ANULARE ACT ADMINISTRATIV

Deliberand asupra cauzei de fata retine urmatoarele:
Prin actiunea in contencios administrativ inregistrata pe rolul acestei instante la data de 15.07.2015 sub nr. ….reclamanta A M T SRL in contradictoriu cu parata Directia Generala Regionala a Finantelor Publice Brasov a solicitat sa se dispuna anularea Deciziei nr. …din 23.02.2015 privind solutionarea contestatiei  precum si anularea in parte  a Deciziei de impunere nr. …….emisa de parata in baza constatarilor Raportului de inspectie Fiscala nr. ….si exonerarea de la plata in ce priveste suma de 133.486 lei reprezentand  obligatii suplimentare impozit pe venit, CASS angajat si angator , somaj , fond accidente , fond concedii medicale si dobanzi/ majorari/penalitati.
In motivare s-a aratat ca prin actele administrativ-fiscale atacate, parata a procedat in mod generic la incadrarea unor cheltuieli efectuate de  reclamanta in categoria veniturilor de natura salariala platite angajatilor societatii, ca  organul fiscal a considerat ca reprezinta venit salarial: apa bauta de angajati la locul de munca, contravaloarea totala a unor mese la care au participat si angajatii, contravaloarea martisoarelor, florilor si pachete cadou pentru angajate si pentru copiii minori ai angajatilor precum si   cheltuielile de transport, cazare si diurna efectuate in timpul deiegatiilor in strainatate la firmele partenere cu care reclamanta desfasoara relatii comerciale, ca incadrarea ca venit salariat s-a efectuat fara sa fie indicat in actele de control care sunt salariatii care au realizat acest pretins venit salarial, procedandu-se la impunerea in mod global asupra salariatilor  si asupra societatii a impozitului pe salarii si contributii sociale pentru aceste pretinse venituri salariale si ca actele administrativ-fiscale atacate sunt nelegale.
Cu privire la apa bauta de salariati la locul de munca s-a aratat ca in decizia de solutionare a contestatiei nr ….s-a retinut ca in perioada 2011-2014 societatea „a acordat salariatilor sai apa potabila apa minerala si plata fara a se incadra in prevederile art. 4 din OUG nr. 99/2000 , ca  in consecinta organele fiscale„au considerat aceste cheltuieli  drept avantaje de natura salariata ce trebuiau cuprinse in veniturile impozabile ale salariatilor si impozitate ca atare" , ca in conditiile in care societatea „nu demonstreaza faptul ca protectia salariatilor s-a realizat in perioade cu temperaturi extreme" , in mod corect „au fost reincadrate aceste cheltuieli  ca fiind avantaje de natura salariata ce trebuie impozitate in sensul impozitului pe salarii si s-a procedat la majorarea bazei impozabile cu suma totala de 22.766 lei si ca rezulta ca temeiul legal indicat de organul de inspectie fiscala pentru a considera apa cumparata  si bauta de salariatii societatii la locul de munca drept venit salarial in natura este articolul 55 alin. 3 litera b) din Codul Fiscal coroborat cu lipsa circumstantelor de temperaturi extreme prevazute in articolul 4 din OUG 99/2009 .
Fata de retinerile paratei din decizia de solutionare a contestatiei reclamanta a aratat ca actul atacat este nelegal , ca reclamanta nu a convenit cu niciun salariat si nu a oferit apa cu titlu de plata in natura a salariului , ca  asigurarea apei de baut reprezinta o obligatie legala permanenta a angajatorului si reprezinta o conditie de asigurare a sanatatii la locul de munca si nu un avantaj de natura salariala in sensul art 55 al 2 lit k si art 55 al 3 Cod fiscal, ca  art 159 din  Codul Muncii prevede :„ Salariul reprezinta contraprestatia muncit depusa de salariat in baza contractului individual de munca", ca articolul 166 din Codul Muncii prevede ca „ Plata in natura a unei parti din salariu este posibila numai daca este prevazuta expres in contractul colectiv de munca sau in contractul individual de munca, ca  HG. 44/2004 - Norme metodologice la articolul 55 aliniatul 2 Cod Fiscal prevad ca : 68 Veniturile din salarii sau asimilate salariilor cuprind totalitatea sumelor incasata ca urmare a  relatiilor  contractuale de munca precum si orice alte sume de natura salariala primite in baza unor legi speciale, indiferent de perioada la care se refera si care sunt realizate din: -orice alte castiguri in bani sau in natura, primite de la angajatori la care sunt angajati, ca plata a muncii lor", ca rezulta deci  ca pentru a fi considerat venit din salarii si supus impozitarii ca atare, orice suma/bun/avantaj trebuie sa fie acordate salariatului cu titlu de contra prestatie a muncii depuse in favoarea angajatorului, ca suma/bunul/avantajul trebuie sa constituie o remuneratie in schimbul indeplinirii de catre salariat a atributiilor de serviciu si in baza unei conventii existente in acest sens ( contract individual de munca sau contract colectiv de munca) sau a unor prevederi  legale. Reclamanta a mai precizat ca nu orice cheltuiala efectuata de societate si care implica si salariatii societatii reprezinta avantaj in natura, ca doar cheltuiala care are drept scop asigurarea unui folos personal al salariatului, care sa fie determinat si individualizat ca atare in raporturile dintre angajator si  un anume salariat, poate constitui avantaj in natura, ca in cazul in care angajatul beneficiaza de anumite cheltuieli (participa la mese, deplasari, primeste masina, telefon e.t.c.) care sunt insa efectuate in interesul societatii si nu reprezinta un folos personal al angajatului si o remuneratie pentru indeplinirea de catre salariat a atributiilor de serviciu, atunci nu se poate discuta de avantaj salarial si ca din situatia fiscala existenta in prezenta speta nu exista nici o proba ca in schimbul indeplinirii atributiilor de serviciu, angajatii societatii reclamante  ar fi fost platiti in natura, respectiv in apa potabila in perioada 2011-2014 sau ca anumiti angajati ar societatii ar fi beneficiat de acordarea de apa de catre angajator ca si contra prestatie pentru indeplinirea atributiilor de serviciu de catre acestia.
Reclamanta a precizat totodata ca este necesar ca in mod obiectiv sa se poata stabili ca pretinsul avantaj in natura reprezinta un folos personal ce poate fi determinat, atat in ce priveste valoarea sa cat si in  ce priveste persoana beneficiara care trebuia individualizata  de organul fiscal, ca potrivit  punctelor 69, 70, 74-76 si 109 din normele metodologice la Codul Fiscal  organul fiscal, prin actele de control intocmite, avea obligatia  sa calculeze impozitul si contributiile sociale la nivelul fiecarui salariat care a primit efectiv  respectivul folos, ca organul fiscal nu a determinat prin actele de control care sunt angajatii care au beneficiat de
pretinsul folos personal si nu  a calculat si individualizat sarcina fiscala cu privire la acesti angajati, ca organul fiscal a recurs la prezumtii si a efectuat un calcul general si abstract al sarcinii fiscale, fara  fundament in situatia de fapt existenta.
S-a mai aratat si ca  asigurarea apei potabile la locul de munca reprezinta acoperirea unei necesitati fiziologice permanente a personalului angajat, atat pentru asigurarea igienei personale cat si pentru baut, ca  obligatia angajatorului de a asigura in mod permanent apa potabila pentru angajati este prevazuta expres in legislatia privind protectia muncii si sanatatea la locul de munca, ca Ordinul Ministerului Muncii si Protectiei Sociale nr. 508/2002 si Ordinul Ministerului Sanatatii. nr 933/2002 pentru aprobarea Normelor generale de protectia muncii institute norme obligatorii pentru angajatori in vederea asigurarii sanatatii in munca, inclusiv sub aspectul „Dotarilor social-sanitare, puncte de prim ajutor, necesarul de apa potabila, colectarea si indepartarea reziduurilor, ca la Capitolul VI articolul 213 si 216 din Normele generale de protectie a muncii  se instituie obligatia angajatorului de a asigura necesarul minim obligatoriu de apa de baut potabila, ca  Art. 213 aliniatul 2 arata ca,  cantitatea de apa rece si calda pentru igiena personalului si pentru baut se  normeaza conform anexei nr. 13", ca art. 216  arata ca la locurile de munca se vor asigura puncte de alimentare   cu apa de baut si ca acestea se normeaza conform anexei nr 14, ca apa distribuita prin punctate de alimentara cu apa {arteziene, robinete, vase, e.tc.) ca si apa pentru spalat (levoar, dusuri) trebuie sa corespunda standardului de flotabilitate in  vigoare", ca aceasta obligatie a asigurarii apei potabile  este prevazuta in mod expres si in Regulamentul Intern al Societatii , la  articolul 71-„ la locurile de munca se vor asigura puncte de alimentare cu apa de baut, „pentru normare se ia in calcul schimbul cu cel mai mare numar de persoane, cantitatea de apa fiind de 21 apa/persoana" punctul de alimentare cu apa potabila este magazia societatii"„responsabil cu distribuirea apei potabile este maistrul din schimbul respectiv” si ca
rezulta deci, contrar celor retinute de organul fiscal, ca angajatorul are obligatia de‘a asigura apa de baut pentru salariatii proprii in mod permanent si nu numai in caz de temperaturi extreme. Reclamanta a aratat de asemenea ca dreptul salariatilor la asigurarea apei de baut este un drept prevazut in legislatia de protectie a muncii indicata mai sus, iar asemenea drepturi sunt in mod expres excluse de la impozitare ca avantaj de natura salariala prin articolul 55 aliniatul 4 litera e} din Codul Fiscal care prevede ca nu sunt incluse in veniturile salariale si nu sunt impozabile;„ e) contravaloarea echipamentelor tehnice, a achipamentuiui individual de protectia si lucru, a alimentatiei de proiectie, a medicamentelor si materialelor igienico sanitare, precum a uniformelor obligatorii  ce se acorda  potrivit  legislatiei in vigoare" si ca sub aspectul starii  de fapt reclamanta  a facut dovada ca in perioada 2010-2014 autoritatile locale de la sediul societatii (Agnita) au efectuat lucrari la reteaua de apa si canalizare a orasului, fiind inregistrate perioade in care apa potabila a fost oprita sau nu putea fi consumata la sediul societatii, acest fapt fiind  documentat cu inscrisuri in cadrul controlului fiscal si al contestatiei si de asemenea s-a facut dovada ca societatea nu a avut amenajata o bucatarie pentru angajati care sa furnizeze apa de baut prin reteaua de apa potabila, sens in care, in conformitate cu obligatiile prevazute la articolul 7 din Legea 319/2006, angajatorul a luat masura asigurarii necesarului de apa potabila prin aprovizionare in conditii ce asigura standardele de calitate a apei , considerandu-se  de catre societate ca nu este in concordanta cu standardele de siguranta obligarea angajatilor sa consume apa de la sursele din toaleta unitatii.
Cu privire la acest aspect reclamanta a mai aratat ca  organul fiscal  a stabilit o sarcina fiscala asupra  salariatilor prin impozitarea, ca venit de natura salariala, a unui drept fundamental, prevazut in legislatie in vederea asigurarii sanatatii la locul de munca si ca prin acordarea de apa potabila salariatilor nu se realizeaza un venit de natura salariala
Cu privire  la cheltuieli cu mese la care au participat salariatii reclamanta a aratat ca in decizia de solutionare a contestatiei s-a retinut ca nu pot fi considerate cheltuieli de protocol „intrucat sa refera la mese servite salariatilor unor furnizori de servicii care s-au deplasat la sediul societatii contestatoare pentru prestarea serviciilor contractate", ca in referatul cu propuneri de solutionare a contestatiei, organele de inspectie fiscala precizeaza ca pentru stabilirea contravalorii meselor servita s-au luat in calcul numai facturile in care apareau ca delegati salariati ai societatii iar cheltuielile au fost inregistrate in contul 623 „Cheltuieli de protocol, reclama si publicitate" si ca toate aceste sustineri sunt nefondate.
Astfel, s-a precizat ca, cu exceptia cheltuielilor angajate de societate cu ocazia sarbatorii de Craciun in anii 2011 si 2015 sub forma  mesei cu partenerii de afaceri si a pachetelor oferite  cadou salariatilor cu copii, {2400 lei in anul 2011; 4022 lei -in anul 2012) toate celelalte cheltuieli cu mese servite retinute in actul de control (5681 lei in 2011; 3446 lei in anul 2012 ; 779 lei in anul 2013), inregistrate in contul 623 „Cheltuieli de protocol, reclama si publicitate" au fost organizate pentru parteneri de afaceri ai societatii care s-au deplasat la sediul societatii (Agnita) in interes de afaceri, ca parata a  respins contestatia la acest punct aratand ca documentele depuse ( declaratiile emise de partenerii de afaceri ai caror reprezentanti au participat la masa) „nu pot fi considerate documente, justificative pentru efectuarea cheltuielilor de protocol intrucat se refera la mese servite salariatilor unor furnizori de servicii care s-au deplasat la sediul societatii contestatoare pentru  prestarea serviciilor contractate" , ca reclamanta a prezentat deci inscrisuri din care rezulta realitatea celor afirmate, respectiv ca mesele au fost servite de alte persoane nu de angajati ai societatii , ca si organul fiscal a retinut in decizia nr. 2002/23.02.2015 ca mesele  au fost servite de salariati ai altor societati  si deci in acest context nu se poate pune problema existentei unui avantaj de natura salariala ( asa cum a procedat parata prin actele de impunere) deoarece nu salariatii societatii au consumat produsele ci salariatii unor terte societati care au servit masa in cadrul deplasarilor pe care le-au efectuat la Agnita,  singura problema care s-ar putea discuta fiind aceea daca aceste cheltuieli sunt sau nu deductibile . Reclamanta a mai aratat ca a dovedit cu inscrisuri ca societatea a efectuat investitii majore de extindere a halei de productie si echipamente tehnologice in perioada vizata de inspectia fiscala in care s-a comandat mancare de la restaurante pentru prestatorii care lucrau in conditii deosebit de dificile  datorita lipsei de infrastructura in Agnita, ca  a documentat faptul  ca aproape to?i furnizorii si prestatorii societatii sunt din Sibiu sau de mai departe., ca din cauza  lucrarilor la drumuri si  retele publice acestia s-au deplasat in anumite perioade mai multe ore pentru a ajunge la Agnita si  inapoi, motiv pentru care partenerii de afaceri au fost invitati de societate la masa, ca  conducerea societatii a aprobat efectuarea acestor cheltuieli, iar din declaratiile prezentate  de furnizori reiese ca atunci cand au fost la Agnita  au servit mese cu reprezentantii societatii. Chiar daca facturile sunt semnate de un delegat al reclamantei, scopul mesei la care salariatul sau a participat nu a fost de a acorda salariatului vreun folos cu titlu de contraprestatie/plata pentru munca sa, ci el a fost prezent acolo in interesul societatii si nu in interes personal si , asa cum s-a aratat anterior, avantajul de natura salariata trebuie sa se constituie intr-un folos personal al salariatului, care sa poata fi determinat si individualizat ca atare . Reclamanta a mai aratat ca cheltuiala din banii societatii a fost angajata cu scopul de a servi  masa cu partenerii de afaceri, fapt permis si prevazut ca si cheltuiala deductibila de punctul 89 din Normele metodologice la art, 48 Cod Fiscal „ cheltuieli de protocol ocazionate de  acordarea unor cadouri, tratatii si mese partenerilor de afacori, efectuate in scopul afacerii‘, si ca participarea la masa a unui delegat al societarii nu poate genera schimbarea situatiei fiscale a acestei cheltuieli in sensul de a considera ca intreaga masa trebuie imputata si impozitata asupra  delegatului care a participat la masa respectiva ca si avantaj de natura salariala acordat acestui delegat. Pe de alta parte reclamanta a aratat si ca daca organul fiscal a considerat ca aceste mese servite reprezinta un avantaj in natura, ar fi avut obligatia sa identifice care este salariatul  considerat ca fiind beneficiarul pretinsului avantaj in natura si asupra caruia aplica impozite si contributii sociale.
Referitor la cheltuielile cu martisoare si flori oferite salariatelor cu ocazia zilei de 8 Martie si contravaloarea cadourilor de Craciun oferite de angajator pentru copiii minori ai salariatilor in anii 2011,2012,2013 (pagina 15 din Decizia, nr. …..de solutionare a contestatiei ) s-a aratat ca in decizia de solutionare a contestatiei  se retine ca "societatea nu a facut dovada respectarii plafonului maxim de 150 de lei, nefiind  intocmita in acest sens nici o situatie din care sa reiasa bunurile primite, de fiecare salariat, contravaloarea acestora, semnaturile respectivelor persoane si  ca societatea nu a justificat cu documente efectuarea operatiunii de distribuire a cadourilor pentru copiii minori ai salariatilor" ,ori, daca insusi organul fiscal retine ca nu exista dovada ca salariatii ar fi primit aceste cadouri, se pune intrebarea pe ce baza retine atunci acelasi organ fiscal faptul ca salariatii ar fi beneficiat de aceste cadouri si ca acesti salariati trebuie impozitati cu valoarea unor astfel de cadouri?  S-a mai mentionat ca  potrivit articolului 55 aliniatul 4 litera a) aliniatul 1 din Codul Fiscal nu se includ in veniturile salariale si nu sunt impozabile cadourile pentru copii minori ai salariatilor" si „cadourile oferite salariatelor, ca acest fapt se coroboreaza cu prevederile articolului 21 aliniatul 3 litera c) din Codul Fiscal care prevede ca sunt deductibile in limita a 2% din valoarea fondului de salarii, printre altele, cheltuielile reprezentand „ cadouri in bani sau in natura oferite copiilor minori si salariatilor , cadouri in bani sau in natura acordate salariatelor", ca au fost prezentate organului de control lista cu salariatele care au primit martisoare si flori si  facturile de achizitie a bunurilor respective din care s-a putut observa ca acestea sunt datate in zilele anterioare datei de 8 martie , ca a pus la dispozitia organului de control listele cu angajatii, care contin si o coloana cu numarul de copii al fiecarui angajat, pentru care a oferit pungile de Craciun si  facturile de achizitie a bunurilor respective din care se  poate observa ca au fost achizitionate anterior sarbatorii de Craciun, ca ulterior a solicitat salariatilor sa confirme prin semnatura proprie primirea pungilor de Craciun pentru copii si a cadourilor pentru salariati si ca din valoarea bunurilor achizitionate inscrise pe facturile care sunt inregistrate in contabilitatea societatii si care au fost prezentate organului fiscal, coroborata cu numarul de persoane care au primit cadourile, rezulta ca valoarea cadoului/salariat se situeaza cu mult sub plafonul de 150 de lei mentionat in decizia de solutionare a contestatiei.
Cu privire la faptul ca societatea a achizitionat si cafea si sticle de vin s-a aratat ca potrivit art. 21 alin. 3 litera c) Cod Fiscal cadourile pot fi oferite nu numai copiilor minori ci si "salariatilor si salariatelor", si ca  valoarea acestui tip de cadouri reprezinta doar o mica parte din valoarea totala a pachetelor cadou, valoare  care putea fi delimitata foarte clar de celelalte alimente din pachetul de Craciun.
Reclamanta a mai aratat ca nu exista in legislatia in vigoare, nici in cea fiscala nici in cea a societatilor comerciala, conditionarea legalitatii acordarii unor martisoare, flori si pungi cu cadouri pentru salariati si copii acestora de existenta unor "Hotarari AGA", ca oferirea de flori si martisoare cat si punga cadou de Craciun nu reprezinta o plata pentru munca prestata de angajat ci o cheltuiala sociala ce tine de traditia locului, iar angajatul nu poate fi supus unei impozitari pentru „folos personal" al  martisoarelor si fiorilor si micilor cadouri oferite de societate in cadrul evenimentelor social organizate cu ocazia sarbatorilor traditionale.
Astfel de cheltuieli sunt prevazute ca si „cheltuieli sociale  in Codul Fiscal ,  articolul 21 aliniatul 3 litera c) coroborat cu articolul 55 Cod Fiscal si sunt excluse in mod expres de la categoria veniturilor salariale  in baza prevederilor articolului 55 aliniatul 4 litera a) Cod Fiscal care prevede:   4} Urmatoarele sume nu sunt incluse in veniturile salariale  si nu sunt impozabile: a} ajutoarele de inmormantare, ...., veniturile  reprezentand cadouri pentru copiii minori ai salariatilor, cadourile oferite salariatelor,  .....Cadourile oferite de angajatori in beneficiul copiilor minori ai angajatilor, cu ocazia Pastelui, zilei de 1 iunie, Craciunului si a sarbatorilor similare ale altor culte religioase, precum si cadourile oferite angajatelor cu ocazie zilei de 8 martie sunt neimpozabile, in masura in care valoarea cadoului oferit fiecarei persoane, cu orice ocazie din cele de mai sus, nu depaseste 150 lei"
S-a mai aratat ?i ca daca organul fiscal a considerat ca acesta eveniment reprezinta un avantaj in natura ar fi avut obligatia de a stabili care sunt persoanele care au beneficiat de avantajul in natura si de a stabili valoarea acestui avantaj la nivelul angajatului beneficiar.
Referitor la cheltuielile aferente deplasarii unor grupuri de salariati la firmele partenere din Ungaria si Germania s-a aratat de catre reclamanta ca in mod nelegal au fost incadrate aceste cheltuieli  efectuate de societate ca venituri salariale, ca salariatii  nu au mers in concediu, odihna si tratament si nici nu au primit sume de bani sau  alte bunuri de care au dispus la discretie pentru satisfacerea unor astfel de nevoi, ca ei au fost trimsi in aceasta deplasare de catre societate, in interesul societatii, ca deplasarea s-a efectuat  la firmele partenere ale societatii din Ungaria si Germania. ( pagina 15 din Decizia 2002/23,05.2015), ca faptul ca firmele la care delegatia s-a deplasat sunt deja clienti ai societatii  nu inlatura necesitatea si oportunitatea acestor cheltuieli, ca  la intalnirile organizate anual in acest scop au participat salariati ai tuturor societatilor implicate in lantul de productie si distributie al produselor executate de reclamanta (firmele K+W (, Germania), H (T, Germania), I (S, Ungaria); S (R, Ungaria), S (Z, Q),ca personalul  firmelor partenere lucreaza in mod constant cu salariatii reclamantei  pentru onorarea contractelor si comenzilor din care societatea realizeaza venituri, ca  este esential pentru personalul acestor societati sa interactioneze in mod direct si sa se cunoasca inclusiv prin intermediul participarii la jocuri cu caracter sportiv in care s-au utilizat echipamente inscriptionate cu denumirea societatii,  ca atata vreme cat salariatii au fost trimisi in delegatie de societate nu se poate retiné ca s-a acordat un folos personal - avantaj de natura salaríala pentru salariatii trimis in delegatie, ca in mod nelegal s-a re?inut ca societatea ar fi suportat costuri de odihna ?i tratament  din moment ce salariatii nu s-au aflat in concediu la "odihna si tratament‘ ci s-au deplasat in timpul serviciului la ordinul societatii ?i ca  societatea a participat la acest eveniment in scopul promovarii firmei si a mentinerii relatiilor cu partenerii de afaceri la care s-a deplasat, iar salariatii s-au aflat in timpul serviciului, in delegatie si nicicum in interes personal.
In drept au fost invocate dispozitiile art  218 aliniatul 2 Cod procedura fiscala , Legea 554/2004 privind contenciosul administrativ si dispozitiile de drept material indicate in ac?iune.
Ac?iunea a fost legal timbrata cu taxa de timbru de 50 de lei.
In sustinerea actiunii s-au depus inscrisuri, respectiv decizie solutionare contestatie ../23.02.2015(f 22-33), decizie de impunere F SB ..?i Raport de inspectie fiscala …..(f 34- 73), Regulament intern al societa?ii ?i lista cu angaja?ii societa?ii  (f 74-92), adresa …emisa de Primaria Agnita (f 93), inscrisuri privind cheltuielile din 2011( decizie 1507/2010 aprobare buget protocol pe 2011, lista facturi cu apa potabila ?i protocol  din 2011 ?i facturile din lista, lista facturi cu intalniri cu firma de consultanta in 2011 ?i facturi, lista facturi intalniri cu firma de contabilitate din Sibiu ?i facturile din lista , lista facturi cu cadouri /pungi  Craciun 2011 ?i facturi, tabel angaja?i cu copii in intretinere pentru Craciun , lista mese servite colaboratorilor ?i facturile din lista, corespondenta e-mail de confirmare intalnire cu colaboratori , confirmare cazare colaborator,  lista cu participantii la mesele servite in 2011, lista cu facturi pentru protocol servit in firma ?i facturi, tabel clien?i ?i furnizori ai reclamantei , ordine de deplasare in strainatate in iulie 2011 , dispozitii de plata diurna , lista facturi petreceri Craciun , decizie interna 2209/08.12.2011  stabilire buget petrecere Craciun , tabel angaja?i participanti la masa de Craciun 2011, lista cu invita?i  la Craciun 2011, factura achizi?ionare martisoare angajate in martie 2011, tabel cu salariate martisoare,    f 95-227), inscrisuri privind cheltuielile din 2012( decizie 1752/2011 aprobare buget protocol pe 2012,  lista mese servite colaboratorilor ?i facturile din lista, situa?ie participanti Craciun 2012 ?i facturi mese decembrie 2012, lista cadouri /pungi decembrie 2012  ?i facturi , lista angaja?i pungi Craciun 2012, aranjamente Craciun colaboratori, ordin deplasare Bucuresti  , diploma de participare ?i certificat de absolvire  curs ?i factura restaurant Bucuresti, lista facturi   cu apa potabila ?i protocol  din 2012 ?i facturile din lista, tabel angaja?i care s-au deplasat in Ungaria  in iunie 2012  ?i ordine de deplasare stampilate de societatea din Ungaria  ?i nesemnate , dispozitii plata diurna  f 229-336 ), inscrisuri privind cheltuielile din 2013( decizie 1969/2012 aprobare buget protocol pe 2013,  lista salariate /colaboratori martie 2013 ?i factura achizi?ie ciocolata M , lista  mese servite colaboratorilor ?i facturile din lista, protocol 2013 ?i facturile din lista,  16 ordine de deplasare in Ungaria in septembrie 2013 stampilate de societatea din Ungaria  ?i semnate , dispozitii plata diurna – f ),  inscrisuri privind cheltuielile din 2014 ( decizie …aprobare buget protocol pe 2014, lista facturi cu apa potabila acordata angajatilor ?i protocol ?i facturile din lista , lista  mese servite colaboratorilor ?i facturile din lista – f 407-418).
Parata ,   Administratia Judeteana a Finantelor Publice Sibiu in nume propriu, si in numele si pentru Directia Generala Regionala a Finantelor Publice Brasov a depus intampinare, prin care a solicitat respingerea actiunii ca nelegala si netemeinica ?i mentinerea actelor administrative contestate ?i a sumei stabilita cu titlu de obligatie suplimentara de plata de 133.486 lei .
IN motivare s-a aratat , in esenta, ca reclamanta a fost supusa unei inspectii fiscale avand ca obiectiv verificarea impozitului pe venit ?i a contributiilor sociale , ca s-a constatat ca sumele datorate bugetului de asigurari sociale ?i bugetului de stat au fost stabilite gre?it cu ignorarea valorii avantajelor in natura ?i a bunurilor  ceea ce a determinta stabilirea unei mase impozabile redusa, ca s-a procedat deci la reintregirea masei impozabile datorata de fiecare angajat persoana fizica ?i stabilirea obligatiilor suplimentare datorate cu titlu de  impozit pe venitul din salarii ?i contributii . S-a mai aratat ca starea de fapt mentionata in actul de impunere nu a fost contestata de catre reclamanta in sensul ca in perioada 01.01.2011-30.06.2014 aceasta a acordat salariatilor diverse bunuri , de exemplu apa minerala, plata, ciocolata , prajituri sau a decontat diverse cheltuieli de transport , delegatii, alte cheltuieli de protocol , ca aceste cheltuieli au fost inregistrate in contul 623 „cheltuieli de protocol, reclama ?i publicitate”, ca avand in vedere natura cheltuielilor acestea au fost reincadrate ca fiind de natura salariala ?i s-au stabilit sumele datorate cu titlu de impozit pe venit ?i baza corecta pentru stabilirea contributiilor sociale.
Cu privire la cheltuielile cu apa de baut parata a aratat ca s-a acordat apa salariatilor in alte condi?ii decat cele prevazute de art 4 din OUG 99/2000, ca in mod corect s-a re?inut ca aceasta cheltuiala nu putea fi considerata cheltuiala de protocol ?i a fost considerata avantaj in natura , ca apa a fost acordata salariatilor in alte perioade decat cele prevazute de art 4 din OUG 99/2000 ?i ca chiar reclamanta i-a stabilit regimul fiscal ca ?i cheltuiala de protocol ?i nu a facut inregistrari in baza  OMMPS 508/2002.
Cu privire la cheltuielile cu mese la care au participat salariatii reclamantei s-a aratat ca din analiza documentatiei care a stat la baza inregistrarii acestor cheltuieli in contul 623 a rezultat ca aceste cheltuieli privesc mese acordate salariatilor , ca in mod corecte acestea au fost considerate ca venituri de natura salariala ?i impozitate , ca declaratiile unor firme colaboratoare prin care acestea confirma deplasarea la sediul reclamantei a unor salariati pentru diverse activita?i (predare situa?ii de lucrari, semnare procese verbale de predare, facturi, efetuare lucrari contabile )nu reprezinta documente justificative pentru efectuarea cheltuielilor de protocol intrucat se refera la mese servite salariatilor unor furnizori de servicii care s-au deplasat la sediul reclamantei pentru prestarea serviciilor contractate, ca nu se poate schimba regimul fiscal al cheltuielilor inregistrate chiar de catre reclamanta in contabilitate fata de noua stare de fapt prezentata de reclamanta prin ac?iune.
Cu privire la cheltuielile cu martisoare ?i flori oferite salariatelor cu ocazia zilei de 8 Martie ?i cu privire la cadourile de Craciun pentru copiii minori ai salariatilor s-a aratat ca ?i aceste cheltuieli au fost inregistrate tot in contul 623 fara sa existe o justificare a unor asemneea cheltuieli, ca reclamanta sustine o noua stare fiscala completate cu diverse acte justificative ale cheltuielilor care insa nu au fost prezentate organelor de inspectie fiscala ?i ca nici nu s-au reflectat acestea in evidenta contabila ?i fiscala a reclamantei.
Cu privire la cheltuielile cu deplasarea unor grupuri de salariati la firme partenere din Germania ?i Ungaria s-a aratat ca aceste cheltuieli au fost inregistrate in contul 625 „cheltuieli de deplasare ” fara sa existe documente justificative ale unei stari de fapt, adica participari la competitii sportive si ca prin contestatie reclamanta prezinta o alta stare de fapt pe baza altor acte decat cele prezentate organului fiscal.
La intampinare s-a anexat decizia de solutionare contestatie , decizia de impunere ?i raport de inspectie fiscala (f 439 -490), ulterior depunandu-se la dosar ?i anexele la Raportul de inspectie fiscala(f 555-605) , respectiv : ordin de serviciu, lista obiectivelor verificate, nota explicativa, interviu cu salariati , situa?ia cu avantajele acordate angajatilor in 2011, 2012, 2013 ?i 2014 , tabel cu determinarea bazei de calcul a contributiilor salariatilor pentru avanatajele primite, tabel angaja?i care beneficiau de deducere suplimentare fara a avea acest drept, tabel cu contributii datorate de reclamanta pentru avantajele oferite salariatilor, tabele calcul accesorii, instiintare pentru discu?ia finala, declara?ie ?i punct de vedere reprezentant reclamanta, balan?a sintetica.
In cauza instan?a a incuviintat ?i administrat proba cu inscrisuri, respectiv actele depuse de ambele par?i la dosar , proba cu expertiza contabila in cadrul careia a fost efectuat ?i depus la dosar de catre expert N I un raport de expertiza contabila (f.13-68 vol III) precum ?i proba testimoniala in cadrul careia au fost audiati martorii C M G ?i O S (f 90-94 vol III).
Reclamanta a depus la dosar ?i o precizare de ac?iune (f 85 vol III) prin care, dupa depunerea raportului de expertiza la dosar, a aratat ca i?i reduce cuantumul obiectului cererii cu sumele calculate la punctul 9 din obiective, respectiv cu suma de 1590 lei impozit pe venituri ?i contributii , 484 lei dobanzi ?i 238 lei penalitati.
Analizand actele si lucrarile dosarului instanta retine urmatoarele :
Reclamanta   a fost  supusa unei inspectii fiscale in perioada 23.07.2014-29.09.2014   si a avut ca si obiective : verificarea realitatii declaratiilor lunare privind evidenta nominala a asiguratiilor ?i a declaratiilor fiscale privind obligatiile lunare la bugetul consolidat al statului in corelatie cu datele din statele de plata, cu datele din balantele de verificare ?i cu datele din Fisa Sintetica , modul de determinare, calculare , evidentiere ?i virare a contributiilor datorate.
In urma inspectiei  desfasurate a fost intocmit  raportul  de inspectie fiscala F/SB/ ….prin care parata a stabilit o baza impozabila suplimentara   ?i a calculat obligatii suplimentare de plata de 133.486 lei reprezentand impozit pe venit ?i contributii la BASS datorate atat de angajat cat ?i de catre angajator.
In motivarea in fapt a actului s-a aratat ca in perioada verificata s-au constatat ca sumele datorate bugetului de asigurari sociale ?i bugetului de stat au fost stabilite gre?it , cu ignorarea valorii avantajelor in natura ?i a bunurilor acordate angajatilor,  ceea ce a determinat stabilirea unei mase impozabile redusa ?i ca s-a procedat deci la reintregirea masei impozabile datorata de fiecare angajat persoana fizica ?i stabilirea obligatiilor suplimentare datorate cu titlu de  impozit pe venitul din salarii ?i contributii .
Astfel, s-a aratat ca  in perioada 01.01.2011-30.06.2014 societatea a acordat salariatilor apa minerala ?i plata fara ca aceasta sa se incadreze in prevederile art 4 din OUG 99/2000, ca valoarea apei a fost incadrata in cont 623 ca ?i cheltuiala de protocol , ca acordarea de apa angajatilor nu poate fi considerata cheltuiala de protocol ?i drept urmare aceasta reprezinta un avantaj in natura  iar valoarea  ei intra in baza de calcul a impozitului pe venitul din salarii cf art 55 alin 3 lit b Cod fiscal  ?i punctul 70 lit b din normele de aplicare a Codului Fiscal, valoarea totala a apei fiind de 22.766 lei .
S-a mai aratat in RIF ca societatea a inregistrat in contul 623 mese servite , ca in urma verificarii s-a constatat ca aceste mese au fost servite de catre salariati ai societa?ii, ca aceste mese nu se incadreaza in categoria drepturilor de hrana stabilite de art 55 alin 4 lit B cod fiscal  ?i drept urmare  reprezinta un avantaj in natura salariala   iar valoarea  lor intra in baza de calcul a impozitului pe venitul din salarii cf art 55 alin 3 lit b Cod fiscal  ?i punctul 70 lit b din normele de aplicare a Codului Fiscal, valoarea totala a meselor servite salariatilor  fiind de 16.989  lei .
De asemenea s-a aratat in Raportul de inspectie fiscala ca in perioada verificata, anual, in iulie sau sepembrie, societatea a suportat costurile de deplasare ale unor grupuri de angaja?i la firmele partenere din Germania ?i Ungaria , ca nu s-au identificat documente care sa ateste scopul deplasarii, ca reprezentantul societa?ii a declarat ca aceste grupuri erau formate din persoane care jucau fotbal cu echipe de la firme partenere ?i din insotitori, ca societatea a suportat transportul ?i cazarea ?i a acordat diurne, ca chletuielile au fost inregistrate in contul 625’ cheltuieli de deplasare’ ?i ca, cum in contractele de munca nu se prevede ca societatea suporta costul prestatiilor pentru odihna ?i tratament , inclusiv al transportului, cf art 55 alin 4 lit a cod fiscal  ?i cum nu exista negociat contract colectiv de munca, costurile acestor deplasari reprezinta avantaje de natura salariala iar  valoarea  lor intra in baza de calcul a impozitului pe venitul din salarii cf art 55 alin 3 lit b Cod fiscal  ?i punctul 70 lit b din normele de aplicare a Codului Fiscal, valoarea totala a deplasarilor fiind de 55.537  lei .
S-a aratata totodata in RIF ca , in perioada verificata, reclamanta  a acordat salariatilor diverse bunuri ,  ciocolata , prajituri , bauturi , contravaloarea acestora fiind trecuta  in contul 623 „cheltuieli de protocol, reclama ?i publicitate” , ca nu exista documente care sa justifice conditiile in care au fost acordate aceste bunuri , ca reprezentantul societa?ii a declarat ca bunurile au fost acordate de Craciun ?i Pasti ?i  ca avand in vedere natura cheltuielilor acestea au fost reincadrate ca fiind de natura salariala cf art 55 alin 3 lit b Cod fiscal  ?i punctul 70 lit b din normele de aplicare a Codului Fiscal, valoarea totala a cheltuiellor fiind de 19.193   lei .
In baza acestui raport de inspectie fiscala a fost emisa decizia de impunere  F SB …impotriva careia  reclamanta a formulat in termen legal contestatie, contestatie care a fost respinsa  prin decizia 2002/23.02.2015 .
Analizand actele dosarului raportat la apararile si sustinerile partilor instanta retine urmatoarele:
Analizand in primul rand apararea reclamantei in sensul ca prin actele administrativ-fiscale atacate parata a procedat in mod generic la incadrarea unor cheltuieli efectuate de  reclamanta in categoria veniturilor de natura salariala platite angajatilor societatii  fara insa sa se fi indicat   in actul  de control care sunt salariatii care au realizat acest pretins venit salarial, instan?a re?ine ca aceasta aparare este intemeiata ?i ca in mod eronat   impozitul pe salarii si contributiile sociale  au fost stabilite  suplimentar in mod global , fara a fi calculat diferentiat pentru fiecare angajat in parte pentru ca ace?tia sa poata beneficia efectiv de sumele stabilie suplimentar  (pentru pensie, ajutor somaj etc). Instan?a re?ine totodata ca parata nu a indicat nici macar  in anexe , nominal, fiecare angajat care a primit in opinia ei avantaje de natura salariala , data primirii acestor sume ?i cuantumul sumelor primite pentru a se putea calcula de catre reclamanta sumele suplimentare aferente fiecarui angajat ?i pentru a se putea depune declaratii rectificative , neindicand acest lucru nici in situatia in care era vorba de avantaje de natura salariale primite de un numar foarte mic de angaja?i (15 in cazul deplasarilor in strainatate) ?i identificarea acestora era facila. In consecinta, cum decizia de impunere a fost emisa pentru sume suplimentare stabilite doar global, instan?a apreciaza ca ?i doar pentru acest motiv se impune anularea actului de control contestat ?i eventual refacerea controlului ?i emiterea unui nou act pe baza unor verificari mai temeinice.
Analizand in al doilea rand apararile reclamantei cu privire la fiecare suma stabilita suplimentar instan?a re?ine urmatoarele:
Referitor la apa plata/minerala oferita angajatilor in perioada verificata instan?a re?ine in primul rand ca reclamanta are un numar de peste 350-400 de angaja?i , ca valoarea apei oferita acestora in 2011 a fost de 6991 lei , in 2012 in valoare de 3849 lei, in 2013 in valoare de 7795 lei ?i in 2014 in valoare de 4131 lei, deci in valoare totala de 22766 lei (conform anexei 4 la RIF ) ?i ca, raportat la valoarea totala a apei plate/minerale achizitionate de reclamana (din care nu s-a dedus valoarea apei folosita efectiv la protocol) in cei 4 ani , valoarea avantajului salarial este unul  modic , de nici 60 lei/pers , adica 15 lei/salariat/an, de unde concluzia ca angaja?ii reclamantei nu au primit apa imbuteliata in fiecare zi lucratoare a anului .
In al doilea rand instan?a re?ine ca din adresa ….emisa de Primaria Ora?ului Agnita , adresa depusa de reclamanta in momentul formularii contestatiei , rezulta ca in perioada 2010-2014 , in Agnita s-au executat lucrari de inlocuire ale conductelor de apa potabile stradale ?i bransamente spre utilizatori , lucrari ce au determinat intreruperea furnizarii apei potabile ?i pe str Avram Iancu , strada pe care se afla ?i sediul reclamantei , astfel incat devin credibile sustinerile reclamantei ca apa achizionata a fost oferita angajatilor ca o necesitate ?i ca o obliga?ie de a asigura condi?ii normale la locul de munca pentru desfasurarea activitatii. Mai mult, in Regulamentul de ordine interioara se prevede expres obligatia reclamantei de a asigura apa potabila , obliga?ie pe care reclamanta ?i-a indeplinit-o  prin cumpararea ?i oferirea de apa plata/minerala catre angaja?i, a?a cum au aratat ?i martorii audiati in cauza.
IN consecinta, fata de cele mentionate mai sus ?i  fata de cele mentionate ?i in raportul de expertiza contabila efectuat in cauza (f 25 vol III - prin care s-a aratat ca sumele reprezentand contravaloare apa trebuiau  inregistrata de fapt in contul 6458 „ alte cheltuieli privind asigurarile ?i protec?ia sociala ”) instan?a re?ine ca suma de 22766 lei, indiferent de modalitatea in care aceasta a fost inregistrata in contabilitate,  nu poate reprezenta contravaloarea unor avantaje in natura ?i ca aceasta suma nu putea sta la baza calculului impozitului pe venitul din salarii ?i a celorlalte contributii sociale .
Cu privire la cheltuielile cu mese la care au participat ?i  salariatii reclamantei instan?a re?ine in primul rand ca in raportul de inspectie fiscala , in anexa 4, sunt evidentiate facturi reprezentand contravaloare mese servite in valoare totala de 16.989 lei , fara a fi indicati nominal salariatii societa?ii care au beneficiat efectiv de acest avantaj de natura salariala ?i cuantumul avantajului pentru fiecare angajat in parte .
In al doilea rand instan?a re?ine ca doar prin raportul de expertiza efectuat in cauza s-a indicat distinct cuantumul cheltuielilor ocazionate de acordarea unor mese partenerilor de afaceri precum ?i cuantumul cheltuielilor ocazionate de masa festiva de Craciun oferita salariatilor ?i partenerilor de afaceri , in raport aratandu-se expres ca din totalul de 16.989 lei considerat ca avantaj de natura salariala ,  doar suma de 6108 lei reprezenta contravaloarea meselor festive oferite salariatilor de Craciun , restul sumei de 10.881 lei reprezentand tratatii ?i mese acordate partenerilor de afaceri ?i la care au participat ?i salariati delegati cu insotirea partenerilor comerciali .
Cu privire la aceste sume instan?a re?ine ca reclamanta a prezentat cu ocazia formularii contestatiei declaratii ale unor firme colaboratoare ale reclamantei ?i prin care se confirma deplasarea la sediul reclamantei a unor salariati pentru diverse activita?i (predare situa?ii de lucrari, semnare procese verbale de predare, facturi, efetuare lucrari contabile ) insa aceste declaratii nu au fost luate in considerare de catre parata cu motivarea ca nu reprezinta documente justificative pentru efectuarea cheltuielilor de protocol intrucat se refera la mese servite salariatilor unor furnizori de servicii care s-au deplasat la sediul reclamantei pentru prestarea serviciilor contractate ?i  ca nu se poate schimba regimul fiscal al cheltuielilor inregistrate chiar de catre reclamanta in contabilitate fata de noua stare de fapt prezentata de reclamanta .
Instan?a , analizand insa starea de fapt prezentata ?i dovedita de catre reclamanta cu actele depuse la dosar , re?ine ca chiar daca, poate, aceste cheltuieli cu mese oferite angajatilor unor prestatori de servicii , nu ar fi trebuit trecute de reclamanta in contul 623 protocol  ci la cheltuieli nedeductibile sau , eventual, acestea ar fi trebuit refacturate beneficiarului direct (prestatorului de servicii ai caror angaja?i au beneficiat de acele mese servite ), tot nu ar putea fi considerate avantaje de natura salariala pentru angaja?ii reclamantei. Cum acele persoane care au servit masa nu sunt angaja?i ai societa?ii, ci colaboratori sau salariati delegati ai unor firme partenere , este evident ca suma de 10.881 lei nu reprezinta  cheltuiala cu masa acordata gratuit in folosul personal al salariatilor ?i nu putea fi deci considerata avantaj de natura salariala ?i inclusa in baza suplimentara de calcul .
Chiar daca facturile sunt semnate de un delegat al reclamantei, scopul mesei la care salariatul sau a participat nu a fost de a acorda salariatului vreun folos cu titlu de contraprestatie/plata pentru munca sa, ci el a fost prezent acolo in interesul societatii si nu in interes personal .
Cu privire la celelalte cheltuieli cu mesele oferite partenerilor de afaceri instan?a re?ine ca aceasta   cheltuiala  este o cheltuiala deductibila cf  punctului 89 din Normele metodologice la art, 48 Cod Fiscal „ cheltuieli de protocol ocazionate de  acordarea unor cadouri, tratatii si mese partenerilor de afacori, efectuate in scopul afacerii‘, si ca participarea la masa a unui delegat al societarii nu poate genera schimbarea situatiei fiscale a acestei cheltuieli in sensul de a considera ca intreaga masa trebuie imputata si impozitata asupra  delegatului care a participat la masa respectiva ca si avantaj de natura salariala acordat acestui delegat.
A?a cum s-a aratat ?i mai sus,  daca organul fiscal a considerat ca aceste mese servite reprezinta un avantaj in natura, ar fi avut obligatia sa identifice care este salariatul  considerat ca fiind beneficiarul pretinsului avantaj in natura si asupra caruia aplica impozite si contributii sociale.
Cu privire la suma de 6108 lei instan?a re?ine ca nici pentru aceste  sume nu au fost identifica?i salariatii care au beneficiat de aceste prestinse avantaje in natura , ca organul fiscal nu a luat nici o nota explicativa cu privire la conditiile in care s-au organizat aceste mese ?i ca , raportat la valoarea acestor mese ?i la numarul de participanti  ( 2279 lei in 2011  pentru 86 de angaja?i  ?i 3829 lei pentru 107 persoane ) rezulta un avantaj de natura salariala de nici 35lei/angajat. Pe de alta parte instan?a re?ine ca la aceste mese de Craciun au participat ?i invita?i neangajati ai societa?ii, a?a cum s-a indicat in actele depuse la dosar de reclamanta ?i in Raportul de expertiza , ?i ca contravaloarea mesei pentru ace?ti invita?i trebuia indicata separat in actul de control ?i luata in calcul pentru stabilirea in mod corect a sumelor considerate ca baza suplimentara de calcul pentru impozitul pe venit.
Pe de alta parte, a?a cum s-a indicat ?i in raportul de expertiza, scopul acestor mese festive nu a fost de a acorda salariatului vreun folos cu titlu de contraprestatie/plata pentru munca sa, ci au avut ca scop fidelizarea angajatilor, socializarea, crearea unui colectiv mai unit  (este de notorietate ca organizarea unor astfel de mese festive pentru angaja?i are un astfel de scop ), ori,  cum  avantajul de natura salariata trebuie sa se constituie intr-un folos personal al salariatului, care sa poata fi determinat si individualizat ca atare, instan?a constata ca nici pentru aceasta suma de 6108 lei nu trebuia inclusa de parata in baza suplimentara de calcul.
Referitor la cheltuielile cu martisoare si flori oferite salariatelor cu ocazia zilei de 8 Martie si contravaloarea cadourilor de Craciun oferite de angajator pentru copiii minori ai salariatilor in anii 2011,2012,2013 instan?a re?ine ca din actele depuse la dosar ?i din Raportul de expertiza rezulta ca angajatele ?i colaboratoarele societa?ii au primit martisoare doar in anul 2011 (cand au fost cumparate prin factura 201101/01.03.2011 un numar de 150 de martisoare in valoare de 1050 lei fara TVA ) ?i ca prin acest cadou simbolic reclamanta nu a depa?it plafonul de 150 lei prevazut de art 55 alin 4 lit a Cod fiscal.
Instan?a re?ine totodata ca in perioada 2011-2014 reclamanta a acordat angajatelor ?i colaboratoarelor, cu ocazia zilei de 8 martie , cadouri ?i ca pungi cadou au fost acordate ?i copiilor salariatilor cu ocazia Craciunului , valoarea acestor cadouri/pungi cadou fiind mult sub plafonul de 150 lei (f 21, 22 vol III), iar valoarea pungilor cadou pentru minori necuprinzand bauturi alcoolice (f 23 vol III)
Din raportul de expertiza se mai re?ine ?i ca in anii 2011 ?i 2012  reclamanta a oferit pungi cadou pentru copiii majori ai angajatilor (30 de persoane in 2011 ?i 19 persoane in 2012) in valoare totala de 1922 lei , dar, cu privire aceasta suma indicata in raportul de expertiza , reclamanta a formulat precizare de ac?iune prin care a aratat ca nu contesta decizia de impunere pentru contributiile aferente acestei sume.
In consecinta, fata de cele mentionate mai sus, fata de faptul ca astfel  de cheltuieli sunt prevazute ca si „cheltuieli sociale  in Codul Fiscal ,  articolul 21 aliniatul 3 litera c) coroborat cu articolul 55 Cod Fiscal si sunt excluse in mod expres de la categoria veniturilor salariale  in baza prevederilor articolului 55 aliniatul 4 litera a) Cod Fiscal care prevede:   4} Urmatoarele sume nu sunt incluse in veniturile salariale  si nu sunt impozabile: a} ajutoarele de inmormantare, ...., veniturile  reprezentand cadouri pentru copiii minori ai salariatilor, cadourile oferite salariatelor,  .....Cadourile oferite de angajatori in beneficiul copiilor minori ai angajatilor, cu ocazia Pastelui, zilei de 1 iunie, Craciunului si a sarbatorilor similare ale altor culte religioase, precum si cadourile oferite angajatelor cu ocazie zilei de 8 martie sunt neimpozabile, in masura in care valoarea cadoului oferit fiecarei persoane, cu orice ocazie din cele de mai sus, nu depaseste 150 lei", instan?a re?ine ca nici suma de 19.193 lei nu trebuia inclusa in baza de impozitare suplimentara.
Referitor la cheltuielile aferente deplasarii unor grupuri de salariati la firmele partenere din Ungaria si Germania instan?a re?ine in primul rand ca de?i beneficiarii acestor deplasari puteau fi indentificati u?or pe baza ordinelor de deplasare prezentate de relamanta , organul de control nu a nominalizat fiecare beneficiar al sumelor suplimentare mentionate in RIF ?i nu a indicat suma de care a beneficiat fiecare salariat, astfel incat, pentru acest motiv, se impune anularea actului de control cu privire la suma de 55573 lei .
In al doilea rand instan?a re?ine ca potrivit art 55 alin 3 lit b din Codul fiscal ?i punctului 71 din Norme „Avantajele in bani pot fi sumele acordate pentru distrac?ie ?i recreere „, dar ca organul fiscal nu ?i-a intemeiat concluzia ca suma de 55.573 lei ar reprezenta o astfel de suma acordata pentru recreere pe nici un mijloc de proba.
Astfel, de?i acesta a luat nota explicativa reprezentantului societa?ii, nu i-a adresat nici o intrebare referitoare la scopul acestor deplasari in strainatate ?i, de?i a adresat mai multe intrebari unor angaja?i , prin intermediul unor chestionare, nu a considerat necesar sa adreseze intrebari legate de scopul deplasarilor ?i de ce se intampla de fapt in cadrul acestor deplasari macar unuia dintre cei 15 participanti la aceste deplasari, de?i identificarea acestor participanti era foarte u?or de facut .
In consecinta, instan?a re?ine ca concluzia organului fiscal ca suma de 55573 lei reprezinta avantaj de natura salariala este ipotetica, fara nici un suport probator.
Pe de alta parte instan?a,  fata de faptul ca din actele de la dosar , din raportul de expertiza ?i din declaratiile de martori rezulta ca  salariatii  nu au mers in concediu, odihna si tratament ci ca ei au fost trimsi in aceasta deplasare de catre societate, in interesul societatii,   la firmele partenere ale societatii din Ungaria si Germania pentru schimb de experien?a ?i nu doar pentru desfasurarea unor manifestari sportive , constata ca  salariatii au fost trimisi in delegatie de societate, ca s-au aflat sub ordinele societa?ii  , ca  nu au  beneficiat de vreun folos personal ?i ca deci suma de 55.573 lei in mod gre?it a fost inclusa in baza suplimentara de impozitare ca si avantaj de natura salariala.
IN concluzie, fata de cele mentionate mai sus , se va admite actiunea reclamantei a?a cum a fost precizata si, urmare a anularii in parte a actelor contestate, se va dispune  exonerarea reclamantei de la plata sumei de 131.174 lei  stabilita cu titlu de   obligatiile de plata principale si accesorii   .
Fata de art 453 NCPC , cum reclamanta a aratat ca va solicita cheltuilei de judecata pe cale separata, parata nu va fi obligata la plata vreunor cheltuieli de judecata.