Domeniu. Drept administrativ Litigiu privind achizitiile publice

Domeniu. Drept administrativ
Litigiu privind achizitiile publice



- Legea nr. 101/2016, art. 29 alin. (1) si art. 31 alin. (1)
- Legea nr. 98/2016, art. 178, art. 207 alin. (1)

In lipsa unei evaluari corespunzatoare si complete a admisibilitatii ofertei din partea autoritatii contractante, nu revine organului de jurisdictie sa se substituie acesteia pentru a efectua evaluarea in locul sau, inclusiv prin prisma unor inscrisuri neprezentate in procedura de atribuire ca modalitate de a demonstra indeplinirea cerintei privind capacitatea tehnica si/sau profesionala.

(Curtea de Apel Bucuresti - Sectia a VIII-a Contencios administrativ si fiscal – decizia civila nr. 3130/21.07.2017)

Prin decizia nr. 1129/C3/1212 pronuntata la data de 16.05.2017, Consiliul National de Solutionare a Contestatiilor (CNSC) a decis: admite, in parte, contestatia X impotriva rezultatului procedurii aferent lotului 1, continut de adresa nr. 5360/04.04.2017 emisa de X, in procedura initiata cu anunt de participare simplificat nr. 393289 publicat in SEAP la data de 05.10.2016; anuleaza rezultatul procedurii, din raportul procedurii nr. 1450L/03.04.2017, privitor la oferta contestatoarei si la oferta intervenientei X si obliga autoritatea contractanta la continuarea procedurii, in maxim 15 zile de la primirea deciziei, prin reevaluarea acestora, in raport cu prevederile legale aplicabile si cele ale documentatiei de atribuire, asa cum au fost relevate in motivare; respinge cererea de obligare a autoritatii contractante la incheierea contractului de achizitie publica, ca prematura; respinge cererea de interventie, ca nefondata.
Impotriva deciziei mentionate, a formulat plangere, inregistrata pe rolul Curtii de Apel Bucuresti – Sectia a VIII-a Contencios administrativ si fiscal la data de 30.05.2017, sub dosar nr. 4155/2/2017, petenta X (lider al asocierii X – X) in contradictoriu cu intimatele X (lider al asocierii X) si X, solicitand ca prin hotararea ce se va pronunta sa se dispuna modificarea in parte a deciziei CNSC nr. 1129/C3/1212, in sensul admiterii in tot a cererii de interventie, respingerii ca nefondata a contestatiei formulate de X, in calitate de lider al ASOCIERII X, mentinerii raportului procedurii si a comunicarilor privind rezultatul procedurii ca fiind temeinice si legale.
In motivare, petenta a aratat ca in mod gresit CNSC a admis contestatia promovata de X, premisele pe care si-a cladit argumentele fiind „Consiliul considera ca cerinta de experienta similara trebuie sa fie verificata ... in raport cu nevoia de a se dovedi capabilitatea acesteia in executia lucrarilor de structuri metalice sau similare acestora”.
Notiunea de experienta similara nu este interpretabila ca experienta identica, iar solicitarea unei experiente identice reprezinta o restric?ionare a participarii la procedurile de achizitie publica.
Prin dispozitiile deciziei, Consiliul conduce solicitarea autoritatii contractante de la experienta similara la experienta identica, atat CNSC, cat si ANAP retinand de-a lungul timpului „Cerinta formulata in cadrul ... este restrictiva si abuziva, reprezentand, de fapt, solicitarea unei experiente identice, si nu similare, incalcandu-se principiile achizitiilor publice”.
Obiectul contractului nu il reprezinta structura metalica, anvelopanta, arhitectura sau instalatiile electrice/sanitare, toate acestea reprezinta elemente componente ale executiei de lucrari, prin urmare, nu se poate solicita experienta similara pentru fiecare componenta in parte, ci pentru intregul obiectiv, in sens contrar s-ar solicita experienta identica, nu similara. Mai mult decat atat, rationamentul autoritatii contractante este corect, in caz contrar, aceasta ar fi solicitat experienta similara prin raportare la fiecare articol de deviz in parte, lucru care nu este permis. Mai mult, documentatia de atribuire a fost avizata favorabil pentru legalitate de catre Agentia Nationala pentru Achizitii Publice.
Intimata X (lider al asocierii X) a depus intampinare la 12.06.2017, prin care a solicitat respingerea plangerii.
Intimata X a transmis intampinare prin e-mail la 21.06.2017, solicitand admiterea plangerii formulate.
Prin incheiere la termenul de judecata din 22.06.2017, Curtea de Apel Bucuresti – Sectia a VIII-a Contencios administrativ si fiscal a dispus conexarea la dosarul nr. 4155/2/2017 a dosarului nr.4209/2/2017, inregistrat pe rolul instantei la data de 31.05.2017 – plangere formulata de petenta X in contradictoriu cu intimata X (lider al asocierii X).
Prin plangerea mentionata, petenta X a solicitat admiterea plangerii, cu consecinta respingerii contestatiei ca neintemeiata.
In motivare, petenta a aratat ca in mod gresit CNSC a admis contestatia formulata de X, fara a avea in vedere ca art. 5 alin. 1 din Instructiunea 2/2016 a ANAP, respectiv continuarea art. 5 in subcapitolul exemplul nr. 2, respectiv, ca o explicatie, in continuarea aceluiasi articol, exemplul denumit NOTA.
Se constata ca in mod gresit CNSC a apreciat prin decizia pronuntata ca ofertantul ASOCIEREA X si X nu indeplineste cerinta din fisa de date privind experienta similara.
Intimata X (lider al asocierii X) a depus intampinare la 04.07.2017, solicitand respingerea plangerii.
Prin decizia civila nr. 3130/21.07.2017, Curtea de Apel Bucure?ti, Sectia a VIII-a Contencios administrativ si fiscal a respins ca nefondata plangerea formulata de petenta X in contradictoriu cu intimatele X si X.
A respins ca inadmisibila plangerea conexata formulata de petenta X impotriva Deciziei Consiliului National de Solutionare a Contestatiilor nr.1129/C3/1212 din 16.05.2017 in contradictoriu cu intimata X (lider al asocierii X).
Curtea a retinut ca, pentru atribuirea contractului de lucrari, defalcat pe doua loturi, avand ca obiect «Proiectare - faza adaptare de amplasament, executie de lucrari si asistenta tehnica din partea proiectantului pentru obiective de investitie incluse in Programul national de constructii de interes public sau social Subprogramul Sali de sport - Pachet 4 - Loturi 1-2», respectiv «Lot 1 - Sala de educatie fizica scolara, Scoala Generala nr. 28, str. Aleea Circului nr. 1, sectorul 2, Bucuresti», Cod CPV 45200000-0 (Lucrari de constructii complete sau partiale si lucrari publice) si 71000000-8 (Servicii de arhitectura, de constructii, de inginerie si de inspectie), X (in calitate de autoritate contractanta) a initiat o procedura simplificata, prin publicarea in SEAP a anuntului de participare simplificat nr. 393289 din 05.10.2016, precum si a documentatiei de atribuire aferente.
La procedura amintita au depus oferte un numar de 4 (patru) ofertanti, printre care si ofertantul format din asocierea X, respectiv ofertantul format din asocierea X.
Initial, asocierea X a fost desemnata castigatoare, insa, ca urmare a unei reevaluari dispuse de autoritatea contractanta oferta acesteia a fost desemnata inadmisibila, fiind declarata castigatoare oferta asocierii X.
Plangerea conexata introdusa de petenta – autoritate contractanta X impotriva Deciziei Consiliului National de Solutionare a Contestatiilor (CNSC) nr. 1129/C3/1212 din 16.05.2017 este inadmisibila, fiind formulata doar in contradictoriu cu intimata – contestatoare X (lider al asocierii X), nu si cu intervenienta din procedura desfasurata in fata CNSC, respectiv societatea X (lider al Asocierii X).
Fiind interpelate in legatura cu introducerea in cauza a societatii X (lider al Asocierii X si X), nu s-a formulat o astfel de solicitare, petenta X aratand la termenul de judecata din 26.06.2017 ca intelege sa se judece in contradictoriu exclusiv cu intimata X, iar aceasta din urma nu a formulat o solicitare de largire a cadrului procesual, ci a invocat la termenul de judecata din 17.07.2017 inadmisibilitatea actiunii.
In drept, art. 29 alin. 1 si art. 31 alin. 1 din Legea nr. 101/2016 prevad ca „Deciziile Consiliului privind solutionarea contestatiei pot fi atacate de catre oricare dintre partile cauzei, cu plangere la instanta de judecata competenta, atat pentru motive de nelegalitate, cat si de netemeinicie, in termen de 10 zile de la comunicare.”, respectiv ca „Partea care formuleaza plangerea este obligata sa comunice, in termenul prevazut la art. 29 alin. (1), o copie de pe aceasta, precum si de pe inscrisurile doveditoare si celeilalte/celorlalte parti implicate in procedura de contestare in fata Consiliului, depunand dovada de comunicare in fata instantei pana la primul termen de judecata.”, iar potrivit art. 68 din acelasi act normativ „Dispozitiile prezentei legi se completeaza cu prevederile Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificarile si completarile ulterioare, ale Legii nr. 134/2010, republicata, cu modificarile ulterioare, si cu cele ale Legii nr. 287/2009, republicata, cu modificarile ulterioare, in masura in care prevederile acestora din urma nu sunt contrare.” [s.n.].
Or, art. 78 si 79 NCPC (Legea nr. 134/2010, cu modificarile si completarile ulterioare) prevad: art. 78 – „Conditii. Termen (1) In cazurile expres prevazute de lege, precum si in procedura necontencioasa, judecatorul va dispune din oficiu introducerea in cauza a altor persoane, chiar daca partile se impotrivesc. (2) In materie contencioasa, cand raportul juridic dedus judecatii o impune, judecatorul va pune in discutia partilor necesitatea introducerii in cauza a altor persoane. Daca niciuna dintre parti nu solicita introducerea in cauza a tertului, iar judecatorul apreciaza ca pricina nu poate fi solutionata fara participarea tertului, va respinge cererea, fara a se pronunta pe fond. (3) Introducerea in cauza va fi dispusa, prin incheiere, pana la terminarea cercetarii procesului inaintea primei instante. (4) Cand necesitatea introducerii in cauza a altor persoane este constatata cu ocazia deliberarii, instanta va repune cauza pe rol, dispunand citarea partilor. (5) Hotararea prin care cererea a fost respinsa in conditiile alin. (2) este supusa numai apelului.”, respectiv art. 79 – „Procedura de judecata (1) Cel introdus in proces va fi citat, odata cu citatia comunicandu-i-se, in copie, si incheierea prevazuta la art. 78 alin. (3), cererea de chemare in judecata, intampinarea, precum si inscrisurile anexate acestora. Prin citatie i se va comunica si termenul pana la care va putea sa arate exceptiile, dovezile si celelalte mijloace de aparare de care intelege sa se foloseasca; termenul nu va putea fi mai lung decat termenul de judecata acordat in cauza. (2) El va lua procedura in starea in care se afla in momentul introducerii in proces. Instanta, la cererea celui introdus in proces, va putea dispune readministrarea probelor sau administrarea de noi probe. Actele de procedura ulterioare vor fi indeplinite si fata de acesta”.
A observat Curtea in primul rand ca textele de lege citate sunt reglementate de legiuitorul noului Cod de procedura civila in cadrul Titlului II – Participantii la procesul civil, Capitolul II – Partile, Sectiunea a 3-a Alte persoane care pot lua parte la judecata, Subsectiunea 2 – Interventia fortata, pct. IV – Introducerea fortata in cauza, din oficiu, a altor persoane.
A mai observat Curtea din interpretarea coroborata a alin. 1 si 2 de la art. 78 NCPC ca, desi legiuitorul a reglementat dreptul judecatorului de a dispune din oficiu  introducerea in cauza a altor persoane, chiar daca partile se impotrivesc, totusi o astfel de atributie intervine doar in conditii strict si precis circumstantiate, respectiv pe de o parte existenta unui caz expres prevazut de lege, iar pe de alta parte in procedura necontencioasa.
Pe cale de consecinta, in materie contencioasa se poate deroga de la principiul disponibilitatii consacrat de art. 9 NCPC, doar in masura existentei unui text legal expres care sa permita judecatorului modificarea din oficiu a limitelor procesului sub aspectul partilor. In caz contrar, devine incidenta teza urmatoare consacrata la alin. 2 al art. 78 NCPC, respectiv aceea in care, atunci cand raportul juridic dedus judecatii o impune, judecatorul doar va pune in discutie necesitatea introducerii in cauza a unui tert, iar daca niciuna dintre parti nu solicita introducerea in cauza si pricina nu poate fi solutionata fara participarea tertului, judecatorul va respinge cererea, fara a se pronunta pe fond.
Cum cauza de fata prezinta specificul uneia contencioase, rezulta ca instanta ar fi putut proceda la introducerea in proces din oficiu a societatii X (lider al Asocierii X si X) doar in cazul identificarii unui temei expres de lege. Or, un asemenea temei nu se identifica, art. 161 din Legea nr. 554/2004 neproducand un asemenea efect, caci indica in mod clar ca instanta poate introduce in procedura alte subiecte de drept la cerere sau poate pune in discutie din oficiu, fara a i se prevedea vreun drept de a introduce alte parti in proces din oficiu, fiind deci un text similar celui de la art. 78 alin. 2 NCPC.
In cauza de fata, Curtea a apreciat ca, sub aspectul plangerii formulate de X, raportul juridic dedus judecatii impunea introducerea in cauza in calitate de intimat si a societatii X(lider al Asocierii X si X) fie inca de la redactarea plangerii sau prin modificarea acesteia de catre partea petenta, fie prin recurgerea de catre parti la mecanismul pus la dispozitie de legiuitor prin art. 78 NCPC, pricina neputand fi solutionata fara participarea acestui subiect sub aspectul cenzurarii ofertei depuse de aceasta entitate coroborat cu participarea sa la procedura administrativ – jurisdictionala in calitate de intervenienta.
Astfel, procedura judiciara desfasurata in fata instantei de judecata implica si respectarea a doua principii fundamentale ale procesului civil, respectiv dreptul la aparare (art.13 NCPC) si contradictorialitatea (art. 14 NCPC).
Intr-un astfel de context, Curtea nu poate concluziona decat in sensul ca societatea X (lider al Asocierii X si X)  trebuia sa figureze in cadrul procesual reprezentat de plangerea X intr-o atare calitate procesuala care sa ii permita apararea efectiva, concreta si totala a drepturilor si intereselor sale legitime nascute in legatura cu actele administrative si administrativ-jurisdictionale litigioase.
Cum niciuna dintre parti nu a solicitat introducerea in cauza conexata a operatorului economic mentionat, Curtea a facut aplicarea disp. art. 78 alin. 2 NCPC in legatura cu plangerea X in sensul declararii acesteia ca inadmisibila.
In plus, din lectura art. 31 alin. 1 din Legea nr. 101/2016 s-a observat ca legiuitorul intelege sa recunoasca o calitate procesuala in plangerea formulata potrivit art. 29 din acelasi act normativ tuturor partilor participante la procedura administrativ – jurisdictionala desfasurata in fata CNSC, a carui decizie este de altfel atacata inaintea curtii de apel.
Faptul ca a intervenit conexarea celor doua plangeri in dosarul nr. 4155/2/2017 nu a constituit un contraargument in dispunerea solutiei de inadmisibilitate a plangerii analizate, intrucat conexitatea vizeaza o masura de buna administrare a justitiei si evitarea pronuntarii unor solutii contradictorii, fara a determina o modificare a cadrului procesual propriu fiecarei actiuni in parte.
In ceea ce priveste plangerea introdusa de petenta X impotriva Deciziei Consiliului National de Solutionare a Contestatiilor (CNSC) nr.1129/C3/1212 din 16.05.2017, Curtea a retinut ca aceasta este nefondata.
Curtea a retinut ca obiectul contractului de lucrari vizat de procedura de atribuire litigioasa priveste proiectare, executie si asistenta tehnica pentru un obiectiv de investitii - sala de educatie fizica scolara, fiind necontestat in cauza faptul ca lucrarea implica asamblarea unor structuri prefabricate (structuri metalice din otel si panouri de izolare).
In mod corect a aratat CNSC faptul ca autoritatea contractanta avea obligatia, la momentul evaluarii ofertelor, sa verifice daca ofertantii au si experienta necesara realizarii acestor lucrari, cu specific tehnic distinct de alte lucrari de constructii, si nu doar din punct de vedere al pragului valoric sau al titulaturii contractelor anterior executate. In contextul cauzei, este cert ca obiectul achizitiei nu poate fi confundat sau asociat unor lucrari de constructii desfasurate in maniera clasica, astfel ca acea cerinta de experienta similara in lucrari trebuia sa fie verificata, privitor la oferta asocierii X, in raport cu nevoia de a se dovedi capabilitatea acesteia in executia lucrarilor de structuri metalice sau similare acestora.
De altfel, in mod temeinic a observat Consiliul ca la dosarul cauzei nu exista documente care sa dovedeasca faptul ca, la momentul evaluarii ofertei, comisia de evaluare a tinut cont de astfel de aspecte / documente, lipsind demonstrarea faptului ca autoritatea contractanta ar fi asigurat o  evaluare  completa  a  ofertei  petentei – interveniente X,  privitor  la experienta similara, din documentele depuse in cursul procedurii de atribuire nerezultand nivelul lucrarilor in asamblare de structuri metalice sau similare acestora.
Potrivit art. 178 din Legea nr. 98/2016 „(1) Autoritatea contractanta are dreptul de a stabili prin documentele achizitiei cerinte privind capacitatea tehnica si profesionala care sunt necesare si adecvate pentru a se asigura ca operatorii economici detin resursele umane si tehnice si experienta necesare pentru a executa contractul de achizitie publica/acordul-cadru la un standard de calitate corespunzator. (2) Cerintele privind capacitatea tehnica si profesionala stabilite de autoritatea contractanta pot viza in special existenta unui nivel corespunzator de experienta, prin raportare la contractele executate in trecut.”; in acest sens, art. 179 din acelasi act normativ arata ca „Operatorul economic face dovada indeplinirii cerintelor privind capacitatea tehnica si profesionala prin prezentarea, dupa caz, a unora sau mai multora dintre urmatoarele informatii si documente: a) o lista a lucrarilor realizate in cursul unei perioade care acopera cel mult ultimii 5 ani, insotita de certificate de buna executie pentru lucrarile cele mai importante; (…)”.
Asadar, demonstrarea capacitatii tehnice a operatorului economic, atunci cand autoritatea contractanta impune cerinte in acest sens, vizeaza demonstrarea experientei necesare  pentru a executa contractul de achizitie publica, prin prisma contractelor executate in trecut. Cum o astfel de cerinta privind capacitatea tehnica a operatorului economic trebuie sa ofere in mod efectiv informatii in acest sens, relevante vor fi acele contracte privind lucrari / servicii / bunuri similare celor care fac obiectul contractului de achizitie publica prefigurat, gradul de similaritate neputand fi insa echivalent identitatii, pentru a nu se restrictiona concurenta ca principiu fundamental in materie, dar nici fara nicio legatura sau doar cu o legatura aparenta, pentru a lipsi utilitatea.
Prin Instructiunile nr. 2/2017 ale presedintelui Autoritatii Nationale pentru Achizitii Publice (ANAP), publicate in Monitorul Oficial al Romaniei nr. 300/27.04.2017, s-a prevazut la art. 5 ca „(1) Nu se poate solicita demonstrarea experientei similare prin furnizarea de produse/prestarea de servicii/executia de lucrari identice cu cele care fac obiectul contractului de achizitie publica/de achizitie sectoriala/acordului-cadru care urmeaza a se atribui, pentru a nu se restrange competitia, fiind necesar sa fie permise si cele similare sau superioare din punctul de vedere al complexitatii si/sau scopului. (2) Autoritatea/Entitatea contractanta va explicita similaritatea obiectului contractului intr-o maniera care sa reflecte categoriile/tipurile de produse/servicii/lucrari de o complexitate comparabila cu cele care fac obiectul contractului de achizitie publica/de achizitie sectoriala/acordului-cadru ce urmeaza sa fie atribuit, utilizand o descriere generala, raportata la sectorul/domeniul in care se incadreaza acesta. Se vor evita formularile de tipul "ofertantul a executat/prestat lucrari/servicii similare celor prevazute in contract ....." sau "a furnizat produse care se incadreaza in categoria/clasa CPV XXXXX". (…) Exemplul nr. 2: Contract avand ca obiect - lucrari de amenajare parcare auto pe orizontala Practica defectuoasa prin formulare restrictiva a cerintei: prezentati experienta in executia de lucrari de amenajare parcari auto, respectiv lucrari de terasamente, suprastructura, marcaje si indicatoare pentru parcari, precum si amenajare pentru scurgerea apelor. Buna practica: demonstrati experienta in activitati avand ca obiect amenajarea teritoriului sau lucrari de geniu civil, cum ar fi lucrari de construire si/sau de modernizare si/sau de reabilitare de drumuri si/sau de strazi, sau lucrari pentru realizarea de parcari similare din punctul de vedere al complexitatii cu cea care face obiectul achizitiei.».
Acest act administrativ unilateral este publicat in Monitorul Oficial al Romaniei ulterior actelor litigioase, astfel ca nu se aplica raportului juridic concret, dar, prezinta relevanta spre a observa raportarea la modul de formulare a unei astfel de cerinte de calificare si selectie din partea unei autoritati publice chemate a veghea in planul administratiei la legalitatea procedurilor de atribuire desfasurate in materia contractelor de achizitie publica. Asadar, potrivit Instructiunii ANAP nu este permisa includerea unui criteriu prin care se solicita demonstrarea experientei similare prin executia de lucrari identice cu cele care fac obiectul contractului de achizitie publica, fiind necesar sa fie permise si cele similare sau superioare din punctul de vedere al complexitatii si/sau scopului.
Lipsind o definitie legala a notiunilor de „similar” si „identic”, sensul acestora va fi cel obisnuit, comun. Curtea a inteles astfel notiunea de „similar” ca fiind de aceea?i natura, de acela?i fel, asemanator, analog, iar cea de „identic” in sensul care coincide intru totul cu ceva sau cu cineva, la fel cu altceva sau cu altcineva, aidoma, intocmai.
In acest context, este cert in cazul concret ca prin lucrari identice in demonstrarea experientei operatorului economic interesat se intelege proiectare - faza adaptare de amplasament, executie de lucrari si asistenta tehnica din partea proiectantului pentru sala de educatie fizica scolara, implicand asamblarea unor structuri prefabricate (structuri metalice din otel si panouri de izolare). Astfel, caracterul identic al lucrarii va fi dat in mod cumulativ atat de tipul acesteia, cat si de modul de edificare.
In schimb, similaritatea poate fi data de caracterul asemanator al lucrarii, de analogia sa, intrand in aceasta categorie o lucrare de constructii, dar totusi circumstantiat de un element / elemente suficient de relevant/e pentru ca experienta operatorului economic sa fie demonstrata in legatura cu obiectul contractului de achizitie publica prefigurat a se incheia. Referirea generica la experienta similara in lucrari de constructii poate sa nu fie eficienta, intrucat construirea unui drum apare ca nerelevanta pentru construirea unei sali de sport.
Potrivit Anexei 1 la Legea nr. 98/2016 lucrarile in litigiu se incadreaza in diviziunea 45 constructia de cladiri si lucrari noi, restaurare si reparatii curente, subdiviziunea 45.2 Lucrari de constructii complete sau partiale; lucrari de geniu civil (45200000).
Observand Regulamentul (CE) nr. 213/2008 al Comisiei din 28 noiembrie 2007, Curtea constata o ampla detaliere a codurilor CPV specifice lucrarilor de constructii, identificandu-se codul CPV 45200000-9 Lucrari de constructii complete sau partiale si lucrari publice, dar si codurile CPV indicate de CNSC, respectiv  45212000-6 Lucrari de constructii de cladiri destinate activitatilor de recreere, sportive, culturale, de cazare si restaurante si 45223800-4 Asamblare si instalare de structuri prefabricate, subdiviziuni ale codului initial, alaturi de zeci de alte lucrari de constructii.
In acest context, similaritatea reprezinta o chestiune de context factual, fiind influentata de specificul si complexitatea lucrarii, autoritatea contractanta trebuind, pe de o parte, sa fie convinsa de capacitatea operatorului economic ca poate executa obligatia contractuala, iar, pe de alta parte, sa argumenteze indeplinirea cerintei de calificare in situatia concreta.
In cauza, desi asocierea X a prezentat doua contracte in justificarea cerintei nr. 1 – Experienta similara in lucrari, reiese ca autoritatea contractanta a efectuat o analiza strict formala in raport de acestea, fara a constata, dincolo de specificul acelor lucrari ca fiind unele de constructii, elementul / elementele suficient de relevant/e pentru ca experienta operatorului economic sa fie demonstrata in legatura cu obiectul contractului de achizitie publica prefigurat a se incheia sau a argumenta posibilitatea ca acele lucrari sa prezinte un grad  de complexitate superior celor vizate de procedura de atribuire, astfel incat sa demonstreze potentialul de executare a unei lucrari mai putin complexe.
In plus, in lipsa unei evaluari corespunzatoare si complete a admisibilitatii ofertei din partea autoritatii contractante, nu revine organului de jurisdictie sa se substituie acesteia pentru a efectua evaluarea in locul sau, inclusiv prin prisma unor inscrisuri (cum ar fi Memoriul tehnic invocat de petenta) neprezentate in procedura de atribuire ca modalitate de a demonstra indeplinirea cerintei privind capacitatea tehnica si/sau profesionala.
Astfel, art. 207 alin. 1 din Legea nr. 98/2016 prevede ca „Autoritatea contractanta stabileste oferta castigatoare (…), daca sunt indeplinite in mod cumulativ urmatoarele conditii: a) oferta respectiva indeplineste toate cerintele, conditiile si criteriile stabilite prin anuntul de participare si documentele achizitiei, (…); b) oferta respectiva a fost depusa de un ofertant care indeplineste criteriile privind calificarea (…)”, respectiv art. 133 din Norma metodologica aprobata prin H.G. nr. 395/2016 in sensul „(1) Comisia de evaluare are obligatia de a analiza si de a verifica fiecare oferta atat din punct de vedere al elementelor tehnice propuse, cat si din punct de vedere al aspectelor financiare pe care le implica.  (2) Propunerea tehnica trebuie sa corespunda cerintelor minime prevazute in caietul de sarcini sau in documentul descriptiv. (…)” [s.n.].
Este nerelevant argumentul petentei privind avizarea documentatiei de catre ANAP, intrucat in discutie este evaluarea propunerii tehnice din partea autoritatii contractante, iar nu legalitatea criteriului de calificare privind capacitatea.
Fata de cele aratate in precedent, Curtea a respins ca nefondata plangerea formulata de petenta X, si ca inadmisibila plangerea conexata formulata de petenta X.