Sanctiune disciplinara. Vinovatie salariat.

Sanctiune disciplinara. Vinovatie salariat.

Codul Muncii: art.252;

Din acest text de lege reies conditiile ce se impun a fi intrunite cumulativ pentru ca o fapta sa fie calificata ca fiind abatere disciplinara, respectiv: sa fie savarsita de un salariat (calitate care presupune existenta unui raport juridic de munca), sa fie in legatura cu munca sa, poate consta atat intr-o actiune cat si intr-o inactiune (omisiunea de a indeplini sarcinile de serviciu), sa fie savarsita cu vinovatie, prin aceasta sa fie incalcate normele legale sau conventionale retinute in regulamentul de ordine interioara, in contractul individual sau colectiv de munca, dispozitiile legale ale conducatorilor ierarhici.
Pentru a analiza vinovatia salariatului la savarsirea unei atari fapte este necesar sa ne raportam la atributiile de serviciu ce ii reveneau potrivit fisei postului.

   Sectia pentru conflicte de munca si asigurari sociale - Decizia civila nr. 1727/21 octombrie 2013.

Prin contestatia inregistrata pe rolul Tribunalului Sibiu sub dosar nr.10786/85/2012, contestatorul M.I.D. in contradictoriu cu intimata CNCFR a solicitat, in principal,  constatarea  nulitatii absolute a deciziei de sanctionare  nr. (…)/1478/07.11.2012 emisa de intimata, iar  in subsidiar, anularea acestei decizii  ca neintemeiata.
In motivare arata ca prin decizia contestata s-a dispus  sanctionarea  sa cu  reducerea salariului de baza cu 10% pe o perioada de 3 luni.
Considera ca decizia este  lovita de nulitate intrucat nu cuprinde motivele pentru care au fost  inlaturate apararile formulate in timpul cercetarii disciplinare  conform  dispozitiilor imperative  din art. 252(2)  lit. c) C. muncii republicat. Sustine ca urmarea  convocarii  nr.(…)/14.09.2012 a adus la cunostinta comisiei de cercetare toate datele solicitate in legatura cu derularea contractului nr.(…)/2005 incheiat intre (…), astfel  cum a fost  prelungit prin actul aditional nr. 1/2006, dar nu s-a tinut cont de nici o explicatie, fapt ce trebuia specificat la art.4 din decizia de sanctionare.
Pe  fondul cauzei, arata ca s-a avut  in vedere  un contract de  inchiriere  a  unui pod  provizoriu tip GP60, a carui valabilitate s-a prelungit  pana la data de 01.07.2011. In anul 2012 s-a incheiat  un nou contract de  inchiriere intre aceleasi  parti  cu nr.(…) /16.02.2012 pe o perioada de 5 ani, din 01.07.2011 pana la 30.06.2016, in baza caruia Sectia L..a emis facturi, iar beneficiarul si-a achitat toate  obligatiile contractuale pana la acea data.
Cu ocazia controlului efectuat in luna septembrie 2012 s-a constatat ca in perioada 01.07.2011- 16.02.2012 nu exista contract de inchiriere si deci trebuiau calculate penalitati de intarziere conform art.7 din actul aditional nr. (…)/30.06.2006 la contract nr. (…)/22.06.2005. Mentioneaza ca nu a calculat si nu s-au facturat penalitati  pentru aceasta perioada pentru ca in noul contract de inchiriere nr.(…)/16.02.2012  se  specifica clar perioada de  inchiriere ca incepand cu data de 01.07.2011.
Ori,nu are competenta de a incheia contracte, ci doar primeste  contractele incheiate de conducere si urmareste respectarea clauzelor contractuale, iar  in acest caz S.C. (…)  nu are datorii  catre intimata.
Considera ca nu se poate retine  in sarcina sa ca abatere disciplinara si nu poate fi facut raspunzator de faptul ca nu s-au calculat  penalitati  pe perioada 01.07.2011–16.02.2012, deoarece exista contractul nr.(…)/16.02.2012 care priveste si aceasta perioada si a respectat prevederile contractuale. Mai sustine ca au trecut mai mult de 6 luni de la producerea faptei imputate, asa incat nu mai poate fi sanctionat  disciplinar.
In drept invoca: art.251, 252 din Legea nr.53/2003.
Anexeaza in probatiune inscrisuri: convocare la cercetarea disciplinara, decizie de sanctionare, fisa postului, decizie atributii, contracte de  inchiriere cu act aditional.
Intimata a depus intampinare prin care solicita respingerea contestatiei, motivand, in esenta, faptul ca decizia de sanctionare este legala si temeinica, cuprinzand toate elementele prev.de art. 252(2) lit. a-f Codul Muncii, iar reclamantul nu si-a indeplinit obligatiile prevazute in fisa postului.
Solicita respingerea exceptiei tardivitatii invocata de reclamant, deoarece  termenul de 6 luni curge de la data la care angajatorul a luat cunostinta de savarsirea abaterii disciplinare, cu atat mai mult cu cat faptele in discutie au caracter de  continuitate.
Depune  documentatia care a stat la baza emiterii deciziei.
TRIBUNALUL, prin sentinta civila nr.432/18.04.2013 pronuntata in cauza a admis contestatia si in consecinta: a anulat Decizia de sanctionare nr. (….) din 07.11.2012 emisa de intimata.
Pentru a hotari, astfel, prima instanta, retine  urmatoarele:
Contestatorul M.I.D. este angajatul  intimatei CNCFR.. in functia de inginer la Sectia L4 S., iar prin decizia nr.(…) emisa in completarea fisei postului a fost numit responsabil cu derularea contractelor de inchiriere grinzi  si  tabliere metalice cu urmatoarele atributii:(….).
Prin decizia nr.(….) emisa de intimata contestatorul a fost sanctionat  disciplinar  cu reducerea salariului de baza  pe o perioada de 3 luni cu 10%, avand in vedere raportul de control nr.(…)din 08.10.2012 si nota nr…./08.10.2012 privind deficiente constatate la Suc. CREIR CF B.
S-a retinut in sarcina acestuia urmatoarele fapte care constituie abatere disciplinara: -nefactuarea sumei de (…) lei reprezentand servicii inchiriere grinzi si tabliere metalice conform clauzelor contractului nr. (…)/2005 incheiat cu L.C; -necalcularea si nefacturarea penalitatilor de intarziere neplata la termen pentru contractele de  inchiriere grinzi si  tabliere metalice  incheiate cu  L.C..
Se precizeaza la art.3 din decizie ca prevederile incalcate sunt: fisa postului „intocmeste si  urmareste  impreuna cu  biroul financiar contabil  contractele de  inchiriere pentru grinzi si poduri provizorii din depozitele T. si S” si decizia nr. (…)/2011, anexa  la fisa postului mai sus mentionata.
Verificand contractul de inchiriere nr.(…)/2005 la care se refera abaterea  disciplinara retinuta prin decizia de sanctionare, se constata ca acesta a fost incheiat  pe o perioada de l an, de la 01.07.20005 pana la 01.07.2006 si a fost prelungit pe o perioada de 5 ani (01.07.2006 -01.07.2011) prin actul aditional nr. (..)/30.06.2006.
Din actele de constatare care au stat la baza emiterii deciziei precum si din nota de relatii luata contestatorului la cercetarea disciplinara prealabila rezulta ca deficientele retinute se refera la perioada ulterioara expirarii acestui contract la data de 01.07.2011 si pana la data de 16.02.2012, cand s-a  incheiat  intre aceleasi  parti un nou contract  de  inchiriere cu nr. (…)/16.02.2012 pe perioada retroactiva,  incepand cu 01.07.2011. Cu toate ca prin noul contract partile au convenit derularea raporturilor contractuale in continuare, dupa incetarea contractului nr. (…)/2005 astfel cum a fost prelungit prin actul aditional, echipa de control pretinde ca pentru nerestituirea grinzilor sau tablierelor metalice inchiriate la termenul stabilit in contract, trebuiau facturate servicii prestate conf. cap.VI, art.4 din contractul nr. (…)/2005, respectiv  art.7 din actul aditional si anume dublul chiriei de 7,50 lei/to/zi, pana la data incheierii noului contract precum si penalitati  de  intarziere.
Contestatorul explica la cercetarea prealabila ca nu i s-au predat contractele de inchiriere aflate in derulare la data emiterii deciziei nr. (….)/8.06.2011 de  completare a fisei postului, dar a informat conducerea de expirarea contractului cu corespondenta nr.(…)/13.12.2011.
Problema in discutie privind incheierea noului contract pe o perioada  retroactiva  nu poate fi pusa  in sarcina contestatului care nu avea  atributii  in acest sens, contractele fiind incheiate de conducerea R.CF.B., iar clauzele contractuale astfel cum a fost stabilite prin aceste contracte au fost  respectate  de  beneficiar care nu a intarziat plata chiriei.
In ceea ce priveste penalitatile de intarziere pentru neplata la termen in baza  contractului nr.(…)/21.06.2012 incheiat cu I.P., contestatorul precizeaza ca acest contract contine aviz blocare oferte de pret, s-au emis facturi lunare, nu s-a platit  nici o factura, iar  biroul financiar contabil nu a calculat penalitati.
Ori,  potrivit sarcinilor  de serviciu, contestatorului  nu-i revenea  obligatia  de a calcula si factura chirii si penalitati, ci de a confirma si de a da viza in vederea  controlului  financiar preventiv pe facturile emise catre beneficiar  si de a aduce la cunostinta conducerii sectiei si a responsabilului cu derularea contractelor din divizie neconformitati constatate in derularea  contractului.
Atributiile responsabilului cu derularea contractului la  S.L. nu privesc calcularea penalitatilor de  intarziere, asa cum rezulta  explicit  din anexa 2 la dispozitia nr. (..)/2010 a directorului  general al CNCF”CFR” SA.
Nu numai ca in decizia de sanctionare nu s-au aratat motivele pentru care au fost inlaturate apararile  formulate de salariat, mentiuni obligatorii  prev. sub sanctiunea nulitatii absolute de art. 252 al.2 lit. c) C. muncii  republicat, dar faptele retinute nu se regasesc in sarcinile de serviciu ce-i reveneau contestatorului  conform fisei postului si deciziei date  in completarea acesteia. 
Prin urmare instanta constata ca in speta nu sunt indeplinite conditiile raspunderii  disciplinare in lipsa unei fapte  in legatura cu munca sa (obiect, latura obiectiva) potrivit art.247 al.2 C. muncii republicat, iar decizia este lovita de nulitate conform art.252 al.2 din acelasi cod.
Asadar, s-a admis contestatia ca intemeiata si s-a anulat decizia de sanctionare.
Impotriva acestei sentinte a declarat recurs, in termenul legal, prevazut de art.215 din Legea dialogului social nr.62/2011, parata C.N.C.F.”CFR”SA admiterea recursului, modificarea in totalitate a sentintei atacate iar, pe fond, mentinerea Deciziei de sanctionare nr.(…)/07.11.2012 ca temeinica si legala.
In expunerea de motive, recurenta, sustine ca sentinta atacata este netemeinica si nelegala, sens in care reia sustinerile din intampinarea depusa in fata primei instante si arata ca sanctionarea reclamantului s-a facut conform art.247, 248 Codul Muncii; decizia de sanctionare cuprinde toate elementele prevazute de art.247-252 Codul muncii, faptele care constituie abateri disciplinare fiind descrise in concret la art. 2, iar prevederile incalcate au fost mentionate la art.3, respectiv incalcarea atributiilor mentionate in fisa postului si in regulamentul de organizare si functionarea al sucursalei.
Precizeaza ca, cu exceptia motivelor de nulitate prev. de art.252 alin.2 lit. a-f din Codul muncii, celelalte motive oricare ar fi ele pot fi sanctionate doar cu nulitatea relativa, situatie in care cel care o invoca trebuie sa faca dovada vatamarii intereselor sale.
Mentioneaza faptul ca necuprinderea motivelor pentru care au fost inlaturate apararile contestatorului nu este un motiv de nulitate absoluta a deciziei de sanctionare.
 Mai sustine recurenta ca decizia a fost emisa in termenul legal, intrucat acest termen curge de la data la care angajatorul a luat la cunostinta despre savarsirea abaterii disciplinare, conform art. 252 Codul muncii.
In drept invoca: art. 304 punct 9 si art. 304 ind.1 Cod procedura civila, Legea nr. 53/2003, Legea nr.168/1999.
CURTEA, analizand sentinta atacata, prin prisma criticilor formulate cat si din oficiu conform cerintelor art. 304 indice 1 Cod procedura civila in limitele statuate de art. 306 alin.(2) cod procedura civila, retine urmatoarele:
Recursul este nefondat.
Potrivit art. 247 alin.(2) Codul Muncii „abaterea disciplinara este o fapta in legatura cu munca si care consta intr-o actiune sau inactiune savarsita cu vinovatie de catre salariat, prin care acesta a incalcat normele legale, regulamentul intern, contractul individual de munca sau contractul colectiv de munca aplicabil, ordinele si dispozitiile legale ale conducatorilor ierarhici.”
Din acest text de lege reies conditiile ce se impun a fi intrunite cumulativ pentru ca o fapta sa fie calificata ca fiind abatere disciplinara, respectiv: sa fie savarsita de un salariat (calitate care presupune existenta unui raport juridic de munca), sa fie in legatura cu munca sa, poate consta atat intr-o actiune cat si intr-o inactiune (omisiunea de a indeplini sarcinile de serviciu), sa fie savarsita cu vinovatie, prin aceasta sa fie incalcate normele legale sau conventionale retinute in regulamentul de ordine interioara, in contractul individual sau colectiv de munca, dispozitiile legale ale conducatorilor ierarhici.
Pentru a analiza vinovatia salariatului la savarsirea unei atari fapte este necesar sa ne raportam la atributiile de serviciu ce ii reveneau potrivit fisei postului.
In speta, in mod corect instanta de fond a retinut ca intimatul, angajat in functia de inginer IV- la Sectia L. nu avea, printre atributiile din fisa postului, respectiv Decizia nr.(….) anexa la fisa postului faptele care i se imputa prin decizia de sanctionare, respectiv: nefacturarea sumei de …. lei  reprezentand servicii inchiriere grinzi si tabliere metalice conform clauzelor contractului nr. (…)/2005 incheiat cu (…); respectiv necalcularea si nefacturarea penalitatilor de intarziere neplata la termen pentru contractele de  inchiriere grinzi si  tabliere metalice  incheiate cu (…).
Printre atributiile de serviciu ce ii reveneau intimatului, la care face referire recurenta in art.3 din Decizia de sanctionare ca fiind nesocotite de acesta nu se regasesc si cele de calculare, facturare chirie, penalitatii din contractul de inchiriere nr. (…)/2005 incheiat de societate cu L.C., iar faptul ca avea obligatia de a urmarii respectarea clauzelor contractuale, de a confirma si a da viza si de a aduce la cunostinta conducerii sectie si a responsabilului cu dosarul derularii contractului din cadrul divizie orice neconformitati constatate in derularea acestui se impunea fi analizata de angajator prin prisma apararilor formulate de salariat in cadrul procedurii cercetarii disciplinare efectuate.
Aceste aparari, asa cum justificat a retinut, prima instanta se impuneau a fi motivat inlaturate de angajator, in continutul deciziei de sanctionare, or, in speta, art.4 din actul sanctionator nu face nici o referire in acest sens.
Este de mentionat ca dispozitiile art.252 alin.(2) codul muncii care prevad ca, sub sanctiunea nulitatii absolute, in decizie se cuprind in mod obligatoriu:  (…) lit. c) motivele pentru care au fost inlaturate apararile formulate de salariat in timpul cercetarii disciplinare….., sunt extrem de clare si de ferme, asa incat sustinerile recurentei vizand o eventualitate nulitate relativa in cazul dat sunt vadit nefondate.  
          Cat priveste termenul de aplicare a sanctiunii, instanta de fond nu a retinut nesocotirea acestuia, constatand nulitatea deciziei de sanctionare pe celelalte aspecte puse in discutie, respectiv nesocotirea art.252 alin.2 Codul Muncii, precum si lipsa unor conditii reiesite din art.247 Codul Muncii, absolut necesare pentru antrenarea raspunderii disciplinare, asa incat sub acest aspect critica recurentei este lipsita de obiect.
Fata de cele ce preced, CURTEA, in temeiul art.312 alin.(1) Cod procedura civila a respins ca nefondat recursul promovat de intimata.