nr. 18/2015, art. 150, art. 194 lit. e) art. 521 si art. 205 alin. 2 din codul de procedura civila.
Paratii Institutia Prefectului Judetului Sibiu, Prefectul Judetului Sibiu si Subprefectul Judetului Sibiu  prin intampinare (f 106) au solicitat  respingerea actiunii.
Pe cale de exceptie, a fost invocata exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a Institutiei Prefectului Judetul Sibiu si a Subprefectului Judetului Sibiu, motivat de faptul ca autoritatea publica emitenta a actului administrativ atacat, in sensul disp. art. 2 alin. 1 lit. b) din Legea nr. 554/2004 si avand in vedere disp. art. 26 alin. 1 din Legea nr. 340/2004, este Prefectul Judetului Sibiu, nu Institutia Prefectului Judetul Sibiu si cu atat mai putin Subprefectul Judetului Sibiu.
Astfel, desi Ordinul nr. ….a fost semnat de catre Subprefectul Judetului Sibiu, actul a fost emis de prefectul judetului, subprefectul exercitand aceasta atributie in numele prefectului judetului, O I S la acel moment, si nu in nume propriu.
In  acest sens arata ca la data de 07.03.2016 prefectul judetului Sibiu efectua concediul legal de odihna, iar potrivit disp. art. 3 alin. 2 din H.G. nr. 460/2006, "in lipsa prefectului, atributiile acestuia se asigura de catre subprefectul desemnat prin ordin al Prefectului"
Pe durata concediului de odihna, avand in vedere textul normativ indicat, prin Ordinul Prefectului Judetului Sibiu nr. ….au fost delegate, incepand cu data de 07.03.2016, atributiile Prefectului Judetului Sibiu domnul O I S, subprefectului judetului Sibiu, doamna A L S.
De asemenea, a fost invocata exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a Institutiei Prefectului Judetul Sibiu, a Subprefectului Judetului Sibiu si a Prefectului Judetului Sibiu referitor la petitul avand ca obiect solicitarea de repunere in functie, sustinand ca raportat la disp. art. 15 alin. 2 lit. e), art. 16 din Legea nr. 393/2004, ale art. 69 alin. 2 si art. 108 alin. 2 din Legea nr. 215/2001, prefectul judetului Sibiu are atributii numai in ce priveste constatarea incetarii de drept, inainte de expirarea duratei normale, a mandatului presedintelui consiliului judetean, astfel incat repunerea in functie excede competentei acestuia si cu atat mai mult excede competentei Institutiei Prefectului Judetul Sibiu si a subprefectului Judetului Sibiu.
Referitor la sustinerile reclamantului potrivit carora ordinul atacat ar fi fost semnat ilegal de subprefect, sustine ca actul a fost semnat in mod legal de Subprefectul judetului Sibiu motivat de faptul ca in data de 07.03.2016 prefectul judetului Sibiu efectua concediul legal de odihna, conform cererii inregistrate sub nr. 3805/07.03.2016, aprobata de Ministrul Afacerilor Interne.
Raportat la disp. art. 3 alin. 2 din H.G. nr. 460/2006 si avand in vedere Ordinul nr. 82/07.03.2015 prin care i-au fost delegate subprefectului atributiile de prefect, subprefectul judetului Sibiu a semnat ordinul atacat in calitate de prefect al judetului Sibiu, avand delegate atributiile prefectului, deci si prerogativa prevazuta de dispozitiile art. 26 alin. 1 din Legea nr. 340/2004 de a emite ordine cu caracter individual sau normative.
Mai mult, subprefectul nu numai ca a actionat in calitate de prefect dar si in indeplinirea mandatului dat de prefect. In acest sens arata ca referatul inaintat de secretarul judetului Sibiu, inregistrat sub nr…., care a stat la baza emiterii Ordinului nr…., poarta rezolutia prefectului de a se emite ordin, mentionandu-se inclusiv temeiul legal pentru constatarea incetarii de drept, inainte de expirarea duratei normale, a mandatului presedintelui consiliului judetean, respectiv disp. art. 108 din Legea nr. 215/2001, art. 15 alin. 2 lit. e) si art. 16 din Legea nr. 393/2004.
Subliniaza ca este lipsit de relevanta daca prefectul la acel moment, s-ar fi aflat sau nu in sediul institutiei in data de 07.03.2016, atata timp cat atributiile sale fusesera delegate.
Nici faptul ca domnul O I Si si-a inaintat cererea de demisie catre Guvernul Romaniei, nu are relevanta in prezenta speta, intrucat pana la data publicarii in Monitorul Oficial al Romanie a Hotararii Guvernului nr. 139/2016, respectiv 11.03.2016, acesta avea calitatea de prefect si prin urmare in mod valabil si-a delegat atributiile subprefectului judetului.
Cererea de demisie nu poate produce prin ea insasi efectul de incetare a raporturilor de serviciu.
Astfel, conform disp. art. 19 alin. 1 lit. a) raportat la art. 12 lit. c) din Legea nr. 188/1999: numirea, modificarea, suspendarea si incetarea raporturilor de serviciu se fac de catre Guvern pentru functia publica de prefect.
Prin adresa Institutiei Prefectului - Judetul Sibiu nr…., inregistrata la Ministerul Afacerilor Interne - Directia Secretariat General si Protocol sub nr…., respectiv la Directia Generala pentru indrumarea si Controlul Institutiei Prefectului sub nr. …domnul O I S aduce la cunostinta M.A.I. faptul ca si-a inaintat cererea de demisie Guvernului Romaniei.
In fapt, prin H.G. nr. 139/2016 publicata in M.Of. nr. 186/11.03.2016, Guvernul a dispus incetarea exercitarii cu caracter temporar, prin detasare in conditiile legii, a functiei de prefect al judetului Sibiu de catre domnul O I S.
Privitor la afirmatiile reclamantului potrivit carora referatul nr….., ar fi fost semnat de doamna R T persoana care nu ar fi avut calitatea de secretar al consiliului judetean, arata ca, referatul a fost semnat in mod legal pentru secretarul judetului de catre doamna R T, intrucat ocupa functia de sef Serviciul Administratie Publica Locala, si in lipsa secretarului judetului indeplineste atributiile aferente acestei functii publice de conducere.
In data de 01.03.2016, data intocmirii referatului nr…., secretarul judetului, domnul I N se afla in concediu pentru incapacitate temporara de munca potrivit Certificatului de Concediu medical seria CCMAG nr. …eliberat de Spitalul Clinic Judetean de Urgenta Sibiu si in acest sens depune in probatiune adresa Consiliului Judetean Sibiu - Serviciul Resurse Umane nr. …care confirma starea de fapt prezentata.
Prin Dispozitia Presedintelui Consiliului Judetean Sibiu nr…., doamna RT a fost numita in functia publica de conducere de sef serviciu  Serviciul Adminstratie Publica Locala.
Potrivit disp. art. 161 din Regulamentul de Organizare si Functionare al Consiliului Judetean Sibiu, aprobat prin Hotararea Consiliului Judetean Sibiu nr. 292/2014: "In lipsa Secretarului Judetului, atributiile acestuia sunt indeplinite de catre Seful Serviciului administratie publica locala si coordonare spitale.
O prevedere similara cuprinde si art. 44 alin. 1 din Regulamentul de Organizare si Functionare al aparatului de specialitate al Consiliului Judetean Sibiu, aprobat prin Hotararea Consiliului Judetean Sibiu nr. 104/2014.
Asertiunile reclamantului privitoare la faptul ca actul atacat ar contraveni dispozitiilor legale interpretandu-se abuziv Decizia nr. 18/2015, precum si faptul ca aceasta decizie nu ar fi aplicabila in speta motivat de faptul ca reclamantul are calitatea de presedinte al consiliului judetean si nu cea de primar, nu se sustin.
Reclamantul a fost condamnat in baza art. 253 ind. 1 Cod penal anterior, cu aplicarea art. 5 Cod penal, la o pedeapsa de 1 an inchisoare pentru savarsirea infractiunii de conflict de interese, in temeiul art. 81, 82 Cod penal anterior cu aplicarea art. 5 Cod penal si s-a dispus Suspendarea conditionata a executarii pedepsei principale pe un termen de incercare de 3 ani. 
In fapt, exact aceasta ipoteza juridica a fost avuta in vedere prin Decizia nr.18/2015 Pronuntata de Inalta Curte de Casatie si Justitie iar potrivit disp. art. 521 alin. 3 din Codul de procedura civila dezlegarea data chestiunilor de drept este obligatorie pentru instante, de la data publicarii deciziei in Monitorul Oficial al Romaniei.
Prin argumentele potrivit carora prin ordinul atacat ar fi fost limitate sau interzise drepturile electorale, nu face decat sa invoce o orientare jurisprudentiala minoritara, care de altfel a fost analizata de inalta Curte atunci cand a emis Decizia nr. 18/2015.
Pedeapsa accesorie in continutul prevazut de art. 64 lit. a) teza a II-a b) si c) Cod penal anterior a fost aplicata prin Sentinta penala nr. …a Inaltei Curti de Casatie si Justitie - Sectia Penala, ramasa definitiva prin Decizia Penala nr. …a Inaltei Curti de Casatie si Justitie - Completul de cinci judecatori, pronuntata in dosar nr…...
Asadar interzicerea drepturilor prevazute de art. 64 lit. a) (teza I) - c) din Codul penal nu s-a facut in mod automat, prin efectul legii, ci a fost supusa aprecierii instantei, in functie de criteriile stabilite in art. 71 alin. 3 din Codul penal, astfel cum prevede Decizia nr. 74/2007 a I.C.C.J.
In ce priveste cererea reclamantului de obligare la plata daunelor morale cuantum de 100.000 lei, sustine ca acesta nu a dovedit prejudiciul a carui reparare o solicita, desi sarcina probei ii revenea, potrivit art. 249 Cod Procedura Civila, astfel cat cererea este neintemeiata, nefiind intrunite elementele raspunderii delictuale.
In probatiune, paratii au solicitat  proba cu inscrisuri, depunand la dosar in copie toata documentatia care a stat la baza emiterii ordinului atacat, respectiv: adresa Consiliului Judetean Sibiu nr. ….inregistrata la Institutia Prefectului Sibiu sub nr….; adresa Institutiei Prefectului Judetul Sibiu nr….; adresa Institutiei Prefectului -Judetul Sibiu nr….; adresa Consiliului Judetean Sibiu nr…., inregistrata la Institutia Prefectului - Judetul Sibiu sub nr….; referatul Secretarului Judetului Sibiu nr…., inregistrat la Institutia Prefectului - Judetul Sibiu sub nr….; Sentinta penala nr. …a inaltei Curti de Casatie si Justitie - Sectia Penala, pronuntata in dosar nr….; Minuta Deciziei Penale nr. …a inaltei Curti de Casatie si Justitie - Completul de cinci judecatori, pronuntata in dosar nr….; adresa Tribunalului Bucuresti, Sectia I Penala, inregistrata la Institutia Prefectului - Judetul Sibiu sub nr….; Ordinul Prefectului Judetului Sibiu nr….; cererea nr….; Ordinul Prefectului Judetului Sibiu nr….; adresa Institutiei Prefectului Judetul Sibiu nr…., inregistrata la Ministerul Afacerilor Interne - Directia Secretariat General si Protocol sub nr…., respectiv la Directia Generala pentru indrumarea si Controlul Institutiei Prefectului sub nr….; adresa Consiliului Judetean Sibiu nr. ad….; Dispozitia Presedintelui Consiliului Judetean Sibiu nr….; Dispozitia Presedintelui Consiliului Judetean Sibiu nr….; Hotararea Consiliului Judetean Sibiu nr. …si extras din Regulamentul de Organizare si Functionare al aparatului de specialitate al Consiliului Judetean Sibiu; Hotararea Consiliului Judetean Sibiu nr. …si extras din Regulamentul de Organizare si Functionare al Consiliului Judetean Sibiu; cerere nr…..
In drept, paratii au invocat disp. art. 115 Cod procedura civila, Legea nr. 554/2004, Legea nr. 393/2004, Legea nr. 215/2001, Legea nr. 340/2004, H.G. nr. 460/2006.

 Prin precizarea de actiune depusa la data de 14.06.2016 (f 201) reclamantul a solicitat  obligarea paratilor Consiliul Judetean Sibiu si Subprefectul Judetului Sibiu  la plata sumei de 1 lei fiecare cu titlu  de daune morale.
La termenul de judecata din data de 14.06.2016 (f 206) reclamantul prin avocat a precizat verbal ca procesul pornit a devenit doar o reparatie morala pentru acesta, in conditiile in care au avut deja alegeri si a fost desemnat un nou presedinte al Consiliului Judetean Sibiu, motiv pentru care nu mai sustine petitul privind repunere sa in functie.

 Cu privire la exceptiile invocate de parati prin intampinare, instanta s-a pronuntat la termenul  de judecata din data de 14.06.2016, in sensul admiterii exceptiei lipsei calitatii procesuale pasive a paratilor Institutia Prefectului Judetului Sibiu  si Subprefectul Judetului Sibiu, respectiv respingerii exceptiei lipsei calitatii procesuale pasive a paratului Consiliul Judetean Sibiu.

Examinand actele si lucrarile de la dosar,pe fondul cauzei, instanta retine urmatoarele.
Prin Ordinul nr. …emis de Prefectul Judetului Sibiu (f 13) s-a constatat incetarea de drept inainte de expirarea duratei normale, a mandatului Presedintelui Consiliului Judetean Sibiu, domnul I C, incepand cu data emiterii ordinului.
In preambulul ordinului mai sus mentionat s-a retinut ca a fost emis in baza Referatului nr. …al Secretarului Judetului Sibiu inregistrat la Institutia Prefectului – Judetul Sibiu  sub nr. …si a actelor anexate la acesta, respectiv: Sentinta penala nr.  …a I.C.C.J.  ramasa definitiva prin Decizia  penala nr. …a I.C.C.J.  – completul  de 5 judecatori pronuntata  in dosar nr.  ….transmisa de Tribunalul Bucuresti   Sectia I penala.
De asemenea, in cuprinsul ordinului s-a mentionat ca a fost luata in considerare Decizia  nr.  18/2015 pronuntata  de I.C.C.J.  – completul  pentru dezlegarea unei chestiuni de drept precum si adresa Tribunalul Bucuresti – Sectia I Penala din data de 4.03.2016 inregistrata la Institutia Prefectului – Judetul Sibiu  sub nr.  ….
In drept, s-a retinut incidenta urmatoarelor prevederi legale: art. 69 alin. 2 si art. 108 alin. 2 din Legea nr.  215/2001, art. 15 alin. 2 lit. e) si art. 16 din Legea nr.  393/2004, art. 26 alin. 1 din Legea nr.  340/2004.
Ordinul mai sus mentionat i-a fost comunicat reclamantului la data de 10.03.2016 (f 14). 
La data de 17.03.2016, cu respectarea termenului de 10 zile prevazut de art. 69 alin. 4 din Legea nr. 215/2001, reclamantul s-a adresat instantei de contencios administrativ, formuland actiunea ce face obiectul prezentului dosar prin care solicitat anularea acelui ordin, apreciind ca a fost emis cu nerespectarea prevederilor legale.
Potrivit disp. art. 1021 coroborat cu art. 69 alin. 5 din Legea nr. 215/2001, in acest caz procedura prealabila nu se mai efectueaza.

Pentru considerentele ce vor fi mai jos expuse, actiunea formulata de reclamant, este neintemeiata.
Contrar celor sustinute de reclamant, ordinul contestat a fost emis cu respectarea intocmai a prevederilor legale, atat in ceea ce priveste conditiile de forma cat si de cele de fond.
Referatul nr. …ca operatiune tehnico administrativa care, potrivit disp. art. 16 alin. 2 din Legea nr. 393/2004, a stat la baza emiterii ordinului contestat in cauza, este perfect valabil, neexistand nici un motiv pentru neluarea acestuia in considerare.
In primul rand, referatul a fost intocmit de persoana care avea potrivit legii competenta in acest sens, respectiv de Secretarul Judetului Sibiu.
Referatul a fost semnat de doamna R T pentru secretarul judetului, motivat de faptul ca la data respectiva acesta se afla in concediu pentru incapacitate temporara de munca potrivit Certificatului de concediu medical CCMAG nr. …eliberat de Spitalul Clinic Judetean de Urgenta Sibiu la care se face referire in Adeverinta nr. …eliberata de Consiliul Judetean Sibiu  - Serviciul Resurse Umane (f 155).
Faptul ca referatul a fost semnat de doamna R T pentru secretarul judetului, nu este de natura sa afecteze valabilitatea acestuia, intrucat aceasta in calitate de sef al Serviciului administratie publica locala si coordonare spitale numita prin Dispozitia nr. ….(f 77), potrivit disp. art. 161 din Regulamentul de organizare si functionare al Consiliului Judetean Sibiu aprobat prin H.C.J. nr. 292/2014 (f 65-67) are atributii delegate de secretar al judetului.
Astfel, la art. 161 din Regulamentul de organizare si functionare al Consiliului Judetean Sibiu se prevede expres ca: in lipsa secretarului judetului, atributiile acestuia sunt indeplinite de catre seful Serviciului administratie publica locala si coordonare spitale.
In acelasi sens sunt si disp. art. 44 alin. 1 lit. b) din Regulamentul de organizare si functionare al aparatului Consiliului Judetean Sibiu aprobat prin H.C.J. nr. 104/2014 (f 68-69).
Sustinerea reclamantului in sensul ca doamna T R a exercitat in mod nelegal atributiile Secretarului Judetului Sibiu, raportat la prevederile art. 94 din Legea nr. 188/1999, dat fiind faptul ca acesta din urma s-a aflat in incapacitate de munca pentru o perioada mai mare de 30 zile, astfel ca se impunea numirea unui nou secretar in functie, prin dispozitie a presedintelui Consiliului Judetean, nefiind permisa exercitarea atributiilor prin delegare, este nefondata.
Este adevarat ca potrivit disp. art. 94 alin. 1 lit. h) din Legea nr. 188/1999, raportul de serviciu al functionarului public se suspenda de drept in situatia in care acesta se afla in concediu pentru incapacitate temporara de munca, pe o perioada mai mare de o luna.
De asemenea, potrivit disp. art. 96 alin. 3 din aceeasi lege, pe perioada suspendarii raportului de serviciu autoritatile si institutiile publice au obligatia sa rezerve postul aferent functiei publice, ocuparea acestuia putandu-se face doar pe o perioada determinata in conditiile legii.
Aceste prevederi legale vizeaza interesul functionarului public, fiind prevazute in favoarea acestuia, pentru a evita eventualele abuzuri din partea institutiei publice angajatoare, in sensul de a-i  asigura posibilitatea revenirii in functie dupa incetarea motivului care a determinat suspendarea raportului de serviciu, in conditiile expres prevazute la art. 94 alin. 2 din Legea nr. 188/1999.
Contrar celor sustinute de reclamant, nu exista un text de lege care sa interzica posibilitatea exercitarii prin delegare a atributiilor aferente unei functii publice pe perioada cat titularul acesteia se afla in incapacitate temporara de munca, astfel ca nu era necesara numirea doamnei T in functia de secretar prin dispozitia presedintelui Consiliul Judetean Sibiu.
In orice caz, modalitatea concreta in care autoritatea sau institutia publica intelege sa isi desfasoare activitatea pe perioada suspendarii raportului de serviciu al unui functionar public, vizeaza strict organizarea si functionarea interna a acesteia, neputand reprezenta in sine o chestiune de legalitate a actelor administrative intocmite pe perioada respectiva.
De altfel, doamna T R a exercitat in aceeasi modalitate atributiile functiei publice de secretar al judetului Sibiu de mai multe luni de zile, modalitate agreata chiar de catre reclamant, care in calitate de presedinte al Consiliului Judetean Sibiu la acea data, nu a avut nimic de obiectat sub acest aspect.
Sustinerea reclamantului in sensul ca ordinul in discutie a fost semnat in mod nelegal de catre subprefectul Judetului Sibiu, este de asemenea nefondata.
La data de 7.03.2016 dl O I S – prefectul judetului Sibiu se afla in concediu de odihna, cererea fiind aprobata de catre MINISTERUL AFACERILOR INTERNE (f 151).
 Astfel, prin Ordinul nr. ….(f 150) emis de Prefectul Judetului Sibiu, incepand cu data de 7.03.2016 pe durata concediului de odihna, atributiile prefectului au fost delegate subprefectului judetului Sibiu.
Subprefectul a semnat asadar Ordinul nr…., in calitate de persoana delegata prin Ordinul  nr. 82/2016, in conformitate cu disp. art. 3 alin. 2 din H.G. nr. 460/2006.
Prezenta fizica a Prefectului judetului Sibiu in sediul institutiei la data de 07.03.2016,  este lipsit de orice relevanta, atata timp cat atributiile sale fusesera delegate subprefectului.
Afirmatia reclamantului in sensul ca domnul prefect O I S nu mai avea posibilitatea delegarii atributiilor sale subprefectului, dat fiind faptul ca prin cererea adresata MINISTERULUI AFACERILOR INTERNE a solicitat aprobarea incetarii mandatului incepand cu data de 4.03.2016, este lipsita de temei.
 Conform disp. art. 19 alin. 1 lit. a) raportat la art. 12 lit. c) din Legea nr. 188/1999: numirea, modificarea, suspendarea si incetarea raporturilor de serviciu se fac de catre Guvern pentru functia publica de prefect.
Cererea de demisie nu poate produce asadar prin ea insasi efectul incetarii raportului de serviciu al prefectului.
Hotararea de Guvern nr. 139/10.03.2016 privind incetarea functiei publice de prefect al judetului Sibiu a fost publicata in M.Of. la data de 11.03.2016 iar in cuprinsul acesteia s-a prevazut expres ca la data intrarii in vigoare a acesteia inceteaza cu caracter temporar, prin detasare, functia publica de prefect al judetului Sibiu de catre domnul O I S. (f 275).
Or, raportat la prevederile art. 78 din Constitutie, in lipsa unei mentiuni expres in cuprinsul acesteia, hotararea de Guvern anterior mentionata a intrat in vigoare la 3 zile de la data publicarii.
Ordinul nr. ….a fost emis cu respectarea prevederilor art.15 alin. 2 lit. e) din Legea nr. 393/2004 asa cum au fost interpretate de catre I.C.C.J. prin Decizia nr.18/2015 pronuntata  de completul  pentru dezlegarea unei chestiuni de drept.
Astfel, prin Sentinta penala nr. …..pronuntata de I.C.C.J. Sectia penala in dosar nr. ….(f 128-147) ramasa definitiva prin Decizia Penala nr….. pronuntata  de completul de 5 judecatori, reclamantul a fost condamnat in baza art. 253 ind. 1 Cod penal anterior, cu aplicarea art. 5 Cod penal, la o pedeapsa de 1 an inchisoare pentru savarsirea infractiunii de conflict de interese, in temeiul art. 81, 82 Cod penal anterior cu aplicarea art. 5 Cod penal, dispunandu-se suspendarea conditionata a executarii pedepsei principale pe un termen de incercare de 3 ani. 
Prin aceeasi sentinta reclamantului i-a fost aplicata si pedeapsa accesorie in continutul prevazut de art. 64 lit. a) teza a II a, lit. b) si c) din codul penal anterior, iar  in temeiul disp. art. 71 alin. 5 din codul penal s-a dispus suspendarea executarii pedepsei accesorii.
Prin Decizia nr. 18/2015 pronuntata de I.C.C.J. - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a statuat ca „dispozitiile art. 15 lit. e) din Legea 393/2004 sunt aplicabile in cazul condamnarii prin hotarare judecatoreasca definitiva la o pedeapsa privativa de libertate, cu suspendarea conditionata a executarii pedepsei".
Conform prevederilor art. 521 alin. 3 din N.C.P.C. „dezlegarea unor chestiuni de drept este obligatorie pentru instanta care a solicitat dezlegarea de la data pronuntarii deciziei - iar pentru celelalte instante, de la data publicarii deciziei in monitorul oficial.
Decizia nr. 15/2015 a fost publicata in Monitorul Oficial nr. 469/29.06.2015, fiind asadar obligatorie la data emiterii Ordinului nr.  …..
Afirmatia reclamantului  in sensul ca Decizia  nr. 18/2015 vizeaza  doar situatia primarului nu si a presedintelui Consiliului Judetean, este eronata deoarece la art. 1021 din Legea nr. 215/2001 se prevede expres ca: presedintelui Consiliului Judetean i se aplica in mod corespunzator prevederile art. 69, art. 70 si art. 71 alin. 1, alin. 2, alin. 3 si ale art. 72 din lege.
Motivele pentru care Sentinta penala nr. ….a fost pusa cu intarziere in executare si faptul ca abia la data de 4.03.2016 Tribunalul Bucuresti a comunicat Institutiei Prefectului judetului Sibiu copia acesteia cu mentiunea de a se lua masurile legale ce se impun, sunt lipsite de orice relevanta in speta.
In conditiile in care ordinul a carui anulare s-a solicitat a fost emis cu respectarea intocmai a prevederilor legale, orice prejudiciere morala a reclamantului este exclusa, cererea de obligare a paratilor la plata daunelor morale fiind vadit nefondata.
Ca urmare a admiterii exceptiei lipsei calitatii procesuale pasive a paratilor Institutia Prefectului Judetului Sibiu si Subprefectul Judetului Sibiu, pentru considerentele retinute in incheierea pronuntata la termenul  de judecata din data de 14.06.2016, instanta va respinge actiunea formulata de reclamant impotriva acestora ca fiind introdusa impotriva unor persoane fara calitate procesuala pasiva.
In ceea ce priveste actiunea formulata de reclamant in contradictoriu cu paratii PREFECTUL JUDETULUI SIBIU si CONSILIUL JUDETEAN SIBIU, aceasta va fi respinsa ca nefondata, avand in vedere considerentele de fapt si de drept mai sus expuse.
In cauza nu au fost solicitate cheltuieli de judecata.
Potrivit disp. art. 1021 coroborat cu art. 69 alin. 5 din Legea nr.  215/2001 prezenta hotarare este definitiva si irevocabila.