Codul muncii comentat 2019 Avocat Marius-Catalin Predut
InfoDosar.ro | Jurisprudenta | Spete Curtea de Apel Alba Iulia

Recunoa?terea dreptului de deducere cu privire la cheltuielile aferente edificarii imobilelor care au facut obiectul unor tranzac?ii. Importan?a folosirii imobilului ca locuin?a personala.

(Decizie nr. 3385 din data de 18.10.2017 pronuntata de Curtea de Apel Alba Iulia)

Domeniu Taxa pe valoare adaugata | Dosare Curtea de Apel Alba Iulia | Jurisprudenta Curtea de Apel Alba Iulia

Utilizarea in scop personal a unui bun imobil este un aspect de fapt care poate rezulta din mai multe imprejurari. Modalitatea prin care se realizeaza atributul folosin?ei este foarte variata ?i nu a fost supusa unor restrangeri de natura legala, astfel ca nici instan?ei nu-i este permis sa o faca.
Textul legal nu face referire la no?iunea de domiciliu ci la cea de locuin?a, persoana fizica fiind libera sa de?ina ?i alte bunuri imobile cladiri in afara de cea care reprezinta domiciliul sau, fara ca acest aspect sa constituie, prin el insu?i, activitate economica supusa TVA – ului.
Pe de alta parte, trebuie remarcat ca no?iunea folosita de norma fiscala (construc?iile ?i, dupa caz, terenul aferent acestora, proprietate personala a persoanelor fizice care au fost utilizate in scop de locuin?a, inclusiv casele de vacan?a, orice alte bunuri utilizate in scop personal de persoana fizica) este mult mai larga decat cea utilizata de instan?a de fond in analiza ei, respectiv art. 2 lit. a) din Legea nr.114/1996 (construc?ie alcatuita din una sau mai multe camere de locuit, cu dependin?ele, dotarile ?i utilita?ile necesare, care satisface cerin?ele de locuit ale unei persoane sau familii).



Sectia de contencios administrativ si fiscal – Decizia nr. 3385/18 octombrie  2017


1. Solu?ia instan?ei de fond

Prin sentin?a nr.(…) pronun?ata de Tribunalul Sibiu – Sec?ia a II-a Civila, de Contencios Administrativ ?i Fiscal a fost admisa  in parte ac?iunea in contencios administrativ formulata ?i precizata de reclamantul ?.S.  in contradictoriu cu paratele A.J.F.P.S. ?i D.G.R.F.P.B., cu consecin?a anularii in parte a Deciziei nr.(…) emisa de D.G.R.F.P.B.  ?i deciziei de impunere nr.(…)  emisa de A.J.F.P.S., respectiv in ceea ce prive?te suma de 54.306 lei din care: 40.775 lei reprezinta TVA, 11.672 lei dobanzi ?i 1859 lei penalita?i de intarziere. A fost respinsa cererea de anulare a Raportului de inspec?ie fiscala nr.(...).
Au fost obligate paratele sa achite reclamantului suma de 4410 lei cheltuieli de judecata.

2. Recursul declarat in cauza

Impotriva acestei sentin?e au declarat recurs reclamantul ?i parata  D.G.R.F.P.B. prin A.J.F.P.S.
In sus?inerea recursului sau, reclamantul in?elege sa invoce motivul de casare prevazut de art.488 alin.1 pct.8 din Noul Cod de procedura civila, din urmatoarele considerente:
Instan?a de fond a interpretat ?i aplicat gre?it normele de drept aplicabile in cauza intrucat, in ceea ce prive?te definirea locuin?ei personale, a?a cum rezulta din prevederile normelor metodologice de aplicare a prevederilor art. 127 alin.1 din codul fiscal in vigoare in anul  2010, pentru stabilirea caracterului de locuin?a personala nu este necesar ca aceasta sa fie identica cu locuin?a de domiciliu. Prevederile legale men?ionate nu fac nicio referire la domiciliu ca ?i condi?ie pentru a stabili ca vanzarea unui bun imobil nu reprezinta o activitate economica ?i nici nu rezulta din aceasta norma ca imobilul in cauza ar fi trebuit folosit exclusiv ?i in mod continuu in scop de locuin?a pentru ca vanzarea lui sa nu fie considerata activitate economica.
In al doilea rand, rezulta din inscrisurile depuse la dosar faptul ca reclamantul a solicitat, anterior vanzarii, stabilirea domiciliului sau la acel imobil, manifestand inten?ia de a locui la imobilul din strada G. nr.(…). Faptul ca buletinul a fost emis cu intarziere, doar la data de 7.04.2010, nu contrazice sus?inerea sa.
Pe de alta parte, rezulta din procesul verbal de recep?ie la terminarea lucrarilor din 10.09.2008 ca, in anul 2008, construc?ia era deja edificata, fiind intabulata in Cartea funciara conform  Incheierii (…)  astfel ca reclamantul a putut locuit efectiv in imobil, chiar daca in condi?ii improprii.
In acela?i sens, ambii martori audia?i au declarat ca reclamantul impreuna cu tatal sau ?i un unchi al acestuia au locuit efectiv, atat ziua cat ?i noaptea, in imobil, inclusiv in partea de imobil ce a constituit ulterior apartamentul numarul (…), vandut in anul 2010.
In fine, nu se poate considera ca faptul locuirii temporar ?i provizoriu in acel imobil, in condi?ii improprii, a fost realizat pro causa pentru ca reclamantul sa poata beneficia de scutire la plata TVA in condi?iile in care, la momentul edificarii aceste construc?ii, respectiv in anul 2008, acesta nu avea nici cea mai vaga idee ca activitatea desfa?urata de el reprezenta o activitate economica ce intra sfera de aplicare a TVA.
In consecin?a apreciaza ca vanzarea imobilului situat in  S.  strada G. nr.(…)  ap.(…) nu reprezinta activitate economica, venitul ob?inut din aceasta tranzac?ie nu poate fi inclusa in cifra de afaceri ?i nu poate fi luat in calcul pentru stabilirea datei la care a depa?it plafonul de scutire de plata TVA, astfel ca varianta corecta de calcul a TVA datorat este varianta 1 din Raportul de expertiza intocmit in cauza .
In sus?inerea recursului sau, parata in?elege sa invoce motivele de casare prevazute de art. 488 alin. 1 pct.4 ?i 8 din Noul Cod de procedura civila, din urmatoarele considerente:
Instan?a de fond a depa?it atribu?iile puterii judecatore?ti in sensul ca, de?i a re?inut ca fiind corecta starea de fapt inscrisa in actele administrativ fiscale privitoare la activitatea economica desfa?urata de intimat, cuantumul veniturilor realizate, avansuri incasate, data de la care a intervenit calitatea de platitor de TVA, suma a datorata cu titlul de TVA, a?a cum este inscrisa in varianta 2 din expertiza contabila, a recunoscut ?i a acordat intimatului dreptul de deducere al TVA pentru cuantumul in scris in facturile depuse la dosarul cauzei, trecand astfel peste dispozi?iile Codului fiscal care prevad obliga?iile ?i drepturile corelative ale platitorilor de TVA.
De?i legiuitorul a prevazut expres posibilitatea realizarii dreptului de deducere pe cale administrativa, prin intermediul decontului, depus imediat dupa inregistrarea in scopuri de TVA, instan?a de fond s-a substituit organul fiscal ?i a  stabilit  cuantumul TVA de restituit de la bugetul general consolidat al statului.
Se apreciaza ca instan?a de fond nu poate sa dispuna asupra bugetului prin nici un fel de opera?iuni, nici de plata, nici de compensare in ceea ce prive?te TVA deductibil, astfel incat hotararea apare ca fiind nelegala.
In ceea ce prive?te dobanzile ?i penalita?ile de intarziere se apreciaza ca instan?a de fond a pronun?at o hotarare nelegala atunci cand a validat concluziile expertizei ?i anulat acest tip de obliga?ii fiscale, din moment ce calculul efectuat de expert a fost inlaturat prin considerentele hotararii.

3. Pozi?ia intimatei

Intimata A.J.F.P.S.  in nume propriu  ?i  pentru  D.G.R.F.P.B.   a  formulat intampinare  prin care a solicitat respingerea recursului reclamantului ca nefondat.
In sus?inerea op?iunii sale procesuale arata ca instan?a de fond a re?inut, in mod corect, ca imobilul situat in S. strada G. nr .(…), ce a facut obiectul contractului de vanzare cumparare autentificat sub numarul (…)  din 01.03.2010, nu a fost folosit in scopuri personale, ca locuin?a, la data recep?iei construc?iei, respectiv 10.09.2008, anterior datei vanzarii, atat timp cat adresa de domiciliu a reclamantului este cea din S. strada H.  nr.(…)  ap.(…), conform datelor sale de identificare.
Intimata apreciaza ca, important in stabilirea caracterului personal al folosirii locuin?ei, este faptul ca intimatul nu are domiciliul la adresa din strada G. nr.(…). Reprezinta un argument intemeiat faptul ca el recunoa?te ca nu de?inea toate actele necesare pentru emiterea unui nou act de identitate astfel ca recunoa?te propria culpa.
Argumentul  referitor la solicitarea emiterii unui nou buletin soldat cu emiterea acestuia dupa data incheierii contractului de vanzare cumparare nu poate fi considerat suficient in dovedirea folosin?ei in scop personal al locuin?ei supuse vanzarii.
In consecin?a apreciaza ca data depa?irii plafonului de scutire o reprezinta 30.03.2010 motiv pentru care, in mod intemeiat, a re?inut instan?a de fond ca reclamantul devenea platitor de TVA incepand cu data de 01.05.2010 .
Intimatul reclamant nu a formulat intampinare fa?a de recursul paratei de?i avea aceasta obliga?ie potrivit art. XVII alin. 3 raportat  la art. XV alin. 3 din Legea nr.2/2013.


4. Solu?ia instan?ei de control judiciar 

Analizand recursul formulat din prisma motivelor invocate, curtea a constatat urmatoarele:
In ce prive?te motivul de casare prevazut de art. 488 alin. 1 pct. 4 din Noul Cod de procedura civila, respectiv cand instan?a a depa?it atribu?iile puterii judecatore?ti, curtea re?ine ca acesta nu este intemeiat.
Acest motiv de casare nu este intemeiat, justificat de faptul ca instan?a de judecata este singura competenta sa se pronun?e asupra legalita?ii masurii luate de catre organul fiscal cu privire la solicitarea reclamantului recurent de acordare a dreptului de deducere.
A?a cum rezulta din cuprinsul raportului de inspec?ie fiscala ?i a deciziei de solu?ionare a contesta?iei, reclamantul recurent a solicitat cu ocazia inspec?iei fiscale ?i in faza administrativa prealabila sesizarii instan?ei de contencios administrativ sa ii fie recunoscut dreptul de deducere cu privire la cheltuielile aferente edificarii imobilelor ce au facut obiectul tranzac?iilor pentru care organul fiscal a stabilit ca era obligat sa plateasca TVA.
A?a cum s-a aratat in mod constant jurispruden?a Cur?ii de Justi?ie a Uniunii Europene, dreptul de deducere constituie un principiu fundamental al sistemului comun al TVA ului, care, in principiu, nu poate fi limitat ?i se exercita imediat pentru totalitatea taxelor aplicate opera?iunilor efectuate in amonte (Hotararea Gabalfrisa ?i al?ii, C 110/98-C 147/98, EU:C:2000:145, punctul 43, precum ?i Hotararea Idexx Laboratories Italie, C 590/13, EU:C:2014:2429, punctele 30 ?i 31, Hotararea Salomie ?i Oltean, C 183/14, ECLI:EU:C:2015:454, punctul 56).
Pe de alta parte, Curtea a statuat deja ca principiul fundamental al neutralita?ii TVA ului impune ca deducerea taxei in amonte sa fie acordata daca cerin?ele de fond sunt indeplinite, chiar daca anumite cerin?e de forma au fost omise de persoanele impozabile (Hotararea Ecotrade, C 95/07 ?i C 96/07, EU:C:2008:267 punctul 63, Hotararea Uszodaépít?, C 392/09, EU:C:2010:569, punctul 39, Hotararea Nidera Handelscompagnie, C 385/09, EU:C:2010:627, punctele 42 ?i 43, precum ?i Hotararea Idexx Laboratories Italie, C 590/13, EU:C:2014:2429, punctul 38, Hotararea Salomie ?i Oltean, C 183/14, ECLI:EU:C:2015:454, punctul 58 ).
Inregistrarea in scopuri de TVA prevazuta la articolul 214 din Directiva 2006/112, precum ?i obliga?ia persoanei impozabile de a declara cand i?i incepe, cand i?i modifica sau cand i?i inceteaza activitatea, prevazuta la articolul 213 din aceasta directiva, nu constituie decat cerin?e de forma in scopul controlului, care nu pot pune in discu?ie in special dreptul de deducere a TVA ului, in masura in care sunt indeplinite condi?iile materiale care dau na?tere acestui drept (a se vedea in acest sens in special Hotararea Nidera Handelscompagnie, C 385/09, EU:C:2010:627, punctul 50, Hotararea Tóth, C 324/11, EU:C:2012:549, punctul 32, ?i Hotararea Ablessio, C 527/11, EU:C:2013:168, punctul 32, Hotararea Salomie ?i Oltean, C 183/14, ECLI:EU:C:2015:454, punctul 60).
In condi?iile in care s-a stabilit ca Directiva 2006/112 se opune unei reglementari na?ionale in temeiul careia dreptul de deducere a TVA ului datorat sau achitat in amonte pentru bunuri ?i servicii utilizate in cadrul opera?iunilor taxate ii este refuzat persoanei impozabile, care trebuie in schimb sa achite taxa pe care ar fi trebuit sa o perceapa, pentru simplul motiv ca nu era inregistrata in scopuri de TVA atunci cand a efectuat aceste opera?iuni, ?i aceasta atat timp cat nu este inregistrata in mod legal in scopuri de TVA ?i nu a fost depus decontul taxei datorate (Hotararea Salomie ?i Oltean, C 183/14, ECLI:EU:C:2015:454, punctul 65) iar organul de inspec?ie fiscala nu a facut altceva decat sa refuze de plano acordarea dreptului de deducere reclamantului, de?i acesta l-a solicitat, tocmai pentru cerin?e de forma incompatibile cu normele europene, in mod evident instan?a era legal sesizata ?i competenta sa analizeze inclusiv caracterul nejustificat al refuzului de recunoa?tere al acestui drept.
Ca atare ceea ce a fost chemata sa faca instan?a de fond se inscrie in exercitarea atribu?iilor puterii judecatore?ti motiv pentru care critica formulata de recurenta parata nu poate fi primita.
In ce prive?te  motivul prevazut de art. 488  alin.1 pct.8 din Codul de procedura civila 2010, respectiv cand hotararea  a fost data cu incalcarea  sau aplicarea gre?ita a normelor de drept material, curtea constata ca sentin?a nu este la adapost de criticile formulate de reclamantul recurent.
Incalcarea normelor de drept material se poate face prin aplicarea unui text de lege strain situa?iei de fapt, extinderea normei juridice dincolo de ipotezele la care se aplica sau restrangerea nejustificata a aplicarii prevederilor legale, violarea unor principii generale de drept.
Textul se refera fie la nesocotirea unei norme de drept material, care trebuie sa fie in vigoare la momentul judeca?ii, fie la interpretarea ei eronata, in sensul ca instan?a a dat o gre?ita interpretare a acesteia sau faptele au fost re?inute gre?it in raport de exigen?ele textului de lege. Tot in acest motiv de nelegalitate poate fi incadrata ?i ignorarea unei norme legale incidente in cauza, aplicarea unei norme generale, de?i se impunea aplicarea unei norme speciale sau invers.
Reclamantul recurent critica modalitatea de aplicare de catre instan?a de fond a prevederilor art. 127 din Codul fiscal in condi?iile in care sus?ine  ca imobilul situat in S., Str. G., nr.(…), ce a facut obiectul contractului de vanzare cumparare nr.(…), ar fi fost folosit ca locuin?a personala anterior vanzarii, respectiv de la data recep?iei construc?iei, 10.09.2008.
Potrivit art. 127 din Codul fiscal, forma in vigoare la 01.03.2010,
(1) Este considerata persoana impozabila orice persoana care desfa?oara, de o maniera independenta ?i indiferent de loc, activita?i economice de natura celor prevazute la alin. (2), oricare ar fi scopul sau rezultatul acestei activita?i.
(2) In sensul prezentului titlu, activita?ile economice cuprind activita?ile producatorilor comercian?ilor sau prestatorilor de servicii, inclusiv activita?ile extractive, agricole ?i activita?ile profesiilor libere sau asimilate acestora. De asemenea, constituie activitate economica exploatarea bunurilor corporale sau necorporale in scopul ob?inerii de venituri cu caracter de continuitate.
(2^1) Situa?iile in care persoanele fizice care efectueaza livrari de bunuri imobile devin persoane impozabile sunt explicitate prin norme.
 Potrivit pct. 3 alin. 2 din Normele Metodologice de aplicare a Codului Fiscal,
 In aplicarea prevederilor alin.(1), persoanele fizice nu se considera ca realizeaza o activitate economica in sfera de aplicare a taxei atunci cand ob?in venituri din vanzarea locuin?elor proprietate personala sau a altor bunuri care au fost folosite de catre acestea pentru scopuri personale. In categoria bunurilor utilizate in scopuri personale se includ construc?iile ?i, dupa caz, terenul aferent acestora, proprietate personala a persoanelor fizice care au fost utilizate in scop de locuin?a, inclusiv casele de vacan?a, orice alte bunuri utilizate in scop personal de persoana fizica, precum ?i bunurile de orice natura mo?tenite legal sau dobandite ca urmare a masurilor reparatorii prevazute de legile privind reconstituirea dreptului de proprietate.
In opinia  instan?ei  de fond, reclamantul nu a putut folosi acest imobil in scop personal intrucat:
- la data incheierii contractului de vanzare cumparare reclamantul avea domiciliul in S., Str. H. nr.(…) , ap.(…), jude?ul S.;
- chiar daca a fost folosit de reclamant in fapt ca „locuin?a” de?i nu era finalizat, imobilul nu indeplinea efectiv condi?iile prevazute de art.2 lit.a) din Legea nr.114/1996  pentru a fi considerat locuin?a, fiind racordat la re?eaua electrica, la re?eaua de apa ?i canalizare abia ulterior vanzarii, respectiv in anul  2011 ?i 2014;
- faptul ca reclamantul a locuit temporar ?i provizoriu intr-o cladire improprie unei asemenea destina?ii, nu este de natura sa o transforme in „locuin?a”, fiind evident ca reclamantul a procedat astfel exclusiv cu scopul de a beneficia de scutirea de  plata TVA, ceea ce echivaleaza cu o frauda la lege.
Cu privire la primul argument, re?inut ?i de organul fiscal, Curtea apreciaza ca acesta este lipsit de relevan?a intrucat, textul legal nu face referire la no?iunea de domiciliu ci la cea de locuin?a, persoana fizica fiind libera sa de?ina ?i alte bunuri imobile cladiri in afara de cea care reprezinta domiciliul sau, fara ca acest aspect sa constituie, prin el insu?i, activitate economica supusa TVA – ului.
Pe de alta parte, trebuie remarcat ca no?iunea folosita de norma fiscala (construc?iile ?i, dupa caz, terenul aferent acestora, proprietate personala a persoanelor fizice care au fost utilizate in scop de locuin?a, inclusiv casele de vacan?a, orice alte bunuri utilizate in scop personal de persoana fizica) este mult mai larga decat cea utilizata de instan?a de fond in analiza ei, respectiv art.2 lit.a)  din  Legea nr.114/1996 (construc?ie alcatuita din una sau mai multe camere de locuit, cu dependin?ele, dotarile ?i utilita?ile necesare, care satisface cerin?ele de locuit ale unei persoane sau familii).
Or utilizarea in scop personal a unui bun imobil este un aspect de fapt care poate rezulta din mai multe imprejurari. Modalitatea prin care se realizeaza atributul folosin?ei este foarte variata ?i nu a fost supusa unor restrangeri de natura legala, astfel ca nici instan?ei nu-i este permis sa o faca.
A?a cum rezulta din probele testimoniale administrate in cauza, aspect re?inut de altfel ?i de catre judecatorul fondului, imobilul nr.(…) situat  in  S., Str. G. nr.(…),  a fost folosit de reclamant in fapt ca „locuin?a” de?i acesta nu indeplinea efectiv condi?iile prevazute de lege pentru a fi considerat locuin?a, nefiind racordat la re?elele de utilita?i. De altfel martorul P. a relatat ca el ii furniza reclamantului apa ?i curent.
Faptul folosirii acestei construc?ii pentru o perioada relevanta de timp, in mod continuu, pentru a asigura necesitatea de locuit  a reclamantului, independent de racordarea sa la re?elele publice de utilita?i (folosind totu?i apa ?i energie „de imprumut”) permite a se concluziona ca, in sensul normei fiscale mai sus citate, bunul imobil respectiv a fost utilizat in scop personal.
Argumentul instan?ei de fond privitor la pretinsa frauda la lege nu poate fi primit intrucat, la momentul 2008, reclamantul nu avea reprezentarea derularii unei activita?i economice, dezvoltate dupa ob?inerea autoriza?iilor de construire din 2009, finalizata prin declararea sa ca persoana impozabila.
Pe de alta parte, trebuie re?inut ?i faptul ca in anul  2008, construc?ia era deja edificata, procesul verbal de recep?ie la terminarea lucrarilor fiind incheiat la 10.09.2008, iar imobilul fiind intabulat in Cartea funciara conform Incheierii (…).
Conform art. 141 alin. 2 lit. f) din Codul fiscal, este scutita de plata TVA,  livrarea de construc?ii/par?i de construc?ii ?i a terenurilor pe care sunt construite, precum ?i a oricaror altor terenuri. Prin excep?ie, scutirea nu se aplica pentru livrarea de construc?ii noi, de par?i de construc?ii noi sau de terenuri construibile. In sensul prezentului articol, se definesc urmatoarele:
 3. livrarea unei construc?ii noi sau a unei par?i din aceasta inseamna livrarea efectuata cel tarziu pana la data de 31 decembrie a anului urmator anului primei ocupari ori utilizari a construc?iei sau a unei par?i a acesteia, dupa caz, in urma transformarii;
Conform pct.37 alin.3 din Normele Metodologice de aplicare a Codului Fiscal,
Se considera a fi data primei ocupari, in cazul unei construc?ii sau a unei par?i din construc?ie care nu a suferit transformari de natura celor men?ionate la pct. 4 al art. 141 alin. (2) lit. f) din Codul fiscal, data semnarii de catre beneficiar a procesului-verbal de recep?ie definitiva a construc?iei sau a unei par?i din construc?ie.
Avand in vedere ca, in spe?a, procesul verbal de recep?ie la terminarea lucrarilor a fost incheiat la 10.09.2008, imobilul respectiv putea fi considerat nou, in sensul normei fiscale mai sus enun?ate, pana la data de 31.12.2009.
In consecin?a, tranzac?ia ce a facut obiectul contractului nr.(…), viza o construc?ie folosita  in  scop  personal ?i care nu avea calitatea de imobil nou la data vanzarii, astfel ca ea a fost considerat in mod nelegal ca fiind activitate economica.
Cum ea a fost singura opera?iune realizata in anul 2010, nu poate fi luata in considerare, conform pct.3 alin.5 din Titlul VI din Normele metodologice de aplicare a Codului fiscal aprobate  prin HG nr.44/2004, cu referire la prevederile art.127 din Codul fiscal, la stabilirea momentului la care recurentul reclamant a devenit persoana impozabila.
Analizand succesiunea tranzac?iilor realizate de reclamant, prin raportare la prevederile art.127 alin.3^1 din Codul fiscal coroborat cu pct.3 alin.5 din Norme, curtea observa ca acesta a incheiat in luna noiembrie 2011, contractul de vanzare cumparare nr.(…) pentru care a incasat suma de 225.707 lei.
Aceasta opera?iune a fost urmata, in acela?i an, de o alta, respectiv  contractul de vanzare cumparare nr. (…).
 Potrivit pct. 3 alin. 5 din Norme chiar daca prima livrare este considerata ocazionala, daca intervine o a doua livrare in cursul aceluia?i an, prima livrare nu va fi impozitata dar va fi luata in considerare la calculul plafonului prevazut la art.152 din Codul fiscal. Livrarile de construc?ii ?i terenuri, scutite de taxa conform art. 141 alin. (2) lit. f) din Codul fiscal, sunt avute in vedere atat la stabilirea caracterului de continuitate al activita?ii economice, cat ?i la calculul plafonului de scutire prevazut la art. 152 din Codul fiscal.
Ca atare, vanzarea imobilului ce a facut obiectul contractului de vanzare cumparare nr.(…)  este relevanta cu privire la stabilirea caracterului de continuitate ?i la calculul plafonului de scutire. Cum suma de 51.700 Euro (225.707 lei) este superioara sumei de 35.000 Euro, recurentul reclamant avea obliga?ia ca sa solicite inregistrarea ca platitor de TVA in termen de 10 zile de la data atingerii sau depa?irii plafonului de scutire,  respectiv pana la data de  10.12.2011 prin depunerea  declara?iei  de men?iuni  070  la  D.G.F.P.S. pentru luarea in eviden?a ca platitor de TVA. Astfel ca, urmare a depa?irii plafonului de TVA la data de 21.11.2011, persoana impozabila  T.S. devine  platitor  de TVA incepand  cu data de 01.01.2012. Astfel, pentru opera?iunile realizate dupa acest moment, reclamantul recurent avea obliga?ia sa colecteze un TVA de 56.420,70 lei, calculat prin luarea in considerare a pre?ului contractului ca fiind pre?ul final care include ?i TVA, aspect re?inut de altfel ?i in decizia de solu?ionare a contesta?iei.
Pe de alta parte, in aplicarea dispozi?iilor  art.145  alin.(2)  lit.a)  din Legea nr.571/2003 care stabilesc dreptul persoanei impozabile de a deduce taxa aferenta achizi?iilor, daca acestea sunt destinate utilizarii in folosul unor  opera?iuni taxabile, cu luarea in considerare a  inscrisurilor depuse,  prin raportul de expertiza efectuat de expert contabil ?.A. s-a re?inut faptul ca realitatea construirii imobilelor care au facut obiectul contratelor de vanzare cumparare este certa, prin urmare in mod clar construirea lor a implicat anumite costuri, ca aceste costuri au putut fi determinate, contrar celor sus?inute de  recurenta parata, pe baza de documente contabile ?i justificative, expertul contabil judiciar stabilind o TVA deductibila (aferenta imobilelor care reprezinta opera?iuni impozabile ?i taxabile) in valoare de  35.770 lei.
 Avand in vedere principiile statuate de Curtea de Justi?ie a Uniunii  Europene, derivand din principiul fundamental al neutralita?ii TVA  stabilit  prin  Directiva 2006/112/CE, potrivit carora, dreptul de deducere al TVA este un drept ce in principiu nu poate fi limitat, acesta trebuie recunoscut daca sunt indeplinite cerin?ele de fond, chiar daca anumite condi?ii de forma nu ar fi indeplinite, iar „faptul de a sanc?iona nerespectarea de catre persoana impozabila a obliga?iilor contabile ?i a celor privind declara?iile cu refuzul dreptului de  deducere depa?e?te in mod evident ceea ce este necesar pentru atingerea obiectivului de asigurare a executarii corecte a acestor obliga?ii...” (Hotararea Salomie  ?i Oltean, C 183/14, ECLI:EU:C:2015:454, punctul 63), instan?a de control judiciar, in acord cu judecatorul fondului, dar contrar sus?inerilor recurentei parate, urmeaza a face aplicarea prioritara a dreptului unional ?i a recunoa?te dreptul de deducere in favoarea reclamantului recurent pentru suma determinata de expertul contabil.
Potrivit calculului efectuat de expert in raspunsul al obiectivul nr. 4 - varianta 1, in varianta in care imobilul din Str. G. nr.(…) are statut de locuin?a, TVA de plata este in cuantum de 20.650,65 lei, majorarile sunt in cuantum de 14.355,46 lei, iar penalita?ile de 7.354,57, astfel ca actele administrativ fiscale atacate sunt legale pentru obliga?ia totala de 42.361,57 lei.
Re?inand ca dispozi?iile art. 127 din Codul fiscal coroborate cu pct. 3 alin. 2 din Normele Metodologice de aplicare a Codului Fiscal au fost gre?it interpretate, curtea a constatat ca motivul de casare reglementat de art. 488 alin. 1 pct. 8 din Codul de procedura civila 2010 este incident ?i ca atare, recursul declarat  de reclamantul  T.S.  urmeaza a fi admis potrivit art. 496 alin. 2 din acela?i act normativ, sentin?a casata in parte ?i ac?iunea admisa in parte in sensul anularii actelor atacate pentru suma de 171.237,32 lei din care: 121.777,35 lei reprezinta TVA, 35.450,54 lei dobanzi ?i 14.009,43 lei penalita?i de intarziere.
Celelalte dispozi?ii ale sentin?ei atacate au fost men?inute, ele devenind definitive prin nerecurare.
Pe de alta parte, pentru considerente expuse, recursul declarat de  parata  D.G.R.F.P.B.  prin  A.J.F.P.S.  a fost respins ca nefondat iar, fa?a de prevederile art. 453 alin. 1 din Noul Cod de procedura civila  a fost obligata parata recurenta sa achite reclamantului intimat suma de 1.150 lei cu titlul de cheltuieli de judecata in recurs, reprezentand onorariu aparator ales.



Sursa: Portal.just.ro


Alte spete Taxa pe valoare adaugata

Revizuire. Inscrisuri doveditoare. - Decizie nr. 106 din data de 20.06.2018
Revizuire. Existenta unor hotarari potrivnice. - Decizie nr. 405 din data de 25.04.2018
Personal bugetar. Salarizare. Sporuri. - Decizie nr. 716 din data de 27.06.2018
Expropriere. Termenul de emitere a hotararilor de stabilire a cuantumului despagubirilor de catre expropriator - Decizie nr. 522 din data de 16.05.2018
Concediere. Desfiintare post. Cauza reala si serioasa. - Decizie nr. 433 din data de 25.04.2018
Amnistie potrivit Legii nr.125/2014. Neincludere indemnizatie aferenta stabilirii domiciliului obligatoriu. - Decizie nr. 435 din data de 25.04.2018
Cerere de chemare in garantie. Conditii de admisibilitate. - Decizie nr. 232 din data de 07.03.2018
Salarizare. Existenta unor hotararii judecatoresti irevocabile prin care s-a stabilit dreptul de a avea inclus in indemnizatie indexarile prevazute de Ordonanta Guvernului nr. 10/2007. - Decizie nr. 219 din data de 07.03.2018
Competenta materiala. Aplicarea Deciziei (RIL) nr. 18/2016 a Inaltei Cur?ii de Casa?ie ?i Justi?ie. - Sentinta civila nr. 34 din data de 13.02.2018
Salarizare. Situatia in care se pastreaza salariul de baza aferent lunii iulie 2016. - Decizie nr. 13 din data de 09.02.2018
Actiune in constatare. Competenta materiala. - Sentinta civila nr. 32 din data de 08.02.2018
Legalitatea ordinului prefectului avand ca obiect cuantumul sporului pentru condi?ii vatamatoare acordat func?ionarilor publici in baza art. 3^1 alin. 1 din OUG 57/2015. - Decizie nr. 4718 din data de 27.11.2017
Limitele dreptului de apreciere al organului fiscal in stabilirea cuantumului onorariului de avocat. - Decizie nr. 3313 din data de 13.10.2017
Recunoa?terea dreptului de deducere cu privire la cheltuielile aferente edificarii imobilelor care au facut obiectul unor tranzac?ii. Importan?a folosirii imobilului ca locuin?a personala. - Decizie nr. 3385 din data de 18.10.2017
Decizie de instituire a masurilor asiguratorii. Condi?ia motivarii acesteia de catre organul fiscal. - Decizie nr. 4531 din data de 22.11.2017
Modificare documenta?ie de urbanism vs. indreptare eroare materiala. - Decizie nr. 2746 din data de 26.09.2017
Masurile de remediere luate de autoritatea contractanta in conf. cu art.3 din Legea nr.101/2016. Posibilitatea de revenire asupra raportului procedurii aprobat de conducatorul acesteia. - Decizie nr. 2295 din data de 23.08.2017
Obliga?ia ter?ului poprit de a plati penalita?i de intarziere. Momentul datorarii acestora. - Decizie nr. 2288 din data de 09.08.2017
Timbrul de mediu achitat pentru transcrierea unui autoturism cumparat din Romania. Legalitatea refuzului de restituire. - Hotarare nr. 1883 din data de 14.06.2017
Posibilitatea emitentului procesului - verbal de contraven?ie de a solicita instan?ei de contencios administrativ anularea acestuia. Inadmisibilitatea ac?iunii intemeiata pe prevederile art.1 alin. 6 din Legea nr.554/2004. - Hotarare nr. 1489 din data de 19.05.2017