Codul muncii comentat 2019 Avocat Marius-Catalin Predut
InfoDosar.ro | Jurisprudenta | Spete Curtea de Apel Alba Iulia

Amnistie potrivit Legii nr.125/2014. Neincludere indemnizatie aferenta stabilirii domiciliului obligatoriu.

(Decizie nr. 435 din data de 25.04.2018 pronuntata de Curtea de Apel Alba Iulia)

Domeniu Amnistii, gratieri, suspendari ale executarii pedepsei | Dosare Curtea de Apel Alba Iulia | Jurisprudenta Curtea de Apel Alba Iulia

Legea  nr. 125/2014:  art. 1 al. 1;

Indemnizatia platita in temeiul Decretului Lege  nr.118/1990 nu este mentionata in textul respectiv, si nu se include ca formulare de text in notiunea de indemnizatie sociala pentru pensionari, mentionata de art.1 alin.1 din Legea nr.125/2014, aceasta din urma fiind reglementata de un act normativ cu caracter special – O.U.G. nr.6/2009.

Sectia I civila - Decizia civila nr.435/25.04.2017.

Prin contestatia inregistrata pe rolul Tribunalului Alba sub dosar nr…/107/2017, formulata de reclamantul F.N. impotriva paratei C.J.P. A. s-a solicitat ca, prin hotarare judecatoreasca sa se dispuna:
l.  anularea  deciziei  nr…/30.06.2017 emisa la data de 30.06.2017 de C.J.P. A. si comunicata la data de 12.07.2017 prin care s-a revizuit Decizia nr…/31.08.1992 prin corectarea perioadei 18.08.1950-15.10.1954 ca fiind domiciliu obligatoriu, si pe cale de consecinta sa fie exonerat reclamantul de plata sumei de 24.960 lei considerate plati necuvenite;
II  suspendarea executarii silite a deciziei care constituie titlu executoriu, pana la solutionarea definitiva a contestatiei.
Prin sentin?a civila nr…/2017 Tribunalul Alba a  admis  actiunea civila formulata de catre  reclamantul  F.N. impotriva paratei C.J.P. A. si in consecinta a anulat decizia nr…/30.06.2017, si a dispus exonerarea reclamantului de la plata sumei de 24.960 lei.
  Pentru a pronun?a aceasta sentin?a prima instan?a a re?inut urmatoarele:
Din decizia  nr…/31.01.1992 rezulta  ca reclamantul  a  fost  beneficiarul unei  indemnizatii  lunare  de 832 lei  stabilita  potrivit  Decretului  Lege  nr.118/1990, retinandu-se la  acel moment ca  in  perioada  18.08.1950 - 15.10.1954 acesta  a  fost  stramutat  si ca urmare acestui  aspect  beneficiaza  de  dispozitiile  acestui  act  normativ. La  data  de  30.06.2017  parata  a  emis  Decizia  nr. 298  privind  recuperarea  sumelor  incasate  necuvenit, retinand  ca reclamantul  trebuie sa  restituie  suma de 24960 lei, existenta debitului fiind  generata de  plata  eronata efectuata  prin  valorificarea  perioadei  18.08.1950 – 15.10.1954, ca  fiind  perioada de  stramutare  si nu de domiciliu  obligatoriu cum ar  fi  fost  corect.
Este  reala  sustinerea  paratei  potrivit  careia  cuantumul   indemnizatiei  cuvenite  persoanelor  stramutate  este  mai  mare  decat a celor  cu  domiciliu  obligatoriu  cum la fel de real este  faptul ca  reclamantul a beneficiat de  un  cuantum mai mare  al  acestei  indemnizatii  decat cel la care ar fi fost  indreptatit cata  vreme toate  documentele  depuse  la  dosar, respectiv Hotararea nr…/1992 emisa de Comisie pentru aplicarea  prevederilor  Decretului  Lege  nr.118/1990  din  jude?ul A.  si  Hotararea  nr…/1991  a aceleiasi comisii, atesta faptul ca perioada  18.08.1940–15.10.1954  este  considerata ca fiind domiciliu  obligatoriu  si  care  ii  confera  dreptul  reclamantului la  indemnizatia  prevazuta  de  actul  normativ  sus mentionat.
Aceste documente insa s-au aflat in posesia paratei, prin  urmare, culpa pentru stabilirea  unei  indemnizatii  incorecte  apartine  acesteia si nu  reclamantului .
In plus, s-a mai re?inut ca art.1 al. 1 din Legea  nr.125/2014  prevede ca, prin derogare  de  la  prevederile Legii nr.263/2010,  debitele constituite  sau  care  urmeaza  a  fi  constituite  in sarcina pensionarilor aflati in evidenta sistemului public de pensii la data intrarii in vigoare a prezentei legi, reprezentand sume incasate necuvenit cu titlu de pensie, indemnizatie sociala  pentru pensionari si indemnizatie pentru  insotitor, nu se recupereaza.
Mai mult decat atat, alin.2 al aceluiasi text de lege prevede ca sumele sus mentionate  provenite din  debite si recuperate de la pensionari incepand cu  data 01.01.2011  si pana la data intrarii in vigoare a acestei legi, se restituie esalonat, pe o perioada  de 5 ani   calendaristici, incepand  cu  data de  01.01.2015, prin plati anuale egale.
Asa fiind, decizia emisa de parata este nelegala cata vreme textul de lege invocat  prevede ca nu se recupereaza sumele incasate necuvenit de pensionari cu titlu de indemnizatie  sociala, urmand a fi anulata cu consecinta exonerarii  reclamantului de plata sumei de (…)lei.
Impotriva acestei sentin?e a formulat apel in termen legal parata C.J.P. A., solicitand schimbarea acesteia in sensul respingerii ac?iunii.
   A aratat ca, de?i corect a re?inut instan?a de fond situa?ia de fapt din dosar, anularea deciziei de debit este nelegala, intrucat:1.Sumele incasate in baza unor acte cu caracter special, cum este Decretul Lege nr.118/1999 nu se amnistiaza potrivit Legii nr.125/2014, intrucat acestea sunt indemnizatii si nu pensii si nu se incadreaza in prevederile art.1 alin.1 din Legea nr.125/2014; 2.Potrivit art.1 alin.1 din Legea nr.125/2014 se amnistiaza debitele calculate sau care urmau a fi calculate pana la data de 01.10.2014, debitele calculate dupa data de 01.10.2014 nu se amnistiaza.
In drept, invoca prevederile art.466  Cod  de procedura civila.
Prin intampinarea depusa in apel, contestatorul F.N. a solicitat respingerea caii de atac, pentru urmatoarele considerente:Tribunalul Alba a aplicat corect prevederile Legii nr.125/2014, constatand ca indemnizatia prevazuta de Decretul Lege nr.118/1990 este o indemnizatie sociala; invoca aplicabilitatea in speta de Deciziei nr.9/2014 pronuntata de ICCJ – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept.
CURTEA, verificand,  potrivit art. 479 din Codul de procedura civila, in limitele cererii de apel, stabilirea situatiei de fapt si aplicarea legii de catre prima instanta, retine urmatoarele:
Apelul este fondat, pentru urmatoarele considerente:
Avand in vedere natura debitului– respectiv indemnizatie platita reclamantului in temeiul Decretului Lege  nr.118/1990, in cauza nu sunt aplicabile prevederile Legii nr.125/2014.
Astfel, potrivit art. 1 alin. 1 din Legea nr.125/2014:
Art. 1 -  (1) Prin derogare de la prevederile Legii nr.263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificarile si completarile ulterioare, debitele constituite sau care urmeaza a fi constituite in sarcina pensionarilor aflati in evidenta sistemului public de pensii la data intrarii in vigoare a prezentei legi, reprezentand sume incasate necuvenit cu titlu de pensie, indemnizatie sociala pentru pensionari si indemnizatie pentru insotitor, nu se recupereaza.
Contrar celor aratate de contestator prin intampinare, indemnizatia platita in temeiul Decretului Lege  nr.118/1990 nu este mentionata in textul respectiv si nu se include ca formulare de text in notiunea de indemnizatie sociala pentru pensionari, mentionata de art.1 alin.1 din Legea nr.125/2014, aceasta din urma fiind reglementata de un act normativ cu caracter special – O.U.G. nr.6/2009.
In acelasi sens sunt si prevederile art.7 din Normele  metodologice de aplicare a prevederilor  Legii  nr.125/2014 privind scutirea de la plata a unor debite provenite din pensii si procedura de efectuare a restituirilor (Ordinul 2073/1623/2014), care prevede ca fac obiectul scutirii de la plata sumele reprezentand:
    a) pensii stabilite conform legislatiei sistemului public de pensii, pensii recalculate potrivit prevederilor Legii nr.119/2010 privind stabilirea unor masuri in domeniul pensiilor, precum si pensii de serviciu;
    b) indemnizatia sociala pentru pensionari prevazuta de Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr.6/2009 privind instituirea pensiei sociale minime garantate, aprobata prin Legea nr. 196/2009, cu modificarile ulterioare;
    c) indemnizatia pentru insotitor, prevazuta de legislatia privind sistemul public de pensii, in cazul pensionarilor de invaliditate gradul I.
In acelasi sens, al neaplicarii prevederilor Legii nr.125/2014 la alte sume decat cele mentionate expres in art.1 al legii s-a pronuntat si Inalta Curte de Casatie si Justitie - Completul  pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, prin  Decizia nr. 33/2017, punctele 87 si 111:
,,    87. Intrucat art. 1 alin. (1) din Legea nr.125/2014 reglementeaza o exceptie, aceasta este de stricta interpretare - exceptio est strictissimae interpretationis -, ceea ce presupune ca solutia legislativa pe care o consacra nu poate fi extinsa la alte situatii decat cele la care legiuitorul se refera in mod expres.
….
   111. Textul anterior reflecta caracterul de act normativ special al Legii nr.125/2014 care a reglementat o exceptie de la regula in materie, astfel incat, dupa epuizarea incidentei normei de exceptie, se revine la aplicarea regulii recuperarii sumelor platite necuvenit pensionarilor sau beneficiarilor prestatiilor sociale enumerate de lege”.
In acelasi sens sunt si considerentele deciziei nr.40/2017 pronuntata de Inalta Curte de Casatie si Justitie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept:
68. Textul citat instituie o exceptie de la regula recuperarii la bugetul asigurarilor sociale de stat a sumelor incasate necuvenit cu titlu de pensie, indemnizatie sociala pentru pensionari si indemnizatie pentru insotitor, regula reglementata de dispozitiile art. 179 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificarile si completarile ulterioare, care prevad ca: "Sumele incasate necuvenit cu titlu de prestatii de asigurari sociale se recupereaza de la beneficiari in termenul general de prescriptie de 3 ani".
    Apreciind ca raportat la natura debitului in cauza nu sunt aplicabile prevederile Legii nr.125/2014, primul motiv de apel fiind intemeiat, nu se mai impune a fi analizat cel de al doilea motiv de apel, vizand perioada care intra sub incidenta legii de amnistie, asupra caruia s-a pronuntat si I.C.C.J. prin Decizia 33/2017.
Cu privire la temeinicia emiterii deciziei de debit, se retine ca potrivit art.179 alin.(1) din Legea nr. 263/2010, sumele incasate necuvenit cu titlu de prestatii de asigurari sociale se recupereaza de la beneficiari in termenul general de prescriptie de 3 ani. Acest principiu reprezinta, la randul sau, o aplicatie in materia asigurarilor sociale a principiului de drept civil potrivit caruia bunurile primite fara drept ori din eroare trebuie restituite.
Nu are nici o relevanta culpa vreuneia dintre parti in calcularea, achitarea, incasarea gresita acestor sume, deoarece obligatia de restituire a drepturilor de asigurari sociale incasate necuvenit, conform art.179 din Legea nr. 263/2010, nu se intemeiaza pe regulile raspunderii civile delictuale, ci pe normele de drept comun referitoare la imbogatirea fara justa cauza, cuprinse in  art.1345 din  Noul Cod civil. In acest caz, relevant este doar faptul ca vorbim de prestatii de asigurari sociale achitate beneficiarului fara i se cuveni potrivit legii.
Or, sub acest aspect, in speta, in mod corect prima instanta a retinut, cu referire la probele dosarului, ca reclamantul a incasat pe perioada 01.07.2014-30.06.2017 o indemnizatie  prev. de art.1 alin.1 lit. e) din Decretul Lege nr.118/1990 (persoana stramutata) desi era indreptatit la acordarea unei indemnizatii prev. de art. 1 alin.1 lit. d) din Decretul Lege nr.118/1990 (persoana care a avut domiciliu obligatoriu), diferenta dintre cele doua indemnizatiei reprezentand suma incasata necuvenit care face obiectul deciziei de debit in litigiu.
Astfel, potrivit  Hotararii din 14.05.1992  a Comisiei pentru aplicarea Decretului Lege nr.118/1990  din judetul A., s-a stabilit ca in perioada 18.08.1950 - 15.10.1954  petentul F.N. a avut stabilit domiciliu obligatoriu in D., acesta fiind temeiul acordarii de catre CJP A. a drepturilor conform Decretului Lege nr.118/1990. Acesta a fost dislocat impreuna cu familia si i s-a fixat domiciliu obligatoriu la D., restrictiile domiciliare fiind ridicate la data de 15.10.1954.
Reclamantul contestator s-a nascut la 18.08.1950, deci dupa dislocarea familiei sale, si a locui impreuna cu parintii sai in localitatea unde i s-a fixat domiciliu obligatoriu.
Jurisprudenta instantei supreme vizand faptul ca si copii minori, nascuti dupa dislocarea parintilor sai sunt indreptati la aplicarea Legii nr.118/1990 a fost respectata, fata de faptul ca reclamantul beneficiaza de prevederile Decretul Lege nr.118/1990, dar asta nu inseamna ca i s-a acordat dreptul pretins cu trimitere la art.1 alin.1 lit.e) din acest act normativ.
 Contrar sustinerilor intimatului, Decizia nr.9/2014 a I.C.C.J. nu ii confera dreptul la plata unei indemnizatii pentru stramutare, ci o aplicare corecta a legii si a deciziei antementionate ii confera doar dreptul la o indemnizatie aferenta stabilirii domiciliului obligatoriu, astfel cum i-a fost recunoscuta atat contestatorului, cat si mamei sale.
Fata de cele ce preced, Curtea, in baza art.480 alin.(2) din Noul Cod de procedura civila a admis ca fondat apelul declarat de intimata CJP A., a schimbat in tot sentinta atacata in sensul ca a respins ac?iunea.

Sursa: Portal.just.ro


Alte spete Amnistii, gratieri, suspendari ale executarii pedepsei

Revizuire. Inscrisuri doveditoare. - Decizie nr. 106 din data de 20.06.2018
Revizuire. Existenta unor hotarari potrivnice. - Decizie nr. 405 din data de 25.04.2018
Personal bugetar. Salarizare. Sporuri. - Decizie nr. 716 din data de 27.06.2018
Expropriere. Termenul de emitere a hotararilor de stabilire a cuantumului despagubirilor de catre expropriator - Decizie nr. 522 din data de 16.05.2018
Concediere. Desfiintare post. Cauza reala si serioasa. - Decizie nr. 433 din data de 25.04.2018
Amnistie potrivit Legii nr.125/2014. Neincludere indemnizatie aferenta stabilirii domiciliului obligatoriu. - Decizie nr. 435 din data de 25.04.2018
Cerere de chemare in garantie. Conditii de admisibilitate. - Decizie nr. 232 din data de 07.03.2018
Salarizare. Existenta unor hotararii judecatoresti irevocabile prin care s-a stabilit dreptul de a avea inclus in indemnizatie indexarile prevazute de Ordonanta Guvernului nr. 10/2007. - Decizie nr. 219 din data de 07.03.2018
Competenta materiala. Aplicarea Deciziei (RIL) nr. 18/2016 a Inaltei Cur?ii de Casa?ie ?i Justi?ie. - Sentinta civila nr. 34 din data de 13.02.2018
Salarizare. Situatia in care se pastreaza salariul de baza aferent lunii iulie 2016. - Decizie nr. 13 din data de 09.02.2018
Actiune in constatare. Competenta materiala. - Sentinta civila nr. 32 din data de 08.02.2018
Legalitatea ordinului prefectului avand ca obiect cuantumul sporului pentru condi?ii vatamatoare acordat func?ionarilor publici in baza art. 3^1 alin. 1 din OUG 57/2015. - Decizie nr. 4718 din data de 27.11.2017
Limitele dreptului de apreciere al organului fiscal in stabilirea cuantumului onorariului de avocat. - Decizie nr. 3313 din data de 13.10.2017
Recunoa?terea dreptului de deducere cu privire la cheltuielile aferente edificarii imobilelor care au facut obiectul unor tranzac?ii. Importan?a folosirii imobilului ca locuin?a personala. - Decizie nr. 3385 din data de 18.10.2017
Decizie de instituire a masurilor asiguratorii. Condi?ia motivarii acesteia de catre organul fiscal. - Decizie nr. 4531 din data de 22.11.2017
Modificare documenta?ie de urbanism vs. indreptare eroare materiala. - Decizie nr. 2746 din data de 26.09.2017
Masurile de remediere luate de autoritatea contractanta in conf. cu art.3 din Legea nr.101/2016. Posibilitatea de revenire asupra raportului procedurii aprobat de conducatorul acesteia. - Decizie nr. 2295 din data de 23.08.2017
Obliga?ia ter?ului poprit de a plati penalita?i de intarziere. Momentul datorarii acestora. - Decizie nr. 2288 din data de 09.08.2017
Timbrul de mediu achitat pentru transcrierea unui autoturism cumparat din Romania. Legalitatea refuzului de restituire. - Hotarare nr. 1883 din data de 14.06.2017
Posibilitatea emitentului procesului - verbal de contraven?ie de a solicita instan?ei de contencios administrativ anularea acestuia. Inadmisibilitatea ac?iunii intemeiata pe prevederile art.1 alin. 6 din Legea nr.554/2004. - Hotarare nr. 1489 din data de 19.05.2017