Personal bugetar. Salarizare. Sporuri.

Legea nr. 284/2010: art. 1;
Legea nr.285/2010: art. 4 alin. 2;
OUG 84/2012:art.2;
OUG 103/2013:art.1;
OUG: 83/2014:art.1.

Legiuitor, in virtutea prerogativelor sale constitutionale, a stabilit cu valoare de principiu, potrivit actelor normative anuale, mentinerea in plata, pentru personalul bugetar, a nivelului de salarizare din anul precedent, cu exceptia revenirii asupra reducerii operate in temeiul Legii nr.118/2010 si a majorarilor prevazute la art.1 ind. 1 alin. 2 din OUG. nr. 83/2004, iar in privinta sporurilor, astfel cum reiese din economia prevederilor art. 1 alin.5 din Legea nr.285/2010 s-a stabilit mentinerea lor in plata ca valoare nominala si nicidecum acordarea sub forma de procent calculata la noul salariul de baza rezultat prin includerea unor categorii de sporuri.

Sectia I civila - Decizia civila nr.716/27 iunie 2018.

Prin actiunea civila inregistrata la data de 1.09.2015 la Tribunalul Alba sub dosar nr. …/107/2015 formulata de reclamantii: B.S.M etc. in contradictoriu cu paratii C.A. Alba  Iulia, T. Alba, M.J. si M.F.P. s-a solicitat ca prin hotarare judecatoreasca sa se dispuna:
- obligarea paratelor la reincadrarea personalului conform dispozitiilor Legii nr. 284/2010 privind salarizarea unitara a personalului platit din fonduri publice, incepand cu data de 01.09.2012 si la stabilirea corecta a modului de calcul a drepturilor salariale lunare;
- obligarea paratilor  M.J., C.A. Alba Iulia, T. Alba sa reincadreze personalul, conform dispozitiilor Legii nr.284/2010 incepand cu data de 01.09.2012, sa le stabileasca acestora corect modul de calcul privind drepturile salariale lunare la care au dreptul, si in acest sens sa le plateasca reclamantilor diferentele salariale aferente perioadei, incepand cu data de 01.09.2012 si pana la data pronuntarii sentintei, precum si in continuare, sume care vor fi reactualizate in raport de indicele de inflatie aplicat de la data de 01.09.2012 si pana la data platii efective, precum si a dobanzii legale aferente acestor drepturi incepand cu data scadentei si pana la data efectiva a platii;
- obligarea paratului M.J. sa emita in favoarea reclamantilor grilele de salarizare privind noul salariu de incadrare in care sa fie incluse unele sporuri in mod corespunzator cu respectarea dispozitiilor  Legii nr.284/2010, axand in vedere ca la acest moment pentru calculul salariului de incadrare sunt folosite: O.G. nr.8/2007, O.G. nr.10/2008, Legea nr. 330/2009, legi abrogate in prezent creandu-se astfel confuzii intre vechimea in munca, vechimea in specialitate (sporul de fidelitate) si sporurile care au fost incluse in salariu, iar sporul de risc (25%) si confidentialitate (5%) se aplica in mod diferentiat si incorect calculat pentru fiecare salariat in parte;
- obligarea paratului  M.F.P. sa  asigure  M.J. in termen de cel mult 3 luni de la data pronuntarii unei hotarari definitive sumele necesare acordarii drepturilor salariale in favoarea reclamantilor;
- obligarea paratelor in temeiul art.451 Noul Cod de  procedura civila la plata cheltuielilor de judecata, in masura dovedirii acestora.
Prin  precizare de actiune depusa la dosarul cauzei reclamantii isi precizeaza cererea in sensul ca solicita „stabilirea corecta a modului de calcul a drepturilor salariale lunare” incepand cu data de 01.01.2011 si nu data de 01.09.2012 cum gresit a fost formulata in cererea de chemare in judecata.
Prin sentinta civila nr… din data de 9.10.2017 pronuntata de Tribunalul Alba - Sectia I civila in dosar susmentionat s-a admis exceptia lipsei calitatii procesuale pasive invocata de paratul MFP si in consecinta respinge cererea formulata de reclamanti in contradictoriu cu paratul MFP.
S-a respins exceptia lipsei calitatii procesuale pasive, invocata de paratii  T. si M.J.
S-a admis exceptia prescriptiei partiale a dreptului material la actiune invocata de parata  C.A. ALBA IULIA, anterior datei de 01.09.2012 si pe cale de consecinta respinge  cererea reclamantilor ca fiind prescrisa pentru aceasta perioada.
S-a respins exceptia tardivitatii formularii actiunii si inadmisibilitatii pentru lipsa procedurii prealabile invocate de parata C.A. ALBA IULIA.
S-a respins actiunea civila formulata si precizata de reclamantii: B.S.M, C.M., C.V.M, C.M, M.S., O.O., P.N., S.P., S.M. in contradictoriu cu paratii M.J., T. Alba, C.A. Alba Iulia, ca nefondata.
Au fost obligati reclamantii la plata in favoarea expertului a diferentei onorariu expert in cuantum de 7.062 lei, cu titlu cheltuieli de judecata.
Pentru a hotari, astfel, Tribunalul, a retinut urmatoarele:
Exceptia lipsei calitatii procesuale pasive invocata de paratul  T. Alba si M.J., instanta o apreciaza ca nefondata, paratii avand calitate de ordonatori de credite cu atributii privind salarizarea reclamantilor, astfel conform art.282 Codul  muncii justifica calitatea procesuala, exceptia urmand a fi respinsa.
Exceptia prescriptiei. Potrivit art.283 alin.1 lit. c) din Codul muncii, „cererile in vederea solutionarii unui conflict de munca pot fi formulate in termen de 3 ani de la data nasterii dreptului la actiune, in situatia in care obiectul conflictului individual de munca consta in plata unor drepturi salariale. In acelasi sens sunt si dispozitiile art.166 alin. (1) Codul muncii, care prevad ca dreptul la actiune cu privire la drepturile salariale se prescrie in termen de 3 ani de la data la care drepturile respective erau datorate. 2. Avand in vedere dispozitiile art.12 din Decretul nr.167/1958, se constata ca, in cazul prestatiilor succesive, cum sunt drepturile salariale, dreptul la actiune pentru fiecare prestatie se stinge printr-o prescriptie deosebita, care incepe sa curga de la data la care drepturile salariale erau datorate.
Dupa cum reiese din rezolutia de inregistrare, actiunea a fost inregistrata in cursul lunii septembrie 2015 iar fata de data de la care se solicita diferente de drepturi salariale prin precizarea cererii de chemare in judecata, respectiv data de 01.01.2011, se retine ca actiunea a fost formulata in afara termenului general de prescriptie, imprejurare fata de care se va admite exceptia prescriptiei partiale a dreptului material la actiune invocata de parata C.A. Alba Iulia, anterior datei de 01.09.2012 si pe cale de consecinta respinge cererea reclamantilor ca fiind prescrisa pentru aceasta perioada.
Exceptia inadmisibilitatii actiunii, instanta o va respinge intrucat prevederile art.7 din Anexa VI a Legii nr.284/2010 nu instituie o procedura administrativa prealabila cu caracter obligatoriu (cum este cazul, de exemplu, al art.149 alin.2 din Legea nr. 263/2010), ci, dimpotriva,  procedura interna a  contestarii stabilirii drepturilor  salariale  este facultativa (cel indreptatit „poate”face contestatie). Pe de alta  parte, in  prezenta cauza nu se contesta vreun ordin de reincadrare salariala, ci se solicita plata, in cuantumul integral si legal, al drepturilor salariale cuvenite in plata, in sensul art.170-171 alin.1 din Codul muncii.
 Exceptia tardivitatii actiunii, instanta o va respinge, intrucat prevederile art.7 din Anexa VI a Legii nr.284/2010 nu sunt aplicabile in cauza (potrivit considerentelor de mai sus), iar actiunea a fost introdusa cu respectarea termenului prevazut de art.171 alin.1 din Codul muncii.
Exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a M.F.P., instanta urmeaza a o admite pentru urmatoarele considerente:
Problema calitatii procesuale pasive a unui ordonator de credite in litigiile dintre angajati si institutiile cu personalitate juridica aflate in subordinea acelui ordonator de credite a fost dezlegata prin decizia nr.13/2016 pronuntata de ICCJ, in interesul legii.
 Desi, in cauza respectiva se punea problema calitatii procesuale pasive a Ministerului de Interne, in calitate de ordonator de credite, in litigiile dintre angajati si institutiile/unitatile aflate in subordinea sa, considerentele acelei decizii sunt pe deplin aplicabile in speta si urmeaza a fi reproduse, pe scurt, mai jos.
Astfel, ICCJ a stabilit ca potrivit doctrinei, calitatea procesuala presupune existenta unei identitati intre persoana reclamantului si cel care este titularul dreptului afirmat (calitate procesuala activa), precum si intre persoana chemata in judecata (paratul) si cel care este subiect pasiv in raportul juridic dedus judecatii (calitate procesuala pasiva). – paragraf 42 din motivare.
Particularizand, in situatia in care pretentia formulata prin actiune, alcatuind obiectul cererii de chemare in judecata, consta in acordarea unor drepturi, tinand seama ca subiectele raportului de serviciu sunt determinate, stabilirea calitatii procesuale nu prezinta dificultati, partile din raportul de drept procesual fiind identice cu subiectele raportului juridic de drept substantial - paragraf 43
In cazul in care reclamantul intelege sa actioneze in justitie pentru recunoasterea si valorificarea drepturilor sale atat institutia/autoritatea publica angajatoare, cat si autoritatea publica centrala, in considerarea calitatii acesteia de ordonator principal de credite, determinarea calitatii procesuale pasive presupune identificarea subiectului pasiv al raportului juridic dedus judecatii, respectiv titularul obligatiei de plata a drepturilor salariale. - par. 44
O caracteristica a raportului juridic de munca este aceea ca poate exista numai intre doua persoane, spre deosebire de raportul obligational civil, in cadrul caruia poate fi, uneori, o pluralitate de subiecte active sau pasive. - paragraf 46
 Pe cale de consecinta, tinand seama si de caracterul exclusiv al competentei (una si aceeasi atributie trebuie sa apartina unei singure autoritati publice), in problema de drept supusa analizei se poate concluziona ca legitimarea procesuala pasiva revine doar autoritatii publice cu care functionarul public se afla in raporturi de serviciu, intrucat acesteia ii apartine prerogativa stabilirii si acordarii drepturilor salariale. - par. 47
Interesul atragerii in proces si a ordonatorului principal de credite, pe motiv ca acest demers ar reprezenta o garantie a executarii obligatiei de plata ce revine institutiei/autoritatii publice cu care este stabilit raportul de serviciu, nu este de natura sa conduca la o alta concluzie, intrucat acest interes nu este unul legitim, atata vreme cat atributiile prevazute de lege in materia repartizarii creditelor bugetare, alocarii si stabilirii destinatiei acestora nu cuprind o obligatie de garantie sau de despagubire a ordonatorului principal de credite, care sa constituie fundamentul pretentiilor deduse judecatii. – par. 50.
 Raportat la argumentele de mai sus, care sunt aplicabile si in speta, rezulta ca paratul MFP nu este nici ordonator principal de credite in raport cu paratii C.A. Alba Iulia si T. Alba, retinand totodata si argumentele care au fundamentat solutia instantei supreme in Decizia nr. 10/2011 pronuntata in recurs in interesul legii cu privire la aplicarea dispozitiilor art. 60 din Codul de procedura civila raportat la art. 19 din Legea nr. 500/2002 privind finantele publice, cu modificarile si completarile ulterioare, si art. 1-4 din Ordonanta Guvernului nr. 22/2002 privind executarea obligatiilor de plata ale institutiilor publice, stabilite prin titluri executorii, cu modificarile si completarile ulterioare.
Pe fondul cauzei, instanta retine urmatoarele:
Reclamantii isi desfasoara activitatea in calitate de personal auxiliar in cadrul J. Sebes.
Incepand cu data de 01.01.2010, reclamantii sustin ca le-au fost stabilite indemnizatiile de incadrare lunara, sporul de risc si suprasolicitare neuropsihica, sporul de confidentialitate si sporul pentru conditii deosebite de munca in temeiul prevederilor Legii cadru nr.330/2009 si ale O.U.G.  nr.1/2010.
Conform dispozitiilor art.39 lit. w din Legea nr.284/2010, ”La data intrarii in vigoare a acestei legi, s-a abrogat Legea nr.330/2009 privind salarizarea unitara a personalului platit din fonduri publice, cu consecinta ca acei coeficienti stabiliti de Legea nr.330/2009 si care nu au fost aplicati niciodata nu vor mai fi luati in considerare, Legea nr.284/2010 stabilind un alt sistem de incadrare si care de asemenea nu se va aplica in anul 2011.”
Conform dispozitiilor art.33 alin.1 din Legea nr.284/2010 capitolul V din partea a II-a se stipuleaza ca ”La data intrarii in vigoare a prezentei legi, reincadrarea personalului se face corespunzator transelor de vechime in munca avute in luna decembrie 2010 pe functiile corespunzatoare categoriei, gradului si treptei profesionale detinute, stabilindu-se clasa de salarizare si coeficientul de ierarhizare corespunzator acesteia.” Or, in decembrie 2010, transele de vechime erau stabilite potrivit reglementarilor in vigoare la 31 decembrie 2009, cu adaugarea sporurilor si majorarilor prevazute in notele la anexele corespunzatoare, precum si adaosurile prevazute la art.4 alin.(3) lit. a).
Prevederile art.4 si 5 din Anexa VI la Legea  nr.284/2010, pe care reclamantii isi bazeaza in principal pretentiile, nu au intrat in vigoare, deoarece potrivit:
- art.30 din Legea nr.330/2009, incepand cu luna ianuarie 2010, personalul aflat in functie la 31 decembrie 2009 isi pastreaza salariul, solda sau, dupa caz, indemnizatia lunara de incadrare brut/bruta avute la aceasta data;
- art.1 alin. (1) din Legea nr.285/2010, incepand cu 1 ianuarie 2011, cuantumul brut al salariilor de baza, astfel cum au fost acordate personalului platit din fonduri publice pentru luna octombrie 2010, se majoreaza cu 15%;
- art.1 alin. (1) de la art. II din OUG nr.80/2010 aprobata prin Legea nr.283/2011, in anul 2012, cuantumul brut al salariilor de baza/soldelor functiei de baza/salariilor functiei de baza/indemnizatiilor de incadrare se mentine la acelasi nivel cu cel ce se acorda personalului platit din fonduri publice pentru luna decembrie 2011;
- art. l din O.U.G. nr.84/2012, in anul 2013 se mentin in plata la nivelul acordat pentru luna decembrie 2012 drepturile prevazute la art.1 si art.3-5 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 19/2012 privind aprobarea unor masuri pentru recuperarea reducerilor salariale, aprobata cu modificari prin Legea nr. 182/2012;
- art.1 alin. (1) din O.U.G. nr. 103/2013, in anul 2014, cuantumul brut al salariilor de baza de care beneficiaza personalul platit din fonduri publice se mentine la acelasi nivel cu cel ce se acorda pentru luna decembrie 2013, in masura in care personalul isi desfasoara activitatea in aceleasi conditii si nu se aplica valoarea de referinta si coeficientii de ierarhizare corespunzatori claselor de salarizare prevazuti in anexele la Legea-cadru nr.284/2010 privind salarizarea unitara a personalului platit din fonduri publice, cu modificarile ulterioare;
- art.1 alin. (1) din O.U.G. nr.83/2014, in anul 2015, cuantumul brut al salariilor de baza de care beneficiaza personalul platit din fonduri publice se mentine la acelasi nivel cu cel ce se acorda pentru luna decembrie 2014 in masura in care personalul isi desfasoara activitatea in aceleasi conditii si nu se aplica valoarea de referinta si coeficientii de ierarhizare corespunzatori claselor de salarizare prevazuti in anexele la Legea-cadru nr.284/2010 privind salarizarea unitara a personalului platit din fonduri publice, cu modificarile ulterioare.
Potrivit  Deciziei nr.32/19 martie 2015 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, este necesar sa se efectueze tocmai aceasta distinctie dintre reincadrarea salariala teoretica pe Legea nr. 284/2010 (stabilire generica a claselor si gradatiilor) si plata efectiva a drepturilor salariale, care nu este carmuita de prevederile Legii nr.284/2010, ci de legile anuale de salarizare care doar tind spre o aplicare etapizata a legii–cadru, aplicare etapizata care inca nu s-a realizat sub aspectul sporurilor litigioase prin consacrarea lor si in legile anuale.
In cauza dedusa judecatii reclamantii au solicitat efectuarea unui raport de expertiza contabila care sa aiba ca si obiective urmatoarele:„- sa arate expertul care au fost si sunt actele normative si dispozitiile care au stat si stau la baza reincadrarii fiecarui reclamant, incepand cu data de 01.01.2011, si modul de calcul al drepturilor salariale pentru fiecare reclamant tinandu-se seama de data dobandirii calitatii de personal auxiliar de specialitate;- sa calculeze expertul drepturile salariale pentru fiecare reclamant potrivit Legii nr. 284/2010 incepand cu data de 01.01.2011, sa arate modul de calcul, avand in vedere ca la art. 4 si 5 din lege sunt prevazute urmatoarele sporuri: Sporul de 15 % pentru conditii vatamatoare de munca; Sporul de 25% pentru risc si solicitare neuropsihica; Sporul de 5% pentru pastrarea confidentialitatii, si tinandu-se seama de data dobandirii calitatii de personal auxiliar de specialitate;- in ce conditii sau realizat aceste reincadrari;- in ce modalitate s-a realizat achitarea drepturilor salariale cu precizarea sumelor de bani incasate de reclamanti cu acest titlu, inclusiv sporurile;- sa arate expertul daca angajatorii mai datoreaza reclamantilor sume de bani, reprezentand drepturi salariale, in ce constau acestea, ce reprezinta efectiv, care este contravaloarea neta actualizata in raport de coeficientul de inflatie a acestor drepturi de la data scadentei fiecarei sume si pana la zi, precum si a dobanzii legale aferenta acestora, incepand cu data scadentei si pana in prezent.”
Ca urmare a efectuarii raportului de expertiza contabila in cauza si a completarilor dispuse prin intermediul instantei s-a concluzionat faptul ca sporul de 15% pentru conditii vatamatoare de munca; sporul de 25% pentru risc si solicitare neuropsihica si sporul de 5% pentru pastrarea confidentialitatii au fost acordate incepand cu data de 01.01.2011 tinandu-se seama de data dobandirii calitatii de personal auxiliar de specialitate iar, din documentele expertizate nu au fost constatate sume pe care angajatorul sa le datoreze reclamantilor cu titlu de drepturi salariale restante.
In conformitate cu toate prevederile legale enuntate mai sus si raportul de expertiza efectuat in cauza, rezulta ca au fost stabilite corect drepturile salariale cuvenite reclamantilor si ca nu exista temei legal pentru reincadrarea si calcularea drepturilor salariale cuvenite reclamantilor potrivit Legii nr.284/2010, care se aplica etapizat.
In temeiul art. 453 alin.2 din  Codul de procedura civila, fata de imprejurarea ca a fost respinsa actiunea formulata, instanta va dispune plata partiala a cheltuielilor de judecata si va obliga reclamantii la plata in favoarea expertului, a sumei de 7.062 lei, cu titlu cheltuieli de judecata reprezentand onorariu expert, neachitat; reclamantii achitand initial suma de 750 lei.
Impotriva acestei sentinte au declarat, in termenul legal, apel reclamantii solicitand admiterea apelului, anularea sentintei atacate si rejudecand fondul admiterea actiunii asa cum a fost formulata.
In expunerea de motive apelantii, reluand argumentele din cererea de chemare in judecata, sustin ca drepturilor lor salariale au fost calculate in baza unor legi anuale de salarizare fara a se tine seama de Legea - Cadru nr.284/2010, aplicandu-se vechile legi de salarizare cu unele ajustari instituite de Legea nr. 330/2009, astfel incat sporurile prevazute la art.5 Anexa VIII din Legea nr.284/2010 nu au fost calculate si acordate efectiv in temeiul dispozitiilor Legii nr.285/2010.
Invoca apelantii dispozitiile art.1 si urm. din Legea nr.284/2010, si precizeaza ca la stabilirea drepturilor salariale de care beneficiaza  se impune a se tine seama in exclusivitate de actele normative in vigoare incepand cu 01.01.2011, de sporurile prevazute de anexele la actele normative respective si nicidecum de drepturile salariale, sporurile stabilite in temeiul unor legi anuale de salarizare aferente perioadei 2009-2010 care au fost abrogate in urma intrarii in vigoare a Legii nr.284/2010.
Mai arata ca desi, in cauza s-a dispus efectuarea unui raport de expertiza contabila, acesta nu este concludent intrucat nu a raspuns la obiective si obiectiunile incuviintate de instanta.
Mai fac referire apelantii la Decizia nr. 201/2016 a Curtii Constitutionale si sustin ca  se desprinde concluzia ca Legea nr. 284/2010 este aplicabila incepand cu data de 01.01.2011, inclusiv in ceea ce priveste sporurile prevazute de art. 4 si 5 din Anexa VIII, cu exceptia valorii de referinta si a coeficientilor de ierarhizare, care nu se aplica, dar, fiind in vigoare.
In fine, sunt invocate prevederile art.7 din Legea nr.274/2010 si se precizeaza ca scopul adoptarii legilor anuale edictat de Legea nr.284/2010 era acela de aplicare etapizata a prevederilor acestei legi, ci, nu de neaplicare a acesteia.
In drept: art. 466 si urm. Cod de procedura civila.
Intimatii parati nu au depus intampinare in aceasta faza procesuala. Curtea de Apel Alba Iulia a depus note de sedinta, prin care solicita respingerea actiunii formulate ca neintemeiata si nelegala. Ataseaza practica judiciara.
CURTEA, verificand,  potrivit art.479 alin.1 din Codul de procedura civila, in limitele cererii de apel, stabilirea situatiei de fapt si aplicarea legii de catre prima instanta, retine urmatoarele:
Art. 4 alin. 2 din Legea nr.285/2010 privind salarizarea in anul 2011 a personalului platit din fonduri publice (forma initiala) a prevazut expres ca:
„In anul 2011 nu se aplica valoarea de referinta si coeficientii de ierarhizare corespunzatori claselor de salarizare prevazuti in anexele la Legea – cadru privind salarizarea personalului platit din fonduri publice, denumita in continuare lege – cadru”.
Dispozitii identice sunt cuprinse si in legile anuale de salarizare ulterioare, respectiv art. 2 din O.U.G. nr.84/2012, art. 1 din O.U.G. nr.103/2013 si art.1 din OUG nr.83/2014, retinute in mod corect de prima instanta.
In acelasi sens a statuat si Inalta Curte de Casatie si Justitie prin Decizia nr.32/2015, cu caracter obligatoriu conform art.521 alin.3 NCPC„ este evident ca, fata de cadrul legislativ adoptat ulterior intrarii in vigoare a Legii - cadru nr.284/2010, trebuie facuta distinctie intre reincadrare, care se face potrivit legii cadru de salarizare, ale carei anexe nu se aplica, si plata efectiva a drepturilor salariale” (parag.47).
Ca atare, urmeaza a se face distinctie intre reincadrare si plata efectiva a drepturilor salariale in sensul prevederilor art.7 din Legea– cadru nr.284/2010, care stabilesc aplicarea etapizata a dispozitiilor sale si de cele ale art.4 alin. 2 din Legea nr.285/2010, art. 4 alin. 2 din Legea nr.283/2011, art.2 din OUG  nr.103/2013, care opresc aplicarea efectiva a valorii de referinta si a coeficientilor de ierarhizare corespunzatori claselor de salarizare din anexele Legii–cadru nr.284/2010, tinand seama si de prev. art.6 alin.1 si 3 din Legea  nr.285/2010.
In ceea ce priveste modul de calcul  a  salariului  de baza lunar  si pretinsa neacordare a sporului de risc si suprasolicitare neuropsihica in cuantum procentual de 25% si de confidentialitate, in cuantum procentual de 5%, sustinerile apelantilor reclamanti se vizeaza a fi de asemenea nefondate.
Art.1 alin.2 din Legea nr.284/2010 privind salarizarea unitara a personalului platit din fonduri publice prevede ca incepand cu data intrarii in vigoare a acestei legi, drepturile salariale ale personalului sunt si raman in mod exclusiv cele prevazute in prezenta lege.
Potrivit art.7 alin.2 din aceeasi lege, valoarea salariilor de baza, soldelor functiilor de baza/salariilor functiilor de baza si a indemnizatiilor lunare de incadrare utilizata la reincadrarea pe functii a personalului in anul 2011 se stabileste prin legea  privind salarizarea in anul 2011 a personalului platit din fonduri publice.
Astfel, conform art.1 alin.(3) din Legea nr.285/2010, cuantumul brut al drepturilor prevazute la alin. 2 si 3 se va stabili in anul 2011 tinandu-se seama de gradul sau treapta profesionala, vechimea in munca, vechimea in functie sau, dupa caz, in specialitate, dobandite in conditiile legii pana la 31 decembrie 2010.
Prin art.1 alin.(5) din Legea nr.285/2010 care face aplicarea pentru anul 2011 a Legii 284/2010 se stabileste componenta venitului de baza brut (salariu de baza + sume compensatorii cu caracter tranzitoriu, acordate potrivit O.U.G. nr.1/2010) de la care se pleaca la momentul  abrogarii Legii unice de salarizare nr. 330/2009, adica de la data de 1.01.2011. Acest venit s-a stabilit prin raportare la cel consacrat prin Legea nr.330/2009, scopul legii fiind mentinerea drepturilor salariale avute la data de 1.12.2010.
Sporurile stabilite prin legi sau hotarari de Guvern necuprinse in Legea– cadru 330/2009 si care au fost acordate in anul 2010 ca sume compensatorii cu caracter tranzitoriu sau, dupa caz, ca sporuri la data reincadrarii, se introduc in salariu de baza, in indemnizatia de incadrare bruta lunara, respectiv in solda/salariul in functie, fara ca prin acordarea lor sa conduca la cresteri salariale, altele decat cele prevazute de lege.
Art. 4 alin. (2) din Anexa VI a Legii nr.330/2009  prevede ca sporurile  de risc, in cuantum de 25% din salariu de baza si de confidentialitate, in cuantum de  5 % din salariu de baza, de care beneficiaza personalul prevazut la alin. 1 (intre care si reclamanta), se aplica in procentele prevazute de lege, pana la data de 31 decembrie 2009.
Art.4 alin.(3) prevede ca de la 1 ianuarie 2010, personalul prevazut la alin.(1) beneficiaza, pentru risc si suprasolicitare neuropsihica si pentru pastrarea confidentialitatii, de urmatoarele drepturi salariale:
a) un adaos de 25% pentru risc si suprasolicitare neuropsihica si, respectiv de 10% pentru pastrarea confidentialitatii, calculate la indemnizatia de incadrare bruta lunara, sau, dupa caz, la salariul de baza si care incepand cu 1 ianuarie 2010 vor fi incluse in indemnizatia de incadrare bruta lunara sau in salariul de baza.
b) sporurile prevazute la alin. 1  se vor acorda intr-un cuantum care, impreuna cu noul salariu de baza, sau noua indemnizatie de incadrare bruta lunara si cu celelalte sporuri prevazute de prezenta lege, sa fie egal cu castigul salarial  aferent lunii mai 2009, stabilit prin includerea unui spor de risc si suprasolicitare neuropsihica de 50% si a unui spor de confidentialitate de 15%, ambele calculate la salariul de baza, sau la indemnizatia de incadrare bruta lunara.
Art.4 alin. (4)- Cuantumul sporurilor prevazute la alin. 3 lit. b se va acorda si se va inscrie in carnetele de munca sub forma unei valori nominale.
Modul de stabilire si componenta salariului  este cea consacrata prin Legea nr.285/2010, Legea nr.284/2010 producand efecte numai in ceea ce priveste reincadrarea personalului pe clase, raportat la functia avuta in justitie, precum si la vechimea in munca si in functie, deoarece pentru anul 2011 si urmatorii, Legea nr.284/2010 nu a produs nici un efect privind majorarea veniturilor brute efective ale personalului platit din fonduri publice, stabilite conform prevederilor art. 1 alin. 3 si 5 din Legea nr.285/2010.
In aceste conditii, aprecierea apelantilor ca ar fi trebuit sa beneficieze de sporurile prevazute de Legea nr.284/2010 in procentele de 25% si 5%, aplicate la salariul de baza lunar incepand cu data de 1.01.2011, nu are suport legal, deoarece aceste sporuri nu se evidentiaza sub forma unui procent la salariul de baza, asa cum solicita reclamantii, ci, sub forma unei valori nominale (la care face referire expresa art.4 alin.4.din anexa la lege) 
Asadar, modalitatea de acordare si de calcul a sporurilor si cuantumurilor in discutie  este reglementata de art. 4 alin. 1- 4 din Anexa VI la Legea nr.330/2009, aceasta modalitate fiind pastrata prin legea unica de salarizare aplicabila–Legea nr.284/2010. Rezulta astfel ca acest cuantum al sporurilor se mentine la aceeasi valoare, iar sporurile de 25% si 5% au fost prinse in salariul de baza.
Aceasta structura a venitului brut se pastreaza si in prezent, conform prevederilor art. 7 alin. 1 si 2, raportat la prevederile art.1 alin. 3 si 5 din Legea nr.285/2010, pentru ca potrivit art. 4 alin. 2 din Legea nr.285/2010 in anul 2011 nu se aplica valoarea de referinta si coeficientii de ierarhizare corespunzatori claselor de salarizare prevazuti in anexele la legea-cadru.
De asemenea, conform aceleiasi Legi nr.284/2010 si a legilor anuale de salarizare, in situatia modificarii vechimii in munca sau in functie se modifica numai valoarea salariului de baza brut, nu si celelalte sporuri sau adaosuri ce intra in venitul brut total, mai exact cuantumurile in discutie, avand in vedere prevederile  art. 6 alin. 1 din Legea nr.285/2010.
Nu se poate retine nici nelegalitatea modului de calcul al drepturilor salariale pe motivul aplicarii de catre intimati parati a unor acte normative abrogate. Din contra, asa cum s-a aratata mai sus, pentru fiecare an in discutie, au fost in vigoare legi anuale de salarizare-acte normative cu caracter special, temporar, aplicate de intimati in perioada in care aceste norme au produs efecte.
Legiuitor, in virtutea prerogativelor sale constitutionale, a stabilit cu valoare de principiu, potrivit actelor normative anuale, mentinerea in plata, pentru personalul bugetar, a nivelului de salarizare din anul precedent, cu exceptia revenirii asupra reducerii operate in temeiul Legii nr. 118/2010 si a majorarilor prevazute la art.1 ind.1 alin.2 din OUG. nr. 83/2004, iar in privinta sporurilor, astfel cum reiese din economia prevederilor art. 1 alin.5 din  Legea nr.285/2010 s-a stabilit mentinerea lor in plata ca valoare nominala si nicidecum acordarea sub forma de procent calculata la noul salariul de baza rezultat prin includerea unor categorii de sporuri.
Asa fiind, se constata ca pretentiile reclamantilor sunt nefondate, modul de calcul a salariului acesteia fiind in conformitate cu prevederile legilor anuale ale salarizarii personalului platit din fonduri publice, dupa cum corect a retinut prima instanta.
Referirea apelantilor la Decizia nr.201/2016 a Curtii Constitutionale nu conduce la o alta concluzie in cauza. Prin aceasta decizie instanta de control constitutional,  respingand, ca neintemeiata, excep?ia de neconstitu?ionalitate cu care a fost investita a statuat constitutionalitatea dispozi?iile art.5 alin. (1)- (3) din Ordonan?a de urgen?a a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului platit din fonduri publice in anul 2015, precum ?i alte masuri in domeniul cheltuielilor publice, in raport cu criticile formulate. In punct 31 din considerentele acestei decizii se retine urmatoarele:”. Pentru motivele aratate mai sus, ce ?in de istoricul legislativ, calculul drepturilor salariale se face, in prezent, pornind de la cuantumul stabilit potrivit legisla?iei anterioare anului 2010, iar pentru determinarea salariului func?ionarilor publici nou-incadra?i sau promova?i pe func?ie se ia ca punct de reper cuantumul drepturilor salariale ce corespundea treptei trei de salarizare, a?a cum era acesta stabilit in anul 2010, chiar daca, potrivit Legii-cadru nr. 284/2010, dispozi?iile referitoare la salarizarea pe trepte a func?ionarilor publici au fost abrogate”.
Fata de cele ce preced, Curtea, in baza art.480 alin.(1) Cod de procedura civila a respins ca nefondat apelul promovat de reclamanti, pastrand ca legala si temeinica sentinta civila nr…/2017 pronuntata de Tribunalul Alba in dosar nr…/107/2015.