Codul muncii comentat 2019 Avocat Marius-Catalin Predut
InfoDosar.ro | Jurisprudenta | Spete Curtea de Apel Bucuresti

Contencios administrativ, func?ionar public; Legea nr. 188/1999, Legea nr.554/2004, H.G. nr. l 185/2014, Ordinul MADR nr.321/06.02.2015, Ordinul MADR nr. 397/18.02.2015

(Decizie nr. 501 din data de 08.02.2017 pronuntata de Curtea de Apel Bucuresti)

Domeniu Raporturi de munca | Dosare Curtea de Apel Bucuresti | Jurisprudenta Curtea de Apel Bucuresti

Contencios administrativ, func?ionar public;
Legea nr. 188/1999, Legea nr.554/2004, H.G. nr. l 185/2014, Ordinul MADR nr.321/06.02.2015, Ordinul MADR nr. 397/18.02.2015


Institu?ia publica nu poate proceda la modificarea raportului de serviciu al func?ionarului public care se afla in incapacitate temporara de munca si are raportul suspendat, fara a i se cere acordul in acest sens, in caz contrar incalcandu-se prevederile art. 96 alin. (3) din Statutul functionarilor publici si a punctului 2.4.3 din Ordinul nr. 321/2015, astfel cum a fost modificat prin Ordinul nr. 397 /2015.
(Sectia a VIII-a contencios administrativ si fiscal,
decizia civila nr. 501 din 8 februarie 2017)

Prin cererea inregistrata pe rolul Curtii de Apel Bucuresti-sectia contencios administrativ si fiscal, la data de 02.04.2014, sub nr. 2054/2/2015, reclamanta B.D.S. a solicitat in contradictoriu cu paratii Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, Directia Pentru Agricultura a Municipiului Bucuresti si D.M. - Directorul Executiv al Directiei pentru Agricultura a Municipiului Bucuresti:
- anularea actului administrativ emis de Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, sub nr. 208157, in data de 16.03.2015;
- recunoasterea dreptului ce consta in preluarea sa, in calitate de titular al postului cu atributii de inspectie, verificare si control, din cadrul Directiei pentru Agricultura Bucuresti, pe functie de executie in cadrul Directiei monitorizare inspectii, verificare si control infiintata conform Legii nr. 139/2014 privind unele masuri pentru reorganizarea Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, precum si a unor structuri aflate in subordinea acestuia, cu modificarile ulterioare;
- obligarea Ministrului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale la emiterea Ordinului de preluare a reclamantei la Directia monitorizare inspectii, verificare si control, infiintata conform Legii nr. 139/2014;
- obligarea paratilor in solidar la repararea pagubei provocate prin refuzul nejustificat de aplicare conforma a dispozitiilor Ordinului MADR nr.321/06.02.2015 si a Ordinului MADR nr.397/18.02.2015 privind preluarea personalului cu atributii de inspectie, verificare si control din cadrul Directiei pentru Agricultura Bucuresti, pe functie de executie in cadrul Directiei monitorizare inspectii, paguba ce se ridica la suma de 500.000 lei.
- obligarea paratilor la plata cheltuielilor de judecata.
In drept, a invocat dispozitiile din Legea nr. 554/2004, Legea nr.188/1999, H.G. nr. l 185/2014, Ordinul MADR nr.321/06.02.2015, Ordinul MADR nr.397/18.02.2015.
Parata Directia pentru agricultura a Municipiului Bucuresti a formulat intampinare, prin care  a invocat exceptia necompetentei materiale a Curtii de Apel Bucuresti, exceptia lipsei calitatii sale procesuale pasive, exceptia lipsei de interes, apreciind ca nu exista vreun act emis cu exces de putere sau refuz nejustificat care ar fi avut caderea sa prejudicieze pe reclamanta, conditia interesului nefiind justificata in cauza.
In drept, si-a intemeiat intampinarea pe dispozitiile art. 205 C.pr.civ., Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, Legea nr. 188/1999 privind Statutul functionarilor publici, Legea nr.139/2014 privind unele masuri pentru reorganizarea Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, precum si a unor structuri aflate in subordinea acestuia, Hotararea nr. 1185/2014 privind organizarea si functionarea Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale.
Paratul D.C. - Ministrul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale a depus intampinare, prin care a invocat exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a Ministrului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, iar pe fondul cauzei, a solicitat respingerea actiunii ca neintemeiata.
In drept, a invocat Legea nr. 554/2004, cu modificarile si completarile ulterioare, H.G. nr. 1185/2014, cu modificarile si completarile ulterioare, Legea nr. 188/1999, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.
Paratul Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale a depus intampinare, prin care a invocat exceptia lipsei competentei materiale a Curtii de Apel Bucuresti, exceptia inadmisibilitatii cererii de chemare in judecata pentru lipsa cererii prealabile, exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a Ministrului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, iar pe fondul cauzei a solicitat respingerea actiunii ca neintemeiata.
In drept, a invocat Legea nr. 554/2004, cu modificarile si completarile ulterioare, H.G. nr.1185/2014, cu modificarile si completarile ulterioare, Legea nr. 188/1999, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.
Parata D.M. - Director Executiv al Directiei pentru Agricultura a Municipiului Bucuresti a depus intampinare, prin care a invocat exceptia inadmisibilitatii cererii pentru lipsa procedurii prealabile, exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a Directorului Directiei pentru a Agricultura a Municipiului Bucuresti, exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a paratei Directia pentru Agricultura a Municipiului Bucuresti, exceptia lipsei de interes, iar pe fond a solicitat respingerea actiunii ca neintemeiata.
In drept, a invocat dispozitiile art. 205 C.pr.civ., Legea contenciosului administrativ nr.554/2004, Legea nr. 188/1999 privind Statutul functionarilor publici. Legea nr. 139/2014 privind unele masuri pentru reorganizarea MADR, precum si a unor structuri aflate in subordinea acestuia, HG nr. 1185/2014 privind organizarea si functionarea MADR, OM ADR nr. 321/06.02.2015.
Prin sentinta civila nr. 1738 /17.06.2015  s-a admis exceptia necompetentei materiale si s-a dispus declinarea cauzei catre Tribunalul Bucuresti-sectia Contencios Administrativ si Fiscal, fiind inregistrata pe rolul acestei instante la data de 10.07.2015, sub nr. 26159/3/2015.
Prin sentinta civila nr. 4559/08.07.2016 pronuntata de  Tribunalul Bucuresti – Sectia a II-a Contencios Administrativ si Fiscal in dosarul nr. 26159/3/2015,  a fost admisa exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a para?ilor Direc?ia pentru Agricultura a Municipiului Bucuresti, Directorul Executiv al Directiei Pentru Agricultura a Municipiului Bucuresti - D.M. si Ministrul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale-D.C. si a fost respinsa  respinge cererea formulata in contradictoriu cu ace?ti para?i ca fiind formulata in contradictoriu cu persoane fara calitate procesuala pasiva; a fost calificata exceptia lipsei de interes ca fiind aparare de fond; a fost respinsa cererea formulata de reclamanta B.D.S. in contradictoriu cu paratii Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, ca neintemeiata.
Impotriva acestei sentinte a formulat recurs reclamanta B.D.S., prin care a solicitat admiterea recursului, casarea hotararii si rejudecarea cauzei in fond, cu consecinta admiterii actiunii.
In motivarea cererii de recurs, s-au aratat urmatoarele:
I. Motivul de casare prev. de art. 488 pct. 6 C.pr.civ.
Articolul 425 alin. (1) lit. b) C.pr.civ. stabileste ca hotararea judecatoreasca trebuie sa cuprinda considerentele, in care se vor arata obiectul cererii si sustinerile pe scurt ale partilor, expunerea situatiei de fapt retinuta de instanta pe baza probelor administrate, motivele de fapt si de drept pe care se intemeiaza solutia, aratandu-se atat motivele pentru care s-au admis, cat si cele pentru care s-au inlaturat cererile partilor.
Din hotararea supusa recursului rezulta ca instanta nu a mentionat toate sustinerile partilor, invocand pe larg doar actiunea principala si intampinarile formulate de paratii: Directia pentru Agricultura a mun. Bucuresti (DADR), Ministrul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale si Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale (MADR). Nu a fost facuta mentiunea despre raspunsurile la intampinari formulate de reclamanta. Nu s-a mentionat depunerea la dosar (dupa declinarea competentei la Tribunalul Bucuresti) a intampinarii formulata de Directorul DADR, in persoana doamnei Maria Dinu, cu toate ca, ulterior, o exceptie invocata prin aceasta intampinare a fost solutionata in sensul admiterii lipsei calitatii procesuale pasive a Directorului DADR. Nu s-a facut mentiunea ca la dosar a fost depusa o completare, la solicitarea instantei, a justificarii daunelor solicitate de reclamanta. Nu s-a facut mentiunea faptului ca, la termenul din data de 16.12.2015, a fost pusa in discutia partilor exceptia inadmisibilitatii actiunii, asupra careia instanta s-a pronuntat prin incheierea din data de 06.01.2016. De asemenea, nu s-a precizat administrarea probei cu interogatoriul paratilor.
Instanta a solutionat exceptiile lipsei calitatii procesuale pasive a paratilor, fara sa arate ca partile si-au sustinut punctul de vedere asupra acestora in data de 10.02.2016. Prin incheierea de sedinta din data de 10.02.2016, instanta a consemnat ca pronuntarea asupra exceptiilor discutate urma sa se faca dupa dezbaterile fondului pricinii; aceasta solutie a instantei contravine dispozitiilor art. 248 C.pr.civ., potrivit carora exceptiile vor putea fi unite cu fondul cauzei numai daca pentru judecarea lor este necesar sa se administreze aceleasi dovezi ca si pentru solutionarea fondului. Stabilind un alt termen pentru solutionarea exceptiilor, instanta nu a adus nici un argument cu privire la solutia adoptata, nefiind mentionata nici macar necesitatea administrarii probatoriului in vederea solutionarii exceptiilor.
Textul art. 425 alin. (1) lit. b) C.pr.civ. consacra principiul potrivit caruia hotararile trebuie sa fie motivate, iar nerespectarea acestui principiu constituie motiv de casare potrivit art. 488 pct.6 C.pr.civ., rolul acestui text fiind acela de a se asigura o buna administrare a justitiei si pentru a se putea exercita controlul judiciar de catre instantele superioare.
In acest context, din considerentele hotararii atacate se observa ca analiza asupra exceptiilor privind lipsa calitatii procesuale pasive ale paratilor DADR, Directorul Executiv al DADR si Ministrul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, s-a intemeiat in principal pe sustinerile paratilor, fara a lua in considerare toate apararile, sustinerile si cererile formulate de catre reclamanta. Instanta a verificat calitatea procesuala in raport de capatul de cerere privind anularea actului administrativ nr. 208157/16.03.2015 emis de Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale si capatul de cerere privind obligarea paratilor la plata de despagubiri, apreciind ca acordarea de despagubiri a fost motivata pe refuzul de incadrare a reclamantei in cadrul Directiei nou-infiintate, si ca refuzul a fost manifestat exclusiv de catre Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, prin adresa invocata, fara ca ceilalti parati sa fie implicati in vreun fel in emiterea acestui act administrativ.
Din insasi formularea cererii reclamantei rezulta ca paguba solicitata i-a fost provocata prin refuzul nejustificat de aplicare conforma a dispozitiilor Ordinului MADR nr. 321/06.02.2015 si Ordinului MADR nr. 397/18.02.2015 privind modificarea si completarea Anexei la Ordinul MADR nr. 321/06.02.2015.
In sustinerea calitatii procesuale pasive a paratei Directia pentru Agricultura a mun. Bucuresti, reclamanta a aratat ca aceasta parata, in mod cu totul nelegal, nu a notificat-o cu privire la procedura in desfasurare, cu privire la postul pentru care ar fi putut sa isi dea acordul si cu privire la examenul ce urma a fi organizat. In conditiile in care reclamanta ar fi fost informata asupra consecintelor infiintarii unei noi structuri, respectiv ca trebuie realizata preluarea postului sau cu activitate de inspectie de la Directia pentru Agricultura a Municipiului Bucuresti la noua Directie monitorizare inspectii, verificare si control, cu siguranta nu ar fi intarziat sa isi prezinte acordul scris expres cu privire la aceasta preluare.
Obligatia de informare a reclamantei, ce cade in sarcina paratei Directia pentru Agricultura a mun. Bucuresti, rezulta din dispozitiile art. 28 din Legea nr. 188/1999 privind Statutul functionarilor publici, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, dar si din dispozitiile art. 6 din Regulamentul Intern al DADR.
Daca instanta de fond ar fi analizat corect intreg ansamblul probator, ar fi putut sa observe raspunsul DADR la intrebarea nr. 1 din interogatoriul ce i-a fost luat la cererea reclamantei. In cuprinsul acestui raspuns, parata DADR mentioneaza ca si-a indeplinit toate atributiile ce-i reveneau in cadrul procedurii de preluare a personalului in cadrul Directiei nou-infiintate, invocand in mod expres obligatiile prevazute la pct. 2.1.1.1 din Procedura aprobata prin Ordinul MADR nr. 321/06.02.2015. Cu toate acestea, actele depuse de DADR la solicitarea reclamantei nu demonstreaza indeplinirea obligatiei de informare a persoanelor vizate cu privire la procedura ce urma sa se desfa?oare ca urmare a reorganizarii MADR.
Conform pct. 2.1.1.1 din Procedura invocata (fila 19 si 83 - dosar Curtea de Apel Bucuresti), in sarcina Directorului Executiv al DADR s-a stabilit intocmirea unui tabel nominal a tuturor persoanelor cu atributii de inspectii verificare si control, precum si semnatura de luare la cunostinta de prevederile prezentei metodologii.
La dosar a fost depus tabelul nominal cu personalul avand atributii de inspectie din cadrul DADR (fila 155 - dosar Tribunal Bucuresti) ce la rubrica "Semnatura, am luat la cunostinta" nu are semnatura reclamantei de luare la cunostinta.
Solicita recurenta instantei de recurs sa constate ca hotararea atacata nu argumenteaza respingerea sustinerilor reclamantei cu privire la faptul ca, atat parata Directia pentru Agricultura a mun. Bucuresti, cat si Directorul Executiv al DADR nu si-au indeplinit obligatiile legale cu privire la informarea personalului vizat de schimbarile intervenite cu privire la procedura ce urma sa se desfasoare.
Mai mult, din cuprinsul considerentelor nu rezulta ca instanta de fond ar fi analizat motivatia de fapt si de drept expusa de reclamanta in sustinerea cererii principale - prin care semnala aspecte referitoare la incalcarea dreptului sau la informare. Aceeasi motivatie se regaseste si in sustinerea respingerii exceptiei lipsei calitatii procesuale pasive a Directiei pentru Agricultura a mun. Bucuresti si a Directorului Executiv al acesteia.
In sustinerea calitatii procesuale pasive a paratului Ministrul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, reclamanta a sustinut ca acest parat a fost chemat in judecata avand competente in semnarea actelor in numele autoritatii si nu a fost chemat in judecata in nume propriu. Ministrul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale are atributia de a emite ordine in exercitarea functiei sale, iar unul din capetele de cerere ale reclamantei consta in obligarea Ministrului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale la emiterea Ordinului de preluare a reclamantei la Directia monitorizare inspectii, verificare si control, infiintata conform Legii nr. 139/2014.
Instanta de fond nu a argumentat punctual admiterea exceptiilor lipsei calitatii procesuale pasive - pentru fiecare parat in parte, rezumandu-se la a constata ca nu exista identitate intre cei chemati in judecata si cei care au calitatea de subiect pasiv in raportul dedus judecatii.
Solicita recurenta instantei de recurs sa constate ca motivele instantei de fond nu reflecta obiectul cererii reclamantei si nici sustinerile acesteia. Considerentele, de asemenea, contrazic probele din dosar, ca de exemplu atunci cand instanta retine ca la data de 24.02.2015 ar fi avut loc examinarea personalului cu atributii de inspectie verificare si control din cadrul Directiei pentru Agricultura a mun. Bucuresti, cu toate ca la dosar exista acte (filele 77-83 - dosar Tribunalul Bucuresti) din care rezulta in mod explicit faptul ca personalul din Bucuresti a fost preluat fara testare, intrucat la examen s-ar fi prezentat un numar de 6 persoane - exact numarul celor 6 posturi disponibile in cadrul Directiei nou-infiintate.
Instanta de fond nu a analizat sustinerea reclamantei cu privire la incalcarea de catre parati a dispozitiilor imperative ale Legii nr. 188/1999 cu privire la obligatia autoritatii publice sa rezerve postul aferent functiei publice pe intreaga perioada a suspendarii raportului de serviciu.
S-a depus la dosar fisa postului reclamantei dinainte de suspendarea raportului de serviciu (filele 167-168 dosar Tribunalul Bucuresti) si fisa postului de dupa solicitarea de reluare a activitatii (filele 169-170 dosar Tribunalul Bucuresti). Prin comparatie, se poate constata ca scopul principal al postului a fost modificat in sensul inlocuirii atributiilor de inspectie cu "activitati specifice compartimentului". Modificarea fisei postului in mod unilateral, prin schimbarea atributiilor postului, are semnificatia unei modificari a raportului de serviciu. Practic sustinerea reclamantei, ca o modificare a raportului de serviciu trebuia dispusa prin admiterea contestatiilor formulate, respectiv prin preluarea in Directia nou infiintata - luandu-se act de acordul expres manifestat in acest sens in cadrul cererilor formulate de aceasta, nu a fost analizata de instanta, cu atat mai mult cu cat din actele dosarului se putea constata cu usurinta incalcarea flagranta a dispozitiilor imperative privind rezervarea postului de catre autoritatea publica cu care reclamanta era in raport de serviciu.
II. Motivul de casare prev. de art. 488 pct. 8 C.pr.civ.
Pe fondul cauzei, instanta a retinut ca dispozitiile art. 96 alin. (3) din Legea nr. 188/1999 au ca scop protejarea functionarului public ale carui raporturi de serviciu sunt suspendate.
Totodata, contrar prevederilor art. 96 alin. (3) din Legea nr. 188/1999, instanta retine ca o modificare a raporturilor de serviciu poate avea loc doar din initiativa si cu acordul functionarului public.
Considera ca instanta a restrans nejustificat aplicarea prevederilor legale, care fac referire la necesitatea existentei acordului functionarului cu privire la modificarea raportului de serviciu atunci cand acesta este suspendat, dar in conditiile in care modificarea raportului de serviciu se impune a fi realizata ca urmare a emiterii unei legi de reorganizare a autoritatii publice, exprimarea din text "sau” cu acordul functionarului public trebuie sa fie justificata prin notificarea prealabila a functionarului cu privire la modificarile ce se impun.
Prin hotararea pronuntata instanta a nesocotit principii generale ale dreptului muncii. Prin Legea nr. 188/1999 a fost reglementat regimul general al raporturilor juridice dintre functionarii publici si autoritatea publica cu care este in raporturi de serviciu. Conform art. 117 din Legea nr.188/1999, dispozitiile acesteia se completeaza cu dispozitii din Codul muncii, iar conform art.8 din Codul muncii legiuitorul a prevazut in mod expres faptul ca relatiile de munca trebuie sa se bazeze pe principiul consensualitatii si al bunei-credinte, iar pentru buna desfasurare a relatiilor de munca, participantii la raporturile de munca au obligatia sa se informeze si sa se consulte reciproc, in conditiile legii.
Instanta nu numai ca nu a sesizat incalcarea de catre parati a obligatiilor de informare, in raport de prevederile legale invocate de reclamanta, dar a si motivat solutia adoptata pe faptul ca paratului MADR nu i se poate imputa lipsa de loialitate in desfasurarea procedurilor, reclamanta avand posibilitatea de a solicita modificarea raporturilor de serviciu inainte de desfasurarea examenului.
Instanta a retinut in mod cu totul nemotivat faptul ca autoritatea publica nu avea, contrar sustinerilor reclamantei, obligatia notificarii sale cu privire la posibilitatea ocuparii posturilor in cadrul institutiei nou creata.
Sustinerea instantei privind posibilitatea reclamantei de a-si exprima acordul cu privire la preluarea in structura nou-infiin?ata inainte de desfasurarea examenului nu are un suport probator sau legal.
Nesocotirea de catre instanta a normelor de drept material cuprinse in dispozitiile art. 28 din Legea nr. 188/1999, in vigoare, conform carora: "Functionarul public are dreptul de a fi informat cu privire la deciziile care se iau in aplicarea prezentului statut si care il vizeaza in mod direct", si interpretarea eronata a faptelor descrise in cererea reclamantei, rezultate ca atare din inscrisurile de la dosar, retinute gresit in raport de exigentele textelor de lege invocate, constituie motive de nelegalitate.
Exprimarea in textul art.96 alin. (3) din Legea nr. 188/1999 prin folosirea sintagmei "sau cu acordul functionarului public" presupune existenta anterioara a unei informari cu privire la o situatie concreta ce poate determina necesitatea modificarii raporturilor de serviciu ale functionarului in cauza.
De altfel, prin textul pct. 2.4.1. lit. a) din Ordinul MADR nr. 321/06.02.2015 s-a prevazut ca: "Nu participa la testare functionarii publici: a) ale caror raporturi de serviciu sunt suspendate, in conditiile legii.", cu scopul de a proteja persoanele care nu s-ar fi putut prezenta, din motive obiective, la o eventuala examinare in vederea preluarii in cadrul unei structuri noi.
Modificarea ulterioara, prin introducerea pct. 2.4.3 din Ordinul MADR nr. 397/18.02.2015, s-a mentionat in continuarea protejarii persoanelor care au raporturile de serviciu suspendate in conditiile legii, ca acestea vor fi preluate in cadrul Directiei monitorizare inspectii, verificare si control, numai cu acordul prealabil al acestora, fiind reluata practic dispozitia legala existenta in cuprinsul alin. (3) din art. 96 din Legea nr. 188/1999.
Prin adresa cu nr. 208157 /16.03.2015, reclamanta a fost instiintata ca, raportul sau de serviciu nu poate fi modificat, dar fara sa se ofere o explicatie concreta a motivului pentru care nu s-ar putea realiza preluarea sa la Directia monitorizare inspectii, verificare si control, infiintata conform Legii nr. 139/2014 privind unele masuri pentru reorganizarea Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, precum si a unor structuri aflate in subordinea acestuia, cu modificarile ulterioare.
Instanta a considerat ca acest act este legal si refuzul autoritatii este unul corect, intrucat reclamanta nu ar fi uzat de prevederile pct. 2.4.3 din Ordinul MADR nr. 397/18.02.2015, pana la data examenului organizat pentru ocuparea posturilor in noua structura.
Practic, instanta de fond nu a analizat ceea ce reclamanta a sustinut cu privire la imposibilitatea - in concediul medical in care se afla - sa cunoasca despre vreo modificare in organizarea Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale. De asemenea, nu a analizat nici in ce masura apararile paratilor sunt conforme cu textele de lege invocate de reclamanta in sustinerea existentei dreptului sau la informare.
Rolul instantei de control judiciar este acela de a raporta considerentele hotararii de fond la situatii de fapt si de drept rezultate din probatoriul administrat si de a stabili in ce masura argumentele avute in adoptarea unei solutii isi gasesc sau nu suport in actele dosarului, pornind desigur de la criticile avute in vedere in cuprinsul cererii de recurs. In acest sens, in virtutea dreptului la un proces echitabil, consacrat de art. 6 din Conventia europeana a drepturilor omului, in jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului s-a retinut constant ca acest drept nu poate fi exercitat efectiv decat in situatia in care instanta procedeaza la „un examen efectiv al mijloacelor, argumentelor si elementelor de proba ale partilor, cel putin pentru a le aprecia pertinenta" (Curtea Europeana a Drepturilor Omului, hotararea nr. 4 din 28.04.2005, in cauza Albina contra Romaniei, publicata in M. Of. nr. 1049/25.11.2005, Cauza Vlasia Grigore Vasilescu contra Romaniei, s.a.)
Paratii nu au combatut cu inscrisuri nici una dintre acuzatiile formulate de catre reclamanta, rezumandu-se la a invoca faptul ca numai reclamanta este in culpa pentru ca nu si-ar fi exprimat acordul pentru a i se modifica raportul de serviciu in baza unei proceduri, despre care nu avea cum sa cunoasca.
Solicita recurenta instantei de recurs sa constatate ca la pronuntarea sentintei recurate instanta de fond nu a procedat la o analiza efectiva a apararilor si argumentelor invocate de reclamanta, referitoare la dreptul sau la informare.
Procedeul juridic utilizat de instanta de fond echivaleaza cu necercetarea fondului cauzei, dar si a dispozitiilor legale care impun judecatorului sa staruie, prin toate mijloacele legale, pentru a preveni orice greseala privind aflarea adevarului in cauza, pe baza stabilirii faptelor si prin aplicarea corecta a legii, in scopul pronuntarii unei hotarari temeinice si legale. Aspectele evidentiate, cu consecinte asupra justei solutionari a cauzei si pronuntarii unei hotarari judecatoresti legale si temeinice, ca act final al dezbaterii judiciare, trebuiau clarificate de instanta de fond.
In raport de aceste motive, la care se adauga si necesitatea de a asigura reclamantei o protectie reala a dreptului la un proces echitabil asa cum este consacrat de art. 6 alineat 1 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului, se impune casarea sentintei si rejudecarea fondului, prilej cu care sa fie analizate toate sustinerile si apararile partilor urmand sa se puna in discutia partilor administrarea de probatorii corespunzatoare, pentru pronuntarea unei solutii temeinice si legale, raportat la totalitatea sustinerilor din cererile reclamantei si a apararilor invocate prin raspunsurile la intampinari. Astfel, reclamanta este beneficiarul unui drept subiectiv si are un interes legitim pe care autoritatile publice parate avand obligatia sa-1 respecte, nu au facut-o.
Avand in vedere toate motivele invocate, a solicitat instantei de recurs admiterea recursului, casarea hotararii si rejudecarea cauzei in fond, cu consecinta admiterii actiunii, astfel cum a fost formulata, in contradictoriu cu toti paratii nominalizati.
Paratul Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale (M.A.D.R.) a formulat intampinare, prin care a solicitat admiterea exceptiei tardivitatii recursului, a exceptiei nulitatii recursului, precum si a exceptiei lipsei interesului/ obiectului recursului, iar pe fond respingerea acestuia ca nefondat.
In motivarea intampinarii, s-au aratat urmatoarele:
Avand in vedere faptul ca sentinta a fost comunicata MADR la data de 19.10.2016, iar din datele existente pe portalul instantelor de judecata recursul declarat impotriva acestei hotarari judecatoresti apare inregistrat la data de 07.11.2016, a solicitat instantei sa verifice respectarea de catre recurenta a termenului de recurs de 15 zile si dispunerea unei rezolutii in consecinta, in sensul respingerii cererii de recurs ca tardiv formulata.
Intimatul a mai aratat ca recursul formulat de catre recurenta - reclamanta nu este admisibil, intrucat nu indeplineste cerintele prevazute sub sanctiunea nulitatii, in sensul ca motivele de casare invocate si dezvoltarea lor nu se incadreaza in cele prevazute la art. 488 din Codul de procedura civila, motiv pentru care se impune ca acesta sa fie respins ca fiind vadit nefondat, in conformitate cu dispozitiile prevazute la art. 489 alin. (2) din codul de procedura civila.
Referitor la motivarea in drept, desi recurenta si-a intemeiat recursul pe dispozitiile art. 488 pct. 6 si 8 din Codul de procedura civila, nu aduce nicio critica ce s-ar circumscrie acestor motive de recurs, pe cale de consecinta impunandu-se mentinerea ca temeinica si legala a sentintei.  Intimatul a aratat ca judecatorul care s-a pronuntat asupra fondului a motivat solutia data, atat in fapt cat si in drept.
Recurenta - reclamanta si-a intemeiat recursul si pe dispozitiile art. 488 pct.8 Cod pr. civila, desi nu exista vreun indiciu ca, analizand in fapt si in drept situatia, instanta a incalcat sau a aplicat gresit normele de drept material. Prin cererea de recurs, recurenta - reclamanta nu a aratat care sunt argumentele juridice pentru care critica solutia instantei de fond privind respingerea ca neintemeiata a actiunii, adica nu a criticat solutia instantei sub aspectul temeiurilor juridice aplicate spetei si care au dus la constatarea caracterului neintemeiat al actiunii. Reproducerea prin recurs a starii de fapt care a condus la formularea actiunii, cu reproducerea actelor normative pe care recurenta le considera aplicabile, nu se constituie intr-o critica a sentintei, aspect sub care recursul este nemotivat in drept, astfel ca sunt incidente prevederile art. 486 alin. (1) lit. d) coroborat cu art. 486 alin. (3) C.pr.civ. care prevad sanctiunea nulitatii recursului pentru nemotivarea sa in drept.
Recurenta, prin motivele invocate, nu face decat sa reitereze apararile aduse si in fata instantei de fond, astfel incat criticile aduse sentintei nu se incadreaza in motivele de nelegalitate si netemeinicie invocate, motive prevazute de dispozitiile prevazute de art.488 din codul de procedura civila, care sa impuna casarea hotararii si trimiterea spre rejudecare conform prevederilor art. 496 C.pr.civ..
Intimatul a mai invocat exceptia lipsei de interes /lipsei de obiect a capatului de cerere privind obligarea Ministrului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale la emiterea Ordinului de preluare la Directia monitorizare inspectii, verificare si control, infiintata conform Legii nr.139/2014.
Intimatul a invocat aparitia HG nr. 860 /16.11.2016, privind organizarea, functionarea si stabilirea atributiilor directiilor pentru agricultura judetene si a municipiului Bucuresti, prin care legiuitorul a prevazut la art.3 alin. (1): "(1) Personalul directiilor este format din personalul fostelor directii pentru agricultura judetene si a municipiului Bucuresti, al caselor agronomului, al compartimentelor functionale din subordinea Directiei monitorizare inspectii, verificare si control din cadrul Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, precum si cel al camerelor agricole judetene".
Prin urmare, la data intrarii in vigoare a HG nr. 860/16.11.2016 nu se mai justifica interesul recurentei - reclamante de a solicita anularea actului administrativ emis de MADR sub nr 208157/16.03.2015 si preluarea in cadrul Directiei de inspectii a din cadrul paratei MADR, cu atat mai mult cu cat nu mai este posibila preluarea in cadrul unei structuri care nu mai apartine Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale.
Recurenta - reclamanta nu solicita instantei de control judiciar nimic concret referitor la solutionarea exceptiilor invocate in cauza. Mai mult, recunoaste faptul ca exceptiile au fost puse in discutia partilor, insa isi exprima nemultumirea fata de administrarea probelor, nu fata de solutia dispusa. Prin urmare, a solicitat mentinerea ca temeinica si legala, sub puterea lucrului judecat, a solutiei instantei de fond referitoare la admiterea exceptiilor lipsei calitatii procesuale pasive a Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale si a Directorului Executiv al Directiei pentru Agricultura a Municipiului Bucuresti.
Fata de dispozitiile Legii nr. 554/2004, cu modificarile si completarile ulterioare, calitate procesuala pasiva referitor la obligatia de emitere a unui act administrativ, are autoritatea publica si nu persoana fizica cu competente in semnarea actului in numele autoritatii.
Astfel, conducerea Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale se exercita, asa cum se prevede in HG nr. 1185 din 29 decembrie 2014 privind organizarea si functionarea Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale cu completarile si modificarile ulterioare, de catre ministru, acesta reprezentand ministerul in raporturile cu celelalte ministere, cu alte autoritati publice si organizatii, cu persoane juridice si fizice din tara sau din strainatate, precum si in justitie, ca reprezentant legal, nu in nume propriu.
Prin urmare, apare complet neintemeiata sustinerea recurentei - reclamante in sensul ca Ministrul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale a fost chemat in judecata avand competente in semnarea actelor in numele autoritatii. Asa cum a precizat in apararile formulate, se poate adresa instantei de contencios administrativ „orice persoana care se considera vatamata intr-un drept al sau ori intr-un interes legitim, de catre o autoritate publica".
Mai mult, recurenta - reclamanta a formulat cererea de chemare in judecata impotriva unui anumit ministru, respectiv dl D.C., care nu mai exercita functia de ministru din decembrie 2015. In exercitarea atributiilor care revin in perioada mandatului de ministru al agriculturii si dezvoltarii rurale, acesta emite ordine si instructiuni, in conditiile legii, in calitate de reprezentant legal al institutiei pe care o conduce. Prin urmare, Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, prin conducatorul sau, este o institutie care pune in executare si executa in concret legea, fiind tinut de aplicarea imediata a acesteia.
Dispozitiile art. 488 pct. 6 C.pr.civ. vizeaza nemotivarea hotararii in sensul ca hotararea nu cuprinde motivele pe care se intemeiaza sau cuprinde motive contradictorii sau straine de natura pricinii. Motivarea unei hotarari este o problema de esenta, de continut, aceasta trebuind sa fie clara, concisa si concreta, in concordanta cu probele si actele de la dosar. Aceasta obligatie a instantei nu presupune preluarea in cuprinsul sentintei a tuturor sustinerilor partilor si nici existenta unor raspunsuri detaliate la fiecare problema ridicata, fiind suficient sa fie examinate in mod real problemele esentiale care au fost supuse spre judecata instantei, iar in considerentele hotararii trebuie sa se regaseasca argumentele care au stat la baza pronuntarii acesteia.
Instanta de fond s-a conformat dispozitiilor art. 425 C.pr.civ., hotararea pronuntata cuprinzand motivele de fapt si drept care au format convingerea instantei, motivarea fiind explicita, instanta examinand in mod real problemele esentiale care i-au fost supuse spre analiza prin prisma sustinerilor, apararilor si probelor de la dosar, permitand totodata exercitarea controlului judiciar. Este util de subliniat ca hotararea recurata respecta si exigentele prevazute de art. 6 parag. 1 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, iar conform jurisprudentei Curtii, notiunea de proces echitabil presupune ca o instanta interna sa examineze in mod real problemele esentiale cu care a fost investita.
In cauza de fata, instanta a analizat situatia de fapt si drept expusa de reclamanta, a aratat argumentele ce au format convingerea instantei, examinand in mod real sustinerile partilor, indicandu-le si aratand, in concret, cu privire la fiecare dintre ele, cele constatate, o astfel de hotarare respectand atat dispozitiile art. 425 C.pr.civ. dar si art. 6 paragraful 1 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului. De altfel, recurenta a invocat dispozitiile art. 488 pct. 6 C.pr.civ. apreciind ca instanta nu a mentionat toate sustinerile partilor insa instanta a motivat pe larg situatia retinuta prin raportare la dispozitiile normelor de reorganizare administrativa incidente si identitatea intre persoana paratilor si persoana careia ii incumba obligatia corelativa dreptului dedus judecatii, astfel ca primul motiv de recurs invocat nu poate fi retinut.
Nici motivul de recurs prevazut de art. 488 pct. 8 C.pr.civ., invocat formal de recurenta, nu este incident, instanta de fond respectand si aplicand corect normele de drept material incidente.
Reorganizarea Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale precum si a structurilor din subordinea acestuia, a fost aprobata prin Hotararea Guvernului nr.1185/2014 privind organizarea si functionarea Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale si Hotararea Guvernului nr.1187 pentru modificarea art. 5 din Hotararea Guvernului nr. 751/2010 privind masurile de reorganizare a directiilor pentru agricultura si dezvoltare rurala judetene si a municipiului Bucuresti.
Totodata, potrivit art. 7 alin. (1) din Hotararea Guvernului nr.1185/2014, in cadrul MADR functiona Directia monitorizare inspectii, verificare si control prin preluarea activitatilor de inspectie, de verificare si control de la directiile pentru agricultura judetene, respectiv a municipiului Bucuresti, cu exceptia celor de inspectie in domeniul zootehniei si a celor de inspectie privind activitatea de clasificare a carcaselor din cadrul acestora, infiintata in conformitate cu prevederile art. 7 Legea nr. 139/2014.
La nivelul fiecarui judet si al municipiului Bucuresti, in subordinea structurii nou - infiintate, se organizeaza si functioneaza un compartiment functional cu un numar maxim de 6 posturi.
Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale a emis Ordinul nr. 321/06.02.2015, pentru aprobarea Procedurii privind preluarea personalului cu atributii de inspectii, verificare si control, cu exceptia celor de inspectie in domeniul zootehniei si a celor de inspectie privind activitatea de clasificare a carcaselor, din cadrul directiilor pentru agricultura judetene si a municipiului Bucuresti pe functii de executie in cadrul Directiei monitorizare inspectii, verificare si control, publicate pe site-ul Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, prin Serviciul de Presa si Relatii Publice, in data de 09 februarie 2015.
De asemenea, MADR a facut public Anuntul nr. 207861/12.02.2015 privind examinarea personalului cu atributii de inspectie, verificari si control din cadrul Directiilor pentru Agricultura Judetene si a municipiului Bucuresti, care cuprindea si Lista centralizatoare cu judetele si persoanele cu atributii de inspectie, de verificare si de control, lista in care fi dumneavoastra figurati in incapacitate de munca. Ordinul MADR nr. 321/06.02.2015 a fost modificat si completat prin Ordinul MADR nr. 397/18.02.2015, a carei modificare a fost publicata pe site-ul MADR.
Reclamanta B.D.S. este functionar public in cadrul Directiei Agricole a Municipiului Bucuresti. Asa cum sustine si reclamanta, in perioada 21.10.2014 - 31.03.2015, avand in vedere dispozitiile art. 94 alin. (1) lit. h) din Legea nr. 188/1999, cu modificarile si completarile ulterioare, aceasta a avut raportul de serviciu suspendat pentru incapacitate temporara de munca.
Prin cererea de chemare in judecata, reclamanta a solicitat in primul rand anularea actului administrativ emis de Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, sub nr. 208157/16.03.2015, ce reprezinta raspunsul la petitiile, cu continut identic, depuse de reclamanta la MADR si inregistrate sub nr. 45864 /25.02.2015 si nr.45865 /25.02.2015.
Prin petitiile invocate anterior reclamanta a precizat ca raportul sau de serviciu este suspendat pentru incapacitate de munca, conditie care nu i-a permis prezentarea la examen in ziua sustinerii acestuia, motiv pentru care considera i-au fost incalcate drepturile legale privind preluarea postului in cadrul Directiei monitorizare, inspectii, verificare si control din cadrul MADR. Prin adresa nr. 208157 /16.03.2015, MADR i-a raspuns reclamantei ca, in conformitate cu prevederile punctului 2.4 - Exceptii din Procedura privind preluarea personalului cu atributii de inspectii, verificare si control (...) aprobata prin Ordinul nr. 321/06.02.2015 si modificat si completat prin Ordinul nr. 397/18.02.2015, nu participa la testare functionarii publici ale caror raporturi de serviciu sunt suspendate, in conditiile legii, concluzionand ca, respectand prevederile art. 96 alin. (3) din Legea nr. 188/1999, raportul de serviciu nu poate fi modificat. De asemenea, in vederea aplicarii dispozitiilor Legii nr. 139/2014 si a art. 2.1.2 din Procedura de preluare prin transfer a personalului cu atributii de inspectie, verificare si control din cadrul directiilor pentru agricultura judetene si a municipiului Bucuresti, Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale a publicat anuntul nr. 207861/12.02.2015, privind examinarea personalului. In speta, pe Lista centralizatoare cu judetele si persoanele cu atributii de inspectie, verificare si control din cadrul directiilor pentru agricultura judetene si a municipiului Bucuresti care participa la examen, in dreptul Directiei pentru Agricultura a Municipiului Bucuresti figureaza si reclamanta ca fiind in incapacitate temporara de munca la data afisarii prezentei liste.
In acest sens, se invoca prevederile art. 2.4 din Procedura privind preluarea personalului cu atributii de inspectii, verificare si control, conform carora "nu participa la testare functionarii publici ale caror raporturi de serviciu sunt suspendate".
Referitor la solicitarile reclamantei privind preluarea acesteia la Directia monitorizare inspectii, verificare si control infiintata conform Legii nr. 139/2014, aprobata prin Ordinul nr.321/06.02.2015, modificata prin Ordinul nr. 397/18.02.2015, in lumina prevederilor legale expuse anterior, acest lucru nu a fost posibil datorita faptului ca, la momentul cand s-a realizat preluarea functionarilor publici cu atributii de inspectie, verificare si control din cadrul Directiei Agricole a Municipiului Bucuresti, reclamanta avea raportul de serviciu suspendat.
Prin urmare, corect s-a retinut de tribunal respectarea prev. art. 7 din HG nr. 1185/2014, prin intocmirea si publicarea atat a Procedurii de preluare prin transfer a personalului cat si a anuntului nr. 207861/12.02.2015 privind evaluarea personalului precum si Lista functionarilor publici care participa la procedura, lista in care reclamanta din prezenta cauza a fost inclusa ca urmare a indeplinirii de catre Directia Agricola a Municipiului Bucuresti a obligatiei stabilita la pct. 2.1.1 din Procedura aprobata prin OMADR nr. 321/06.02.2015 de comunicare a tuturor functionarilor cu atributii de inspectie si control, mentionandu-se in mod corect, potrivit certificatelor medicale anexate de reclamanta cererii introductive, suspendarea raporturilor de serviciu in acea perioada pentru incapacitate temporara de munca.
In conformitate cu dispozitiile art. 96 alin. (3) din Legea nr. 188/1999, cu modificarile si completarile ulterioare, "pe perioada suspendarii raportului de serviciu autoritatile si institutiile publice au obligatia sa rezerve postul aferent functiei publice. (...) Pe perioada suspendarii, raporturile de serviciu ale functionarilor publici nu pot inceta si nu pot fi modificate decat din initiativa sau cu acordul functionarului public in cauza."
Legiuitorul a stabilit obligatia functionarului public de a anunta angajatorul despre orice modificare intervine in derularea raportului de serviciu atat la ivirea situatiei de fapt cat si la incetarea acesteia.
Fata de cele ce preced, se arata ca reclamanta nu si-a reluat activitatea in cadrul Directiei Agricole a Municipiului Bucuresti inainte de demararea procedurii privind preluarea personalului cu atributii de inspectie, verificare si control din cadrul directiilor pentru agricultura judetene si a municipiului Bucuresti, nu s-a prezentat la examinare si nu si-a exprimat acordul privind preluarea, inainte de demararea procedurii, motiv pentru care consideram ca prezenta actiune este neintemeiata si solicitam dispunerea unei rezolutii in consecinta.
Referitor la capatul de cerere privind obligarea MADR la repararea pagubei provocate prin refuzul nejustificat de aplicare conforma a dispozitiilor Ordinului MADR nr. 321/06.02.2015 si a Ordinului nr. 397/18.02.2015, s-a aratat ca in cuprinsul cererii de recurs, recurenta - reclamanta nu face nicio mentiune cu privire la acest capat de cerere. In acest sens, paratul MADR si-a indeplinit toate atributiile ce-i reveneau in cadrul procedurii de preluare a personalului cu atributii de inspectie, verificare si control din cadrul Directiei Agricole a Municipiului Bucuresti, motiv pentru care nu poate fi retinuta vreo culpa a MADR care sa conduca la dispunerea unei obligatii de plata in sarcina acestei institutii cu titlu de despagubire. Astfel, se poate constata fara putinta de tagada ca, reclamanta, prin capatul patru al cererii de chemare in judecata, solicita obligarea paratilor la plata unei sume de bani despre care aceasta sustine ca ar reprezenta prejudiciul ce i-a fost cauzat ca urmare a respingerii contestatiei privind nepreluarea acesteia in cadrul Directiei monitorizare inspectii, verificare si control, infiintata conform Legii nr.139/2014. Altfel spus, obiectul capatului patru al cererii de chemare in judecata il reprezinta acordarea de despagubiri materiale, pe care reclamanta le cuantifica la suma de 500.000 lei. Practic, capatul de cerere secundar, formulat potrivit interesului reclamantei, este raportat la obiectul principal al actiunii.
Referitor la solicitarea obligarii paratilor la plata cheltuielilor de judecata, a solicitat reducerea cuantumului acestora raportat la munca depusa de aparatorul recurentei. In speta, subzista criterii legale pentru exercitarea atributiei reducerii motivate a cheltuielilor de judecata reprezentand onorariul avocatilor: valoarea cauzei si munca (activitatea) desfasurata de avocat (complexitatea cauzei fiind un subcriteriu component al muncii, chiar daca este mentionat de sine-statator in C.PR.CIV.). Cele doua criterii sunt cumulative, asa cum rezulta din formularea legii, „in raport cu valoarea sau complexitatea cauzei ori cu activitatea desfasurata", ceea ce inseamna ca ele trebuie observate concomitent de catre instanta, ceea ce este normal daca avem in vedere ca protectia instituita pentru partea care cade in pretentii este asigurata numai combinand cele doua criterii.
In drept, au fost invocate Legea nr. 554/2004, cu modificarile si completarile ulterioare, H.G. nr. 1185/2014, cu modificarile si completarile ulterioare, Legea nr. 188/1999, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.
Intimatul a solicitat judecarea cauzei si in lipsa, in temeiul art. 223 coroborat cu prevederile art. 411 alin. (1) pct.2 Noul C.pr.civ..
Intimata D.M. a formulat intampinare, prin care a solicitat respingerea ca nefondat a recursului, invocand si exceptia netimbrarii/insuficientei timbrari, exceptia tardivitatii recursului si exceptia lipsei de interes.
In motivarea intampinarii, s-au aratat urmatoarele:
Intimata a solicitat instantei verificarea aspectului daca recurenta a respectat prevederile art. 24 din OUG nr. 80/2013 privind cuantumul taxelor judiciare de timbru in recurs, iar in cazul in care taxa de timbru nu a fost achitata in cuantumul legal, a solicitat anularea cererii ca netimbrata/insuficient timbrata.
Sub aspectul tardivitatii recursului, a solicitat instantei verificarea aspectului daca recurenta a respectat termenul de 15 zile conferit de lege pentru exercitarea caii de atac iar in cazul in care acesta nu a fost respectat, a solicitat respingerea cererii de recurs ca tardiv formulata.
Sub aspectul interesului, intimata a aratat ca recurenta nu justifica un interes legal in judecarea recursului.
Anterior declararii recursului,  in M. Of. nr. 545 din 20 iulie 2016 a fost publicata Legea nr. 157 /2016 privind unele masuri pentru reorganizarea unor structuri aflate in subordinea/coordonarea Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale si, ulterior, in M. Of. PI nr. 939 din 22 noiembrie 2016, H.G. nr. 860/2016 privind organizarea, functionarea si stabilirea atributiilor directiilor pentru agricultura judetene si a municipiului Bucuresti, astfel incat cererea reclamantei de anulare a actului administrativ emis de MADR sub nr. 208157/16.03.2015 a paratei MADR si preluare in cadrul Directiei monitorizare inspectii, verificare si control a din cadrul paratei MADR, a ramas fara obiect; aceasta, intrucat potrivit art. 2 din Legea nr.157/2016, directiile pentru agricultura judetene si a municipiului Bucuresti sunt reinvestite cu atributii de inspectii, verificare si control, preluandu-le impreuna cu personalul aferent al Directiei monitorizare inspectii, verificare si control din cadrul paratei Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale. Or, activitatea judiciara nu poate fi initiata si intretinuta fara justificarea unui interes legitim incalcat.
Literatura de specialitate si practica judiciara au statuat ca interesul reprezinta o conditie generala de exercitare a dreptului la actiune, ce trebuie indeplinita in cadrul oricarui proces civil, trebuind sa subziste nu doar cu prilejul promovarii actiunii, ci si pe tot parcursul solutionarii unei cauze. Interesul reprezinta folosul practic, material sau moral pe care il urmareste cel ce investeste o instanta de judecata cu o cerere, acesta trebuind a fi legitim, personal, nascut si actual. Pornind de la aceste premise teoretice, rezulta ca interesul, definit ca folosul practic pe care partea il poate obtine prin promovarea actiunii civile, trebuie sa se reflecte intr-un avantaj material sau juridic in patrimoniul sau persoana reclamantilor. Conditia interesului se verifica nu numai la introducerea cererii, ci ea trebuie indeplinita pe toata durata procesului civil, inclusiv in legatura cu exercitarea cailor de atac. In masura in care promovarea unei cai de atac nu prezinta un folos practic pentru cel care a recurs la ea, acea forma procedurala este lipsita de interes. Astfel, recurenta nu justifica un folos practic, legitim, in obtinerea unei solutii de admitere a recursului, de modificare a sentintei atacate si de admitere a cererii de chemare in judecata.
Pe fond, s-a aratat ca nu este fondat niciunul din motivele de recurs invocate. Astfel, dispozitiile art. 488 pct. 6 C.pr.civ., vizeaza nemotivarea hotararii, in sensul ca hotararea nu cuprinde motivele pe care se intemeiaza sau cuprinde motive contradictorii sau straine de natura pricinii. Motivarea unei hotarari este o problema de esenta, de continut, aceasta trebuind sa fie clara, concisa si concreta, in concordanta cu probele si actele de la dosar. Aceasta obligatie a instantei nu presupune preluarea in cuprinsul sentintei a tuturor sustinerilor partilor si nici existenta unor raspunsuri detaliate la fiecare problema ridicata, fiind suficient sa fie examinate in mod real problemele esentiale care au fost supuse spre judecata instantei, iar in considerentele hotararii trebuie sa se regaseasca argumentele care au stat la baza pronuntarii acesteia.
Instanta de fond s-a conformat dispozitiile art. 425 C.pr.civ., hotararea pronuntata cuprinzand motivele de fapt si drept care au format convingerea instantei, motivarea fiind explicita, instanta examinand in mod real problemele esentiale care i-au fost supuse spre analiza prin prisma sustinerilor, apararilor si probelor de la dosar, permitand totodata exercitarea controlului judiciar.
In cauza de fata, instanta a analizat situatia de fapt si drept expusa de reclamanta, a aratat argumentele ce au format convingerea instantei, examinand in mod real sustinerile partilor, indicandu-le si aratand, in concret, cu privire la fiecare dintre ele, cele constatate, o astfel de hotarare respectand atat dispozitiile art. 425 C.pr.civ. dar si art. 6 paragraful 1 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului.
Nici motivul de recurs prevazut de art. 488 pct. 8 C.pr.civ., invocat formal de recurenta, nu este incident, instanta de fond respectand si aplicand corect normele de drept material incidente.
Prin cererea de chemare in judecata recurenta-reclamanta a solicitat anularea actului administrativ emis de MADR sub nr 208157/16.03.2015,  act administrativ ce reprezinta raspunsul la petitiile succesive, identice in continut, inregistrate de reclamanta la parata MADR sub nr. 45864/25.02.2015 si nr. 45865/25.02.2015. In M. Of., P.I nr. 758 din 20/10/2014 a fost publicata Legea nr 139/2014 privind unele masuri pentru reorganizarea Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, precum si a unor structuri aflate in subordinea acestuia.
In aplicarea normei susmentionate au fost adoptate HG nr. 1185/2014 privind organizarea si functionarea Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, publicata in M. Of., P.I nr. 34 din 15/01/2015 si HG nr 1187/2014 pentru modificarea art. 5 din Hotararea Guvernului nr. 751/2010 privind masurile de reorganizare a directiilor pentru agricultura si dezvoltare rurala judetene si a municipiului Bucuresti, Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 18 din 09/01/2015.
Potrivit art. 7 din HG nr. 1185/2014 in cadrul paratei Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale a fost infiintata Directia monitorizare inspectii, verificare si control prin preluarea activitatilor de inspectie, de verificare si de control de la directiile pentru agricultura judetene, respectiv a municipiului Bucuresti, infiintata in conformitate cu prevederileart.7 din Legea nr.139/2014. In executarea acestor dispozitii legale, MADR a emis Ordinul nr. 321/06.02.2015 pentru aprobarea procedurii privind preluarea personalului cu atributii de inspectii, verificare si control, cu exceptia celor de inspectie in domeniul zootehniei si a celor de inspectie privind activitatea de clasificare a carcaselor, din cadrul directiilor pentru agricultura Judetene si a Municipiului Bucuresti pe functii de executie in cadrul Directiei monitorizare inspectii, verificare si control, ordin publicat pe site-ul MADR prin intermediul serviciului de specialitate in data de 09.02.2015. Ordinul MADR nr 321 /06.02.2015 a fost modificat si completat prin OMADR nr. 397/18.02.2015, publicat de asemenea pe site-ul MADR.
Directia pentru Agricultura a Municipiului Bucuresti, prin directorul sau executiv, si-a respectat singura sarcina stabilita prin Procedura aprobata prin OMADR nr. 321/06.02.2015, respectiv cea de la pct. 2.1.1, sa transmita MADR fisele de post si lista personalului cu atributii de inspectie, verificare si control, dovada constituind-o inscrierea reclamantei de catre parata MADR in "Lista functionarilor care participa la examen" publicata pe site-ul acesteia si anexata chiar de reclamanta cererii introductive, in cuprinsul careia subliniaza pozitia la care a fost inscrisa cu mentiunea "incapacitate temporara de munca".
Asa cum corect retine instanta fondului, in baza certificatelor medicale de la dosar, in perioada 21.10.2014 - 31.03.2015, avand in vedere dispozitiile art. 94 alin. (1) lit. h) din Legea nr. 188/1999, raporturile de serviciu ale recurentei au fost suspendate pentru incapacitate temporara de munca, reclamanta aratand explicit in cuprinsul adreselor inregistrate la MADR sub nr. 45864/25.02.2015 si nr. 45865/25.02.2015 ca incapacitatea temporara de munca nu i-a permis prezentarea la examen in ziua sustinerii acestuia, furnizand astfel instantei de fond dovada ca a avut cunostinta despre derularea procedurii si data sustinerii examenului, inlaturandu-si astfel orice sustinere cu privire la incalcarea dreptului de participare la procedura.
Prin adresa nr. 208157/16.03.2015 parata MADR a raspuns petitiilor formulate de reclamanta aratand ca "potrivit prev. pct. 2.4 - Exceptii - din procedura de preluare a personalului aprobata prin OMADR nr. 321/06.02.2015 "nu participa la testare functionarii publici ale caror raporturi de serviciu sunt suspendate" - reclamanta din prezenta cauza aratand in cererea introductiva ca in perioada in cauza se incadra in situatiile de exceptie, ce respecta prevederile art. 94 alin. (1) lit. h) din Legea nr 188/1999.
Prin urmare, corect s-a retinut la fond respectarea prev. art. 7 din HG nr. 1185/2014, prin intocmirea si publicarea atat a Procedurii de preluare prin transfer a personalului cat si a anuntului nr. 207861/12.02.2015 privind evaluarea personalului precum si Lista functionarilor publici care participa la procedura, lista in care reclamanta din prezenta cauza a fost inclusa ca urmare a indeplinirii de catre Directia Agricola a Municipiului Bucuresti a obligatiei stabilita la pct. 2.1.1 din Procedura aprobata prin OMADR nr. 321/06.02.2015 de comunicare a tuturor functionarilor cu atributii de inspectie si control, mentionandu-se in mod corect, potrivit certificatelor medicale anexate de reclamanta cererii introductive, suspendarea raporturilor de serviciu in acea perioada pentru incapacitate temporara de munca.
Procedura a fost corect indeplinita in raport si de dispozitiile art. 96 alin. (3) din Legea nr.188/1999, in lipsa oricarei probe din care sa rezulte ca reclamanta si-a manifestat expres vointa de modificare a raporturilor de serviciu printr-o cerere de reluare a activitatii in cadrul institutiei parate de rang 2 si de participare la concurs anterior datei examenului.
Totodata, fata de dispozitiile Legii nr. 554/2004 potrivit carora calitate procesuala pasiva referitor la obligatia de emitere a unui act administrativ are doar autoritatea publica in sarcina careia legea instituie obligatia emiterii lui si nu persoana fizica cu competente in semnarea actului in numele autoritatii, in mod corect a fost admisa exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a Directiei pentru Agricultura a Municipiului Bucuresti, a Directorului Executiv al Directiei pentru Agricultura a Municipiului Bucuresti si a Ministrului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale.
Or, faptul ca urmare analizei situatiei de fapt in raport cu normele de procedura aplicabile spetei a condus instanta de fond la o concluzie corecta, insa nefavorabila recurentei nu se circumscrie acestui motivului de recurs prev. de art. 488 pct. 8 C.pr.civ., reclamanta nejustificand un drept subiectiv incalcat, pentru ca nu a fost impiedicata sa participe la procedura, iar procedura de organizare si desfasurare a examenului a fost una corecta, in deplina conformitate cu normele de reglementare.
Intimata Directia pentru agricultura a Municipiului Bucuresti a formulat intampinare, prin care a invocat aceleasi exceptii si aparari ca si intimata Dinu Maria.
Intimatul Achim Irimescu, in prezent Ministru al Agriculturii si Dezvoltarii Rurale  a formulat intampinare, prin care a invocat aceleasi exceptii si aparari ca si intimatul Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale (M.A.D.R.).
Recurenta B.D.S. a formulat raspuns la intampinarile depuse de Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale (M.A.D.R.). si de Ministrul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, prin care a solicitat respingerea exceptiilor invocate.
Recurenta B.D.S. a formulat raspuns la intampinarile depuse de Directia pentru Agricultura a municipiului Bucuresti si de D.M., prin care a solicitat respingerea exceptiilor invocate.
La termenul din 25.01.2017, Curtea a pus in discutie exceptiile invocate prin intampinari, precum si fondul recursului.
Asupra exceptiei netimbrarii, invocata de intimatii Directia pentru agricultura a Municipiului Bucuresti si Dinu Maria, Curtea constata urmatoarele:
Intimatii Directia pentru agricultura a Municipiului Bucuresti si Dinu Maria au solicitat instantei verificarea aspectului daca recurenta a respectat prevederile art. 24 din OUG nr.80/2013 privind cuantumul taxelor judiciare de timbru in recurs, iar in cazul in care taxa de timbru nu a fost achitata in cuantumul legal, au solicitat anularea cererii ca netimbrata/insuficient timbrata.
Curtea constata ca, potrivit art. 29 alin. (1) lit. l) din Ordonanta de Urgenta nr. 80/2013 (care se refera la faptul ca sunt scutite de la plata taxei judiciare de timbru actiunile si cererile, inclusiv cele pentru exercitarea cailor de atac, ordinare si extraordinare, referitoare la orice alte actiuni, cereri sau acte de procedura pentru care se prevad, prin legi speciale, scutiri de taxa judiciara de timbru) coroborat cu art. 117 din Legea nr. 188/1999 si 270 Codul muncii, sunt scutite de taxa judiciara de timbru cauzele ce au ca obiect solutionarea conflictelor de munca cu privire la incheierea, executarea, modificarea, suspendarea si incetarea contractelor individuale. Astfel, exceptia netimbrarii este nefondata.
Asupra exceptiei tardivitatii, invocata de toti intimatii prin intampinari, Curtea constata urmatoarele:
Potrivit prev. art. 20 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, hotararea pronuntata in prima instanta poate fi atacata cu recurs, in termen de 15 zile de la comunicare.
Sentinta recurata a fost comunicata recurentei-reclamante la data de 19.10.2016, conform dovezii aflate la fila 242 verso dosar tribunal.
Recursul a fost formulat la data de 3.11.2016, data postei, iar conform art. 183 alin. (1) C.pr.civ., „actul de procedura depus inauntrul termenului prevazut de lege prin scrisoare recomandata la oficiul postal sau depus la un serviciu de curierat rapid ori la un serviciu specializat de comunicare este socotit a fi facut in termen.”
Termenul de recurs s-ar fi implinit la data de 4.11.2016, dar cum cererea de recurs a fost depusa in interiorul acestuia, Curtea va respinge exceptia tardivitatii, ca nefondata.
Asupra exceptiei nulitatii recursului, invocata de intimatii Ministrul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale  si Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale (M.A.D.R.), Curtea constata urmatoarele:
Intimatii au invocat exceptia nulitatii recursului pentru neincadrarea motivelor recursului in unul din motivele de casare prevazute de art. 488 din noul C.pr.civ., sustinand ca: motivele formulate de recurent nu se pot incadra in prev. art. 488 alin. (1) C.pr.civ., desi recurenta si-a intemeiat recursul pe dispozitiile art. 488 pct. 6 si 8 din Codul de procedura civila, nu aduce nicio critica ce s-ar circumscrie acestor motive de recurs; recurenta, prin motivele invocate, nu face decat sa reitereze apararile aduse si in fata instantei de fond, astfel incat criticile aduse sentintei nu se incadreaza in motivele de nelegalitate si netemeinicie invocate; in plus, sunt si nefondate criticile referitoare la nemotivarea hotararii si gresita aplicare a legii.
Curtea constata ca din cercetarea recursului, nu se poate retine neincadrarea acestuia in motivele de casare prevazute limitativ de lege. Dimpotriva, recurenta indica in cadrul motivului de casare subsumat punctului 6 al art. 488 alin. (1) C.pr.civ. mai multe critici ce se incadreaza la aceasta critica; iar in cadrul punctului 8, se invoca, pe langa alte critici, gresita aplicare a dispozitiilor art. 96 alin. (3) din Legea nr. 188/1999ale punctelor 2.4.1. lit. a) din Ordinul nr.321/6.02.2015 si 2.4.3. din Ordinul nr. 397/18.02.2015 emise de MADR.
Astfel, nu se poate constata nemotivarea recursului, iar criticile aduse se subsumeaza celor doua motive de casare invocate. Imprejurarea ca recurenta ar fi reiterat apararile aduse si in fata instantei de fond, nu poate duce la nulitatea recursului, decat in masura in care aceasta reiterare ar fi complet lipsita de logica juridica raportat la solutia prime instante. Or, cat timp prima instanta a pronuntat solutia respingand argumentele reclamantei, este normal ca aceasta sa le reitereze in recurs sub forma motivelor de casare.  In fine, faptul ca aceste motive de casare ar fi nefondate, nu duce la nulitatea lor, fiind o sustinere ce tine de fondul recursului.
Prin urmare, Curtea va respinge si exceptia nulitatii recursului, ca nefondata.
Asupra exceptiei lipsei obiectului si a lipsei de interes, invocate de intimatii Ministrul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale si Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale (M.A.D.R.),  Curtea constata urmatoarele:
Exceptia lipsei de interes a fost invocata la fond de Directia pentru Agricultura a Municipiului Bucuresti, fiind calificata de prima instanta ca si aparare de fond. Or, niciunul din intimati nu a recurat sentinta sub acest aspect, iar reiterarea exceptiei pentru aceleasi argumente nu poate fi facuta in calea de atac a recursului, fara a exista un recurs declarat de acestia pe acest aspect, modul de solutionare al incidentului procesual de catre prima instanta intrand in puterea lucrului judecat.
In faza procesuala a recursului, intimatii au invocat exceptia lipsei de interes/lipsei de obiect a capatului de cerere privind obligarea Ministrului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale la emiterea Ordinului de preluare la Directia monitorizare inspectii, verificare si control, infiintata conform Legii nr. 139/2014, fata de aparitia HG nr. 860/16.11.2016, privind organizarea, functionarea si stabilirea atributiilor directiilor pentru agricultura judetene si a municipiului Bucuresti, prin care legiuitorul a prevazut la art.3 alin. (1):
"(1) Personalul directiilor este format din personalul fostelor directii pentru agricultura judetene si a municipiului Bucuresti, al caselor agronomului, al compartimentelor functionale din subordinea Directiei monitorizare inspectii, verificare si control din cadrul Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, precum si cel al camerelor agricole judetene".
Prin urmare, la data intrarii in vigoare a HG nr. 860/16.11.2016, intimatii sustin faptul ca nu se mai justifica interesul recurentei - reclamante de a solicita anularea actului administrativ emis de MADR sub nr 208157/16.03.2015 si preluarea in cadrul Directiei de inspectii a din cadrul paratei MADR, cu atat mai mult cu cat nu mai este posibila preluarea in cadrul unei structuri care nu mai apartine Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale.
Se mai sustine faptul ca prin Legea nr. 157/2016 privind unele masuri pentru reorganizarea unor structuri aflate in subordinea/coordonarea Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale potrivit art. 2 din Legea
Sursa: Portal.just.ro


Alte spete Raporturi de munca

DECIZIE DE IMPUTARE. NELEGALITATEA EMITERII ACTULUI RAPORTAT LA DISP. ART. 169 (164) CODUL MUNCII republicat - Sentinta civila nr. 5773/97/2010 din data de 24.01.2011
NERESPECTAREA CLAUZELOR NEGOCIATE PRIN CONTRACTUL INDIVIDUAL DE MUNCA. CONSECINTA OBLIGARII ANGAJATULUI LA PLATA UNOR DESPAGUBIRI. - Sentinta civila nr. 1648/97/2010 din data de 24.02.2011
SANCTIONARE DISCIPLINARA. EXCEPTIA TARDIVITATII EMITERII DECIZIEI - Sentinta civila nr. 680/LM/2011 din data de 21.04.2011
GREVA DE AVERTISMENT. NEINDEPLINIREA CONDITIILOR IMPUSE DE LEGEA NR. 62/2011, A DIALOGULUI SOCIAL.NELEGALITATE - Sentinta civila nr. 1189/LM/2011 din data de 26.05.2011
Conflict de munca. Criteriile de acordare ale adaosului pentru sarbatoarea de Pasti prevazut in Contractul colectiv de munca. Functionarea sucursalei in baza delegarilor de competenta. - Sentinta civila nr. 1557/LM/2010 din data de 02.11.2010
Recurs rectificare carnet de munca - Sentinta civila nr. 1719 din data de 25.01.2010
Raspunderea patrimoniala a angajatilor. - Sentinta civila nr. 217 din data de 24.02.2011
Lipsa in gestiune. Raspunderea patrimoniala a mostenitorilor salariatului decedat. - Sentinta civila nr. 835 din data de 16.06.2011
Actiunea in raspundere patrimoniala. Prejudiciul produs de sofer prin depasirea consumului de combustibil. - Sentinta civila nr. 309 din data de 24.03.2011
Drepturi salariale - Sentinta comerciala nr. 472/CA din data de 09.09.2010
LITIGIU DE MUNCA. RASPUNDERE SUBSIDIARA - Decizie nr. 10 din data de 19.01.2010
Functionar public cu statut special. Incetarea raporturilor de serviciu urmare a intervenirii unei hotarari penale definitive de condamnare. Petenta ofiter de politie judiciara. Atacarea ordinului Ministerului Afacerilor de Interne prin care s-a constata - Decizie nr. 62/F din data de 10.04.2014
Acordarea indemnizatiei de dispozitiv - Decizie nr. 488/F din data de 25.04.2008
Spor de confidentialitate solicitat de magistrati – admisibilitate. - Decizie nr. 348/F din data de 16.04.2008
Acordarea pentru anumite categorii de politisti din cadrul structurilor teritoriale ale Politiei Romane, a suplimentelor de hrana M12B, daca acestia desfasoara activitati in ture. Aplicabilitatea HG nr. 65/2003 si Ordinul MAI nr. 440/2003. - Decizie nr. 617/R din data de 30.09.2008
Dreptul functionarilor publici angajati in structuri MIRA de a li se plati prima de concediu si sporul de fidelitate. Admisibilitatea chemarii in garantie a Ministerului Economiei si Finantelor. - Decizie nr. 429/R din data de 01.07.2008
Legalitatea acordarii – pentru politisti a sporului de fidelitate si a primei de concediu. Drepturile salariale suspendate nu au fost anulate prin actele normative care au determinat suspendarea, anume legile bugetului de stat pe anul 2001-2006 - Decizie nr. 434/R din data de 01.07.2008
Reactualizarea debitului principal cu rata inflatiei si acordarea de dobanzi legale pentru neexecutarea la timp a obligatiilor de plata. Regim juridic si temeiuri de drept. - Decizie nr. 146/R din data de 03.04.2007
Contencios administrativ si fiscal - litigiu privind functionarii publici (Legea Nr.188/1999) - Sentinta civila nr. 7/CC din data de 03.02.2010
Sanctiune disciplinara. Vinovatie salariat. - Decizie nr. 1727 din data de 21.10.2013