Salarizare. Existenta unor hotararii judecatoresti irevocabile prin care s-a stabilit dreptul de a avea inclus in indemnizatie indexarile prevazute de Ordonanta Guvernului nr. 10/2007.

 Legea nr. 330/2009: art.30

  
Desi dupa anul 2010 prin Legea cadru in domeniul salarizarii unitare a personalului platit din fondurile publice - Legea nr.284/2010 legiuitorul si-a propus instituirea unui sistem de salarizare unic, care sa aduca transparenta si previzibilitate in materia salarizarii, in fapt, drepturile salariale s-au calculat pornind de la cuantumul stabilit potrivit legislatiei anterioare, in fiecare an actele normative care au reglementat salarizarea personalului bugetar din fondurile publice ( Legea nr.285/2010, Legea nr.283/2011, O.U.G. nr.84/2012, O.U.G. nr. 103/2013, O.U.G. nr.83/2014, O.U.G. nr.57/2015) facand trimitere la cuantumul drepturilor salariale din anul precedent.

Sectia I Civila - Decizia civila nr.219/07 martie 2018.

Prin actiunea civila inregistrata la data de 23.06.2016  la Tribunalul Sibiu sub dosar nr.(…) reclamantul H.T.I. a chemat in judecata pe paratii Tribunalul  Dolj, Curtea de Apel  Craiova si Ministerul Justi?iei  solicitand ca prin hotararea judecatoreasca ce se va pronunta, sa fie obligati paratii la: 1.Stabilirea si recalcularea indemnizatiei lunare cuvenita reclamantului, prin luarea in considerare a drepturilor acordate prin hotarare judecatoreasca irevocabila privind cresterile salariale de 5 %, 2% ?i  11 % prevazute de O.G. nr.10/2007 si stabilite prin sentinta nr.(…), pronuntata de Tribunalul Dolj in dosarul nr.(…), irevocabila prin respingerea recursului conform deciziei nr.(…) pronuntata de Curtea de Apel Craiova in dosarul nr(…); 2.Aplicarea procentului de crestere salariala de 4% prevazut de O.G. nr.13/2008 la indemnizatia rezultata la pct. l.; 3.Recalcularea indemnizatiei lunare cuvenita reclamantului incepand cu 01 dec. 2015, prin aplicarea la indemnizatia rezultata la pct. 2, a procentului de 10% de crestere salariala prevazut de Legea nr.293/2015; 4.Obligarea paratilor Tribunalul Dolj si Ministerul Justitiei la plata, respectiv la alocarea fondurilor necesare platii diferentelor  banesti corespunzatoare, rezultate din recalcularea indemnizatiilor cuvenite potrivit pct. 2 si 3, pe 3 ani in urma in raport cu data introducerii actiunii, diferentiat pana la 01 decembrie 2015 si dupa 01 decembrie 2015, dar si  pentru viitor, pana la intervenirea unei cauze legale de modificare sau stingere a obligatiei, diferente in valoare actualizata si  cu daune moratorii, dobanda legala, pana la data platii efective;  5.Solicita ca diferentele solicitate sa fie determinabile, urmand a fi determinate cu ocazia executarii.
Prin sentinta civila nr.(…), Tribunalul Sibiu  a respins actiunea.
Pentru a hotari, astfel, Tribunalul, a retinut urmatoarele:
Prin sentinta civila nr.(…) din 31.03.2008 a Tribunalului Dolj pronuntata in dosarul nr.(…), irevocabila, para?ii au fost  obliga?i sa plateasca reclamantului diferen?e salariale actualizate, rezultate prin aplicarea la valoarea sectoriala corespunzatoare a indexarilor  prevazute la art. 1 din O.G.  nr.10/2007 si indemnizatiile de incadrare incasate in perioada 1.01.2007 - 31.12.2007.
Dupa pronun?area acestei sentin?e, prin decizia nr.25/14.11.2011, Inalta Curte de Casa?ie ?i Justi?ie – completul competent sa judece recursul in interesul legii a stabilit ca ”dispozitiile Ordonantei Guvernului nr. 10/2007 privind cresterile salariale ce se vor acorda in anul 2007 personalului bugetar salarizat potrivit Ordonantei de urgenta a Guvernului nr.24/2000 privind sistemul de stabilire a salariilor de baza pentru personalul contractual din sectorul bugetar si personalului salarizat potrivit anexelor nr. II si III la Legea nr.154/1998 privind sistemul de stabilire a salariilor de baza in sectorul bugetar si a indemnizatiilor pentru persoane care ocupa functii de demnitate publica se interpreteaza in sensul ca nu se aplica si magistratilor.”, precizandu-se in motivare ca magistratii beneficiaza de drepturile stabilite prin legea speciala de salarizare, fara a putea pretinde, in lipsa unor dispozitii legale, alte drepturi.
Aceasta decizie nu produce efecte asupra sentin?ei civile ob?inute de catre reclamant, efectele sale fiind numai pentru viitor ?i nu conduce la anularea hotararilor prin care au fost ob?inute drepturi salariale.
Pe de alta parte insa, aceste cre?teri salariale recunoscute prin sentin?a civila nr.(…) au fost in plata ?i achitate e?alonat, conform prevederilor O.U.G.  nr. 71/2009, pana  in anul 2016 ?i au fost acordate pana la data intrarii in vigoare a Legii nr.330/2009 ce stabile?te, conform prevederilor art.1 alin.2 din Legea nr. 330/2009, ca, incepand cu data intrarii in vigoare, in tot sau in parte, a prezentei legi, drepturile salariale ale personalului prevazut la alin. (1) sunt si raman in mod exclusiv cele prevazute in prezenta lege. Legea amintita a intrat in vigoare la data de 12.11.2009, astfel incat cre?terile salariale stabilite prin sentin?a civila nr. (…)  au fost acordate pana la data intrarii in vigoare a  Legii nr.330/2009 cand drepturile salariale au fost stabilite in conformitate cu dispozi?iile acestei legi.
Drept urmare, solicitarea reclamantului de a fi incluse in indemniza?iile stabilite prin  Legea nr.330/2009 ?i Legea nr.285/2010 cre?terile salariale de 18% stabilite prin sentin?a civila susmentionata este neintemeiata.
Este adevarat ca,  prin decizia nr. 23/29.06.2015 a Inaltei Cur?i de Casa?ie ?i Justi?ie – Completul pentru dezlegarea unei chestiuni de drept, s-a stabilit ca ” in interpretarea dispozitiilor art.82 alin. (1) din Legea nr.303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, si art. 7 alin. (1), (2) si (3) din Hotararea Guvernului nr.1275/2005 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr.303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, republicata, si ale Legii nr.47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, republicata, referitoare la pensiile de serviciu si la acordarea indemnizatiilor pentru cresterea copilului in varsta de pana la 2 ani, drepturile acordate prin hotarari judecatoresti irevocabile privind cresterile salariale de 2%, 5% si 11% prevazute de Ordonanta Guvernului nr. 10/2007 privind cresterile salariale ce se vor acorda in anul 2007 personalului bugetar  salarizat  potrivit  Ordonantei  de urgenta a Guvernului nr.24/2000 privind sistemul de stabilire a salariilor de baza pentru personalul contractual din sectorul bugetar si personalului salarizat  potrivit  anexelor  nr. II si III la Legea nr. 154/1998 privind sistemul de stabilire a salariilor de baza in sectorul bugetar si a indemnizatiilor pentru persoane care ocupa functii de demnitate publica, aprobata cu modificari prin Legea nr. 231/2007, cu modificarile ulterioare, se incadreaza in sintagma de "indemnizatie avuta" si vor fi luate in considerare la stabilirea pensiei de serviciu a magistratilor.”, insa aceasta nu da dreptul reclamantului de a pretinde acordarea acestor cre?teri salariale in continuare, ele urmand a fi incluse in indemniza?ia avuta de reclamant in momentul stabilirii pensiei de serviciu .
Nu poate fi vorba in cauza de o discriminare intre persoane diferite aflate in situatii similare sau comparabile, in conditiile in care aceste cre?teri salariale nu au mai fost acordate odata cu intrarea in vigoare  a  Legii nr.330/2009 nici uneia dintre categoriile de personal bugetar, fara nici o distinctie.
De asemenea, intrucat cererea de includere a cre?terilor salariale de 18% in baza de calcul al indemniza?iei de incadrare bruta lunara a fost constatata neintemeiata, ?i celelalte preten?ii ale reclamantului sunt neintemeiate, fiind in stransa legatura ?i dependen?a cu primul capat de cerere.
Fa?a de toate argumentele expuse anterior, Tribunalul a respins cererea in intregul ei ca neintemeiata.
Impotriva acestei sentinte a declarat apel reclamantul H.T.I. solicitand anularea  hotararii  instantei  de fond si, in urma rejudecarii, admiterea actiunii, astfel cum a fost formulata.
In expunerea motivelor de apel arata ca in mod gresit instanta de fond a apreciat ca respectivele cresteri salariale recunoscute prin sentinta civila nr.(…) a Tribunalului Dolj au fost puse in plata si achitate esalonat si au fost acordate pana la data intrarii in vigoare a Legii nr.330/2009. Considera concluzia instantei eronata, rezultat al unei gresite interpretari si aplicari a legii.
Apreciaza ca instanta de fond trebuia sa aiba in vedere faptul ca, odata acordata o crestere salariala, aceasta ramane inclusa in valoarea de referinta sectoriala, o astfel de interpretare a legii rezultand din prevederile art. 1 alin. 1 si 2 din OG nr. 13/2008.
Sustine gresita si retinerea de catre instanta de fond a unei aplicari limitate in timp a sentintei irevocabile in conditiile in care, conform  O.G. nr.10/2007, odata operate cresterile salariale la baza, ele raman incluse in indemnizatia sau salariul de baza si pentru perioada ulterioara.
Considera ca instanta de fond a interpretat gresit nu doar dispozitiile legale incidente si sentinta irevocabila depusa la dosar ci si dispozitiile  Deciziei nr. 23/2015 a I.C.C.J.
Mai arata ca, fara a-si argumenta solutia, instanta precizeaza ca reclamantul nu are dreptul de a pretinde aceste cresteri salariale, hotararea fiind astfel nemotivata.
De asemenea, apreciaza ca gresit sustine instanta de fond ca nu poate fi vorba in cauza de o discriminare intre persoane diferite aflate in situatii similare sau comparabile, fiind ignorate hotararile judecatoresti depuse la dosarul cauzei, din care rezulta contrariul dar si decizia I.C.C.J. nr.23/2016 privind pronuntarea unei hotarari prealabile.
Prin intampinarea formulata in cauza, intimatul  T. Dolj a solicitat respingerea apelului reclamantului aratand ca in raport de decizia Curtii Constitutionale nr. 80/2010, de decizia nr. 25/2011 a I.C.C.J. si de obiectul cererii de chemare in judecata, pretentiile reclamantilor nu intra in competenta instantelor judecatoresti, ci este atributul exclusiv al puterii legiuitoare. De asemenea, sustine ca cererea privind acordarea pe viitor a dreptului este inadmisibila avand in vedere ca numai prin lege se poate modifica salariul si ca unitatea angajatoare sau instanta nu se pot subroga legiuitorului si sa acorde reclamantilor drepturi salariale nelimitat, independent de legislatia in materie salariala.
M.J., prin intampinare a solicitat respingerea apelului reclamantului aratand ca M.J. si-a indeplinit obligatiile care ii incumba in aceeasi zi in care a fost publicata Decizia Curtii Constitutionale nr.794/2016 prin emiterea OMJ nr. 4680/C/21.12.2016, astfel ca pretentiile reclamantului care fac obiectul capetelor accesorii sunt netemeinice. In privinta solicitarii reclamantului de a i se acorda retroactiv cresterile salariale, apreciaza ca este inadmisibila, cu atat mai mult cu cat acesta nu si-a exprimat nemultumirea fata de stabilirea drepturilor salariale prin formularea de cereri, plangeri prealabile, pornind cu 09.04.2015, data intrarii in vigoare a Legii nr. 71/2015.
Ulterior, la data de 15.02.2017, apelantul-reclamant a depus la dosarul cauzei cerere de renuntare la judecata actiunii, solicitand a se lua act de renuntare si a se dispune anularea in tot a hotararii pronuntate in cauza.
Prin decizia nr.(…), Curtea de Apel Alba Iulia - Sectia I civila a luat act de renuntarea reclamantului  H.T.I. la judecarea actiunii formulate in contradictoriu cu paratii T. Dolj, Curtea de Apel Craiova si M.J. si, in consecinta, a admis apelul declarat de reclamant impotriva sentintei civile nr.(…), pronuntata de Tribunalul Sibiu, in dosarul nr.(…), pe care a anulat-o.
Impotriva acestei decizii a declarat recurs paratul M.J., considerand ca hotararea instantei de apel a fost pronuntata cu incalcarea dispozitiilor legale.
Prin decizia nr.(…)  din data de 17.11.2017  Inalta  Curte de Casatie si Justitie a admis recursul declarant de paratul M.J. impotriva deciziei nr.(…) din 07.03.2017 pronuntata  de  Curtea de Apel - Sectia Civila, s-a casat decizia atacata si trimis cauza spre rejudecare, aceleasi instante de apel, retinandu-se incalcarea de catre instanta de apel a principiului contradictorialitatii si a dispozitiilor art.406 Cod de procedura civila, in sensul ca, in lipsa de la dezbateri a partilor intimate, se impune acordarea unui termen acestora pentru a-si exprima punctul de vedere cu privire la renuntare.
In rejudecare, cauza a fost inregistrata la Curtea de Apel Alba Iulia - Sectia I Civila sub dosar nr. (…).
La dosarul cauzei au fost depuse note scrise de catre apelant prin care solicita admiterea apelului, schimbarea in tot a sentintei apelate si admiterea cererii de chemare in judecata asa cum a fost formulata, precizand ca prin Incheierea din data de 20.02.2017 pronun?ata de Tribunalul Dolj in cadrul aceluia?i dosar (atasata notelor scrise) s-a lamurit dispozitivul sentin?ei civile nr.(…) stabilindu-se in mod irevocabil ca indexarile recunoscute ?i stabilite prin aceasta sentin?a, aplicate la valoare de referin?a, au fost ?i raman incluse in indemniza?ia bruta de incadrare lunara a reclamantului, pana la intervenirea unor cauze legale de modificare sau stingere a condi?iilor legale de acordare a indemniza?iei de incadrare, cu consecin?a pla?ii diferen?elor bane?ti rezultate.
Intimatul  M.J. a depus note scrise solicitand respingerea exceptiei autoritatii lucrului judecat ca nefiind intrunite cerintele art.430 Cod de procedura civila, respingerea apelului promovat de reclamant ca fiind nefondat, aratand ca modalitatea de calcul al salariului reclamantului s-a efectuat cu respectarea legislatiei in vigoare. Arata ca se opune cerii reclamantului de renuntare la judecata cu
          Intimatul  T. Dolj a depus concluzii scrise prin care solicita respingerea actiunii reclamantului pe exceptia autoritatii lucrului judecat fata de sentinta nr.(…) data de Tribunalul Dolj in dosar nr.(…) , asa cum a fost lamurita prin Incheierea din data de 20.02.2017. precizeaza ca se opune la cererea de renuntare la judecata. Pe fondul cauzei considera actiunea ca fiind neintemeiata  fata de actele normative in vigoare in materia salarizarii si in raport cu Decizia Curtii Constitutionale nr.80/2010, Decizia nr.25/2011 a I.C.C.J. Apreciaza ca instanta nu poate dispune plata drepturilor banesti solicitate, actualizate cu rata inflatiei precum si dobanda legala, in situatia in care Tribunalul Dolj este o institutie bugetara, nu poate inscrie in bugetul propriu nici o plata fara o baza legala pentru respectiva cheltuiala.
CURTEA, verificand, potrivit art.479 din Noul Cod de procedura civila, in limitele cererii de apel, stabilirea situatiei de fapt si aplicarea legii de catre prima instanta, retine urmatoarele:
1.Cu privire la cererea reclamantului de renuntare la judecarea actiunii.(art.406  Cod de procedura civila)
Potrivit art.406 alin.4 Cod de procedura civila: Daca reclamantul renunta la judecata la primul termen la care partile sunt legal citate sau ulterior acestui moment, renuntarea nu se poate face decat cu acordul expres sau tacit al celeilalte parti. Daca paratul nu este prezent la termenul la care reclamantul declara ca renunta la judecata, instanta va acorda paratului un termen pana la care sa isi exprime pozitia fata de cererea de renuntare. Lipsa unui raspuns pana la termenul acordat se considera acord tacit la renuntare.
Cum in speta, renuntarea la judecata s-a formulat de reclamant la data de 07.03.3017, dupa exercitarea cai de atac a apelului si dupa depunerea intampinarilor de catre intimatii paratii, iar paratii intimatii prin pozitia exprimata se opun aceste cereri, Curtea constata ca nefiind indeplinite conditiile art. 406 alin.1 si 5 cu referire la art.406  alin.4 Cod de procedura civila, asa incat va respinge cererea reclamantului de renuntare la judecata.
2.Cu privire la exceptia autoritatii lucrului judecat.(art.430, 431 Cod de procedura civila).
Autoritatea de lucru judecat cunoaste doua manifestari procesuale, aceea de exceptie procesuala (conform alin.1 art.431 Cod de procedura civila) si aceea de prezumtie, mijloc de proba de natura sa demonstreze ceva in legatura cu raporturile juridice dintre parti (conform  alin.2 al art.431 Cod de procedura civila).Daca in manifestarea sa de exceptie procesuala (care corespunde unui efect negativ, extinctiv, de natura sa opreasca a doua judecata), autoritatea de lucru judecat presupune tripla identitate de elemente prevazuta de art. alin.1 art.431 Cod procedura civila (obiect, parti, cauza), nu tot astfel se intampla atunci cand acest efect important al hotararii se manifesta pozitiv, demonstrand modalitatea in care au fost dezlegate anterior anumite aspecte litigioase in raporturile dintre parti, fara posibilitatea de a se statua diferit. Altfel spus, efectul pozitiv al lucrului judecat se impune  intr-un al doilea proces care are legatura cu chestiunea litigioasa dezlegata anterior, fara posibilitatea de a mai fi contrazis.
Aceasta reglementare a autoritatii de lucru judecat in forma prezumtiei vine sa asigure, din nevoia de ordine si stabilitate juridica, evitarea contrazicerilor intre considerentele hotararii judecatoresti.
Cum, potrivit alin.2 al art. 431  Cod  de procedura civila, in relatia dintre parti, aceasta prezumtie are caracter absolut, inseamna ca nu se poate introduce o noua actiune in cadrul careia sa pretinda stabilirea contrariului a ceea ce s-a statuat judecatoreste anterior.
In consecin?a, in spe?a, desi nu se poate re?ine autoritatea de lucru judecat ca ?i excep?ie, data fiind lipsa de identitate a par?ilor (para?ii fiind diferi?i in cele doua dosare) Curtea, constata  ca opereaza efectul pozitiv al lucrului judecat conform alin.2 art.431 Cod de procedura civila, avand in vedere faptul ca, anterior, s-a tran?at de catre o instan?a chestiunea referitoare la includerea in indemnizatia bruta de incadrare lunara a indexarilor (majorarilor) prevazute de Ordonanta de Guvern nr.10/2007, astfel ca, nu se mai poate stabili in ac?iunea de fa?a contrariul a ceea ce s-a stabilit intre par?i prin hotarare judecatoreasca irevocabila.
3.Cu privire la fondul litigiului.
Reclamantul, (…), este beneficiarului unei hotararii judecatoresti-sentinta civila nr.(…)  pronuntata de Tribunalul Dolj in dosar nr.(…).
Prin Incheierea din data de 20.02.2017 pronun?ata de Tribunalul Dolj in cadrul aceluia?i dosar s-a lamurit dispozitivul sentin?ei civile nr.(…) in sensul ca indexarile recunoscute ?i stabilite prin aceasta sentin?a, aplicate la valoare de referin?a, au fost ?i raman incluse in indemniza?ia bruta de incadrare lunara a reclamantului, pana la intervenirea unor cauze legale de modificare sau stingere a condi?iilor legale de acordare a indemniza?iei de incadrare, cu consecin?a pla?ii diferen?elor bane?ti rezultate.
Aceasta Incheiere a ramas irevocabila  in condi?iile vechiului Cod de procedura civila de la 1865, prin respingerea recursului declarat de intima?ii conform  Deciziei nr.(…) a Cur?ii de Apel Craiova.
Deci, contrar sustinerilor intimatilor paratii prin titlul executoriu sus enuntat s-a recunoscut dreptul reclamantului de includere in indemnizatia bruta lunara de incadrare a indexarilor/majorarilor prevazute de OUG. nr.10/2007.
Apararile acestora referitoare la faptul ca este exclusa posibilitatea de acordare a majorarilor de 18% dupa momentul reincadrarii potrivit Legii nr.330/2009, impartasite in mod gresit de prima instanta, nu pot fi primite.
Astfel, potrivit art. 30 alin.1 din Legea nr. 330/2009. Incepand cu 1 ianuarie 2010, sporurile, acordate prin legi sau hotarari ale Guvernului, si, dupa caz, indemnizatiile de conducere, care  potrivit  legii faceau parte din salariul de baza, din soldele functiilor de baza, respectiv din indemnizatiile lunare de incadrare, prevazute in notele din anexele la prezenta lege, se introduc in salariul de baza, in soldele functiilor de baza, respectiv in indemnizatiile lunare de incadrare corespunzatoare functiilor din luna decembrie 2009, atat pentru personalul de executie, cat si pentru functiile de conducere.(…) alin.3) Reincadrarea personalului se face corespunzator transelor de vechime in munca si pe functiile corespunzatoare categoriei, gradului si treptei profesionale avute in luna decembrie 2009.
Totodata, potrivit art.3 lit. c) din Legea nr.330/2009 c) luarea in considerare a sporurilor, a adaosurilor salariale, a majorarilor, a indemnizatiilor cu caracter general sau special, precum si a altor drepturi de natura salariala, recunoscute sau stabilite, pana la data intrarii in vigoare a prezentei legi, prin hotarari judecatoresti, prin acte de negociere colectiva, precum si prin alte modalitati, acestea regasindu-se la un nivel acceptat, potrivit principiilor prezentei legi, in salariul brut sau, dupa caz, in salariul de baza, in solda functiei de baza sau in indemnizatia lunara de incadrare;
In baza acestor texte de lege, drepturile salariale ale apelantului reclamant, care ob?inuse hotarare judecatoreasca de includerea in indemnizatia bruta lunara a procentelor de 5, 2 ?i 11% in baza O.U.G. nr.10/2007 se impuneau fi acordate corespunzator.
Ulterior, desi dupa anul  2010  prin Legea cadru in domeniul salarizarii unitare a personalului platit din fondurile publice - Legea nr.284/2010 legiuitorul si-a propus instituirea unui sistem de salarizare unic, care sa aduca transparenta si previzibilitate in materia salarizarii, in fapt, drepturile salariale s-au calculat pornind de la cuantumul stabilit potrivit legislatiei anterioare, in fiecare an actele normative care au reglementat salarizarea personalului bugetar din fondurile publice ( Legea nr.285/2010, Legea nr.283/2011, O.U.G. nr.84/2012, O.U.G. nr.103/2013, O.U.G.  nr.83/2014, O.U.G.  nr.57/2015) facand trimitere la cuantumul drepturilor salariale din anul precedent.
Cu referire la Decizia nr.25/2011 a  I.C.C.J., aceasta nu isi are aplicabilitate in cauza, efectele acesteia producandu-se dupa publicarea ei in Monitorul Oficial, or, in speta, vorbim de un titlu executoriu obtinut de reclamant in anii  2008/ 2009 deci anterior acestei decizii; in cadrul procesual de fata solicitandu-se a se da efect acestui titlu executoriu.
In acest sens, in  considerentele  Deciziei nr. 23/2015 pronuntata de I.C.C.J. - completul pentru dezlegarea unei chestiuni de drept - se retine ca: „punct  74. Majorarile salariale, sub forma indexarilor prevazute de Ordonanta Guvernului nr. 10/2007, aprobata cu modificari prin Legea nr.231/2007, cu modificarile ulterioare, sunt  considerate  facta  praeterita, ca urmare a recunoasterii si acordarii lor printr-o hotarare judecatoreasca irevocabila, adica drepturi definitiv castigate, care sunt protejate de principiul neretroactivitatii efectelor deciziilor pronuntate in interesul legii.   75. Deciziile pronuntate in interesul legii produc efecte numai pentru viitor, ca si deciziile Curtii Constitutionale, care sunt, la randul lor, obligatorii pentru instante, pentru a da eficienta principiului constitutional al neretroactivitatii, ceea ce inseamna ca efectele lor nu pot aduce atingere unor drepturi definitiv castigate sau situatiilor juridice deja constituite, cum sunt in cauza drepturile acordate magistratilor prin hotarari judecatoresti irevocabile privind cresterile salariale de 2%, 5% si 11% prevazute de Ordonanta Guvernului nr. 10/2007, aprobata cu modificari prin Legea nr. 231/2007, cu modificarile ulterioare.”
  Decizia nr. 23/2015 a  instantei  supreme desi se refera la stabilirea pensiei de serviciu a magistratilor prin considerentele acesteia se defineste notiunea de „indemnizatie de incadrare avuta” cu referire tocmai la drepturile acordate prin hotarari judecatoresti irevocabile privind cresterile salariale in discutie.
In plus, retinerea primei instante vizand inexistenta discriminarii, cu argumentul ca odata cu intrarea in vigoare a Legii nr.330/2009 aceste cresteri salariale nu au mai fost acordate nici unei categorii de personal bugetar, este eronata, acest aspect fiind confirmat de Curtea Constitutionala in Decizia nr.794/15.12.2016 …paragraf 16. Analizand cadrul legislativ al sistemului de salarizare al personalului platit din fonduri publice, Curtea retine ca, in prezent, exista diferente de salarizare intre magistratii din cadrul aceleiasi instante de judecata/parchet, cu acelasi grad, gradatie, vechime in munca si in specialitate, diferente provenite si din faptul ca o parte dintre magistrati obtinusera hotarari judecatoresti definitive si irevocabile (in temeiul Codului de procedura civila din 1865) sau definitive (in temeiul Codului de procedura civila) prin care se includeau majorarile de 2%, 5% si 11% in indemnizatia de incadrare, iar alti magistrati nu obtinusera asemenea hotarari  judecatoresti….. 17. Asadar, Curtea retine ca, la momentul pronuntarii prezentei decizii, exista magistrati si personal asimilat care beneficiaza de hotarari judecatoresti prin care li s-a stabilit dreptul de a avea inclus in indemnizatie cei 18% stabiliti prin Ordonanta Guvernului nr. 10/2007, iar ordonatorul de credite a emis ordine de salarizare corespunzatoare in acest sens, magistrati si personal asimilat care beneficiaza de hotarari judecatoresti prin care li s-a stabilit dreptul de a avea inclus in indemnizatie cei 18% stabiliti prin Ordonanta Guvernului nr.10/2007, iar ordonatorul de credite nu a emis ordine de salarizare corespunzatoare in acest sens si magistrati si personal asimilat care nu beneficiaza de hotarari judecatoresti prin care li s-a stabilit dreptul de a avea inclus in indemnizatie cei 18%, stabiliti prin Ordonanta Guvernului nr.10/2007.
Mai retine Curtea Constitutionala ca..”30.dispozitiile art.31 alin.(12) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 57/2015, introdus prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.43/2016, contravin principiului egalitatii in fata legii, consacrat prin art.16 din Constitutie, deoarece stabilesc ca persoanele aflate in situatii profesionale identice, dar care nu au obtinut hotarari judecatoresti prin care sa li se fi recunoscut majorari salariale, au indemnizatii de incadrare diferite (mai mici) fata de cei carora li s-au recunoscut astfel de drepturi salariale, prin hotarari judecatoresti, generand diferente in stabilirea salariului de baza/indemnizatiei de incadrare. Or, tratamentul juridic diferit instituit de legiuitor nu are nici o justificare obiectiva si rezonabila. De altfel, dispozitiile de lege criticate lipsesc de sens si, practic, anuleaza vointa legiuitorului si ratiunea esentiala a edictarii actului normativ respectiv, astfel cum sunt precizate in Preambulul Ordonantei de urgenta a Guvernului nr.20/2016, anume acelea de a egaliza veniturile personalului bugetar cu aceeasi functie, grad/treapta, gradatie, vechime in functie sau in specialitate, prin raportate la nivelul maxim, si de a elimina inechitatile existente. Asadar, dispozitiile art. 31 alin. (12) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.57/2015, introdus prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 43/2016, genereaza inegalitati in ceea ce priveste calculul indemnizatiei/salariului de baza al magistratilor, respectiv personalului asimilat, cu acelasi grad, gradatie, conditii de vechime si de studii, si, prin urmare, contravin art. 16 din Constitutie.  31. Astfel, Curtea constata ca, pentru respectarea principiului constitutional al egalitatii in fata legii, nivelul maxim al salariului de baza/indemnizatiei de incadrare, prevazut de Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 57/2015, corespunzator fiecarei functii, grad/treapta, gradatie, vechime in functie sau in specialitate, trebuie sa includa majorarile (indexarile) stabilite prin hotarari judecatoresti si sa fie acelasi pentru tot personalul salarizat potrivit dispozitiilor de lege aplicabile in cadrul aceleiasi categorii profesionale, respectiv familii ocupationale prevazute de Legea-cadru nr.284/2010 privind salarizarea unitara a personalului platit din fonduri publice.”
  Aceasta situa?ie a fost recunoscuta ca atare ?i de legiuitor prin adoptarea O.U.G. nr.20/2016. Astfel, tocmai in considerarea faptului ca existau aceste inechitatii, determinate de faptul ca o parte dintre magistrati, incadrati in aceeasi functie, grad/treapta, gradatie, vechime in munca sau specialitate au obtinut hotararii judecatoresti definitive prin care le-au fost recunoscute majorarile salariale de 18 %, in timp ce alti nu au obtinut asemenea hotararii s-a adoptat acest act normativ, legiuitorul dorind sa inlaturate, astfel, aceste inechitati din sistemul de salarizare; asa cum rezulta din nota de fundamentare si din preambul acestei ordonante de urgenta.
Deci, pentru perioada 23.06.2013 (respectiv trei ani anterior introducerii actiunii, conform termenului general de prescriptie)-01.10.2016, pretentiile reclamantului se vizeaza a fi intemeiate pe considerentele expuse mai sus, ulterior datei de 01.10.2016, insa, acestea urmeaza fi respinse intrucat incepand cu  aceasta data indemnizatia bruta lunara de incadrare a fost stabilita in sensul celor de mai sus prin Ordinului Ministrului Justitiei nr.219/01.02.2017.
In vederea acoperii integrale a prejudiciului cauzat reclamantului in temeiul art.1535 din Codul Civil vor fi obligati intimatii parati la plata in favoarea reclamantului, aferent drepturilor salariale recunoscute prin prezenta hotarare, a daunelor moratorii reprezentand dobanda legala calculata de la data scadentei fiecarei obligatii de plata si pana la data platii efective; sume ce vor fi actualizate cu rata inflatiei; cunoscut fiind faptul ca dobanda legala si rata inflatiei sunt institutii cu natura juridica diferita, cu finalita?i distincte si anume: mentinerea valorii reale a obligatiei monetare la data efectuarii platii (evitarea "erodarii" creantei prin inflatie) in cazul actualizarii creantei cu indicele preturilor de consum, care are caracter compensatoriu (damnum emergens), respectiv castigul pe care creditorul l-ar fi obtinut ca urmare a investirii banilor, daca acestia ar fi fost platiti la scadenta (fructele civile), in cazul dobanzii penalizatoare, care are caracter moratoriu (lucrum cessans).
Lipsa includerii in bugetul propriu al T. Dolj a unor sume cu acest titlu nu justifica respingerea cererii reclamantului atata vreme cat dreptul sau este bine conturat,  are o baza legala, pe considerentele aratate mai sus.
Nu poate fi primita si ca atare va fi respinsa cererea reclamantului de incadrare, respectiv stabilirea indemnizatiei lunare brute lunare de incadrare, deoarece incadrarea/stabilirea indemnizatiei de incadrare se face in cadrul unei proceduri administrative care urmeaza regulile acestei proceduri, in cadrul litigiului de fata instanta de apel facand distinctia statuata de Inalta Curte de Casatie si Justitie prin  Decizia nr.32/2015 (HP) intre reincadrare si plata efectiva a drepturilor salariale.
Fata de cele ce preced, Curtea, in baza art. 480 alin.1 Cod de procedura civila, a admis ca fondat apelul declarat de reclamantul H.T. impotriva sentintei civile nr. (…) din data de 7.11.2017 pronuntata de Tribunalul Sibiu - Sectia I Civila in dosar nr.(…); a schimbat, in tot, sentinta atacata si in rejudecare: a admis, in parte, actiunea civila formulata de reclamantul  H.T.I.  in contradictoriu cu paratii T. Dolj, C.A. Craiova si M.J. cu consecinta obligarii paratilor sa plateasca reclamantului despagubiri civile echivalente diferentelor dintre drepturile banesti incasate si cele cuvenite in perioada 1.12.2015-1.10.2016, cu luarea in calculul indemnizatiei brute lunare de incadrare a indexarilor salariale stabilite prin sentinta civila nr.(…) pronuntata de Tribunalul Dolj in dosar nr.(…)  ramasa irevocabila prin  Decizia nr.(…) pronuntata de Curtea de Apel Craiova in dosar nr.(…), lamurita prin Incheierea din data de 20.02.2017 a Tribunalului Dolj, ramasa irevocabila prin Decizia nr.(…) din 05.07.2017 a Curtii de Apel Craiova - Sectia I Civila. Au fost obligati paratii la plata dobanzii legale pentru sumele datorate si la reactualizarea acestor sume, calculate de la data scadentei fiecareia sume si pana la data platii efective s-a respins, in rest, cererea reclamantului.