Rol activ - Respectarea principiului contradictorialitatii dezbaterilor.

Una dintre garantiile procesului echitabil, recunoscute prin prevederile art. 6 din CEDO, este contradictorialitatea dezbaterilor, care stabileste in sarcina instantei de judecata obligatia de a  acorda fiecarei parti posibilitatea de a se pronunta asupra aspectelor si elementelor de fapt sau de drept pe care le implica litigiul, inclusiv in situatia  in care acestea sunt invocate din oficiu.
Rolul activ consacrat de art. 129 Cod procedura civila permite instantei de judecata sa puna in discutie orice imprejurari de fapt ori de drept, chiar nementionate in cerere sau in intampinare, precum si sa ordone administrarea probelor pe care  le  considera necesare, chiar daca partile  se impotrivesc, dar toate aceste drepturi-obligatii sunt subsumate discutarii lor in conditii de  contradictorialitate.    
Prin sentinta civila nr. 1180 din 14.04.2010, pronuntata de Judecatoria  Sighetu Marmatiei in dosarul nr. 3989/307/2009, a fost respinsa actiunea civila inaintata de reclamantii D. N. si D. A. impotriva paratilor Comuna Bocicoiu Mare reprezentat prin Primar, J. Z.-T. si P. I.
Pentru a pronunta aceasta solutie, prima instanta a retinut ca reclamantii au solicitat judecatoriei sa dispuna rectificarea CF 50025 Bocicoiu Mare nr.top. 17/10/6/2 in sensul radierii dreptului de proprietate al Statului Roman in ceea ce priveste suprafata de 725 mp aferenta acestui nr.top. cu restabilirea situatiei anterioare, sa constate ca reclamantii au dobandit dreptul de proprietate prin uzucapiune asupra terenului in suprafata de 725 mp situat in com. Bocicoiu Mare sat Tisa la locul numit "Acasa" inscris in CF 50025 Bocicoiu Mare nr.top. 17/10/6/2, sa dispuna intabularea pe numele reclamantilor in CF a dreptului de proprietate asupra terenului, sa constate ca reclamantii au edificat pe teren o casa si anexe gospodaresti si sa dispuna inscrierea in CF a dreptului de proprietate al acestora asupra constructiilor, aratand ca folosesc imobilul in litigiu de cca 41 de ani, cand l-au primit cu titlu de zestre de la parintii reclamantului, acestia cumparandu-l de la numitul V. S., care la randul lui l-a cumparat de la P. I., acesta intrand in posesia lui prin reforma agrara din 1945. Reclamantii au precizat ca parata J. Z.-T. este unica moste�nitoare a proprietarului tabular, S.P., in calitate de nepoata de fiica.
Judecatoria a constatat ca terenul in litigiu face parte din terenul inscris in CF 50025 Bocicoiu Mare provenita din conversia de pe hartie a CF 446 Tisa, nr.top. 17/10/6/2 dupa dezmembrare, proprietatea Statului Roman, inscrisa in baza Decretului 712/1966, fiind identificat prin nota de constatare intocmita in cauza, situat in com. Bocicoiu Mare sat Tisa nr. 218    intre vecinii B.N. N., ulita, DN 18, M.R.t, are o suprafata de 725 mp.
De asemenea, prima instanta a avut in vedere ca martorii audiati au relatat ca reclamantii folosesc acest teren in mod continuu si netulburat din anul 1971 cand l-au primit cu titlu de zestre de la parintii reclamantului, potrivit declaratiei martorei F. Z., acestia foloseau terenul in perioada anului 1960, insa in cauza nu s-a dovedit modalitatea in care parintii reclamantului au intrat in folosinta terenului.
Instanta de fond a apreciat ca, chiar daca s-a statuat ca decretul 712/1966 a fost un act abuziv, actiunea reclamantilor vizand rectificarea CF si apoi constatarea uzucapiunii nu poate fi admisa, deoarece acestia nu pot justifica un interes legitim in formularea cererii de rectificare, desi se afla in folosinta imobilului atata timp cat in speta nu este vorba de o pasivitate a proprietarilor tabulari raportat la folosinta terenului.
Avand in vedere faptul ca uzucapiunea reprezinta sanctiunea fata de proprietarul tabular in situatia in care acesta nu foloseste bunul, judecatoria a apreciat ca nu se poate considera ca acestia nu au uzat de atributul folosintei asupra terenului in litigiu, pentru a se putea invoca jonctiunea posesiilor ca temei al uzucapiunii, deoarece in mod abuziv terenul a fost preluat la stat. De altfel, din dosar nr. 1750/307/2008 al Judecatoriei Sighetu Marmatiei rezulta ca parata mostenitoare a proprietarului tabular, a solicitat retrocedarea tuturor terenurilor preluate de la antecesorul sau.
In privinta cererii de inscriere in CF al dreptului de proprietate al reclamantilor asupra constructiilor edificate pe acest teren, instanta a retinut ca reclamantii nu au facut dovada edificarii lor in baza unei autorizatii de construire.
Impotriva acestei sentinte au declarat recurs  D.A., D. S. si B. C., ultimii doi in calitate de mostenitori ai reclamantului D.N., decedat in data de 21.04.2010, dupa pronuntarea hotararii primei instante. Recurentii au solicitat in principal admiterea recursului, modificarea hotararii atacate, in temeiul  prevederilor art. 312 al.3 coroborat cu art. 304 pct. 7 si 9 Cod procedura civila, cu consecinta admiterii actiunii, iar in subsidiar, casarea hotararii si trimiterea cauzei spre rejudecare.
Recurentii au invederat ca motivarea hotararii este lacunara, prima instanta a incalcat principiul contradictorialitatii si al oralitatii dezbaterilor prin faptul ca le-a respins actiunea in rectificare de C.F. retinand ca nu ar fi justificat un interes legitim, exceptie de fond, peremptorie si absoluta, ce nu a fost pusa in discutia partilor. De asemenea, recurentii au invocat ca in considerentele hotararii se retine faptul ca pe rolul Judecatoriei Sighetu Marmatiei se afla dosarul  nr. 1750/307/2008, in cadrul caruia mostenitoarea  proprietarului terenului, P. S., solicita retrocedarea terenurilor  pe care acesta le-a detinut inainte de expropriere, aspect ce nu le-a fost pus in discutie, sens in care  recurentii au apreciat ca sunt  incidente prevederile art.  304 pct. 5 Cod procedura civila si ca nu au fost respectate dispozitiile art.  129 al. 4 Cod procedura civila si ale art. 6 din CEDO.
Recurentii au precizat ca drept consecinta a respingerii cererii pe exceptia lipsei de interes, prima instanta nu a cercetat fondul. S-a  sustinut ca in sedinta publica din 14.04.2010 recurentii au solicitat instantei, prin avocat, sa le incuviinteze suplimentarea probatoriului cu inca un martor pentru a dovedi posesia asupra terenului in litigiu, dinainte de anul 1971, aspect ce nu apare consemnat in practicaua hotararii, desi este relevat in caietul  grefierului, fiind  incalcate prevederile art.129 al. 6 Cod procedura civila intrucat practic instanta nu s-a pronuntat asupra cererii formulate. 
Recurentii au sustinut ca desi a fost investita si cu solutionarea capatului de cerere privind constatarea faptului ca au edificat o casa de locuit pe teren, precum si cu o solicitare de rectificare C.F. in sensul radierii dreptului de proprietate al Statului Roman, prima instanta nu a cercetat si solutionat aceste petite.
De asemenea  recurentii au aratat ca, contrar celor retinute de instanta, au precizat modalitatea in care parintii reclamantului au intrat in folosinta  terenului, este gresita si aprecierea instantei conform careia Decretul nr. 712/1966 a fost un act abuziv si ca reclamantii nu ar putea justifica un interes legitim in formularea cererii de rectificare, cata vreme prin promovarea actiunii au urmarit realizarea unui drept recunoscut de lege.
Recurentii au aratat ca pasivitatea proprietarului tabular care nu a folosit terenul dupa expropriere, este clara in perioada 1945-2008 deoarece mostenitoarea acestuia a solicitat retrocedarea terenurilor expropriate doar in anul 2008, sub dosar nr. 1750/307/2008, cand termenul  prescriptiei achizitive era demult implinit. S-a  sustinut ca de altfel terenul in litigiu nu a fost solicitat de catre mostenitoarea proprietarului tabular, ci doar suprafata de 9,1 ha pe care acesta a detinut-o - amplasamente libere. S-a aratat ca  uzucapiunea de 30 de ani invocata de reclamanti s-a implinit inca din anul 1976.
Recurentii au sustinut ca nedetinerea autorizatiei de construire pentru casa si anexe este irelevanta din perspectiva existentei dreptului lor de proprietate asupra acestora, in calitate de proprietari ai terenului. S-a mai invocat si lipsa motivarii in drept a hotararii instantei de fond.
Primarul Comunei Bocoicoiu Mare a formulat intampinare prin care a aratat ca in dosarul nr. 1750/307/2008 privind pe J. Z. s-a acceptat retrocedarea unui alt amplasament fata de terenul in litigiu in cauza (nr. topo 17/10/6),  sens in care s-a lasat judecarea cauzei  la aprecierea instantei.
La dosar au fost depuse in probatiune inscrisuri.
Analizand sentinta atacata, prin prisma motivelor de recurs invocate, tribunalul retine urmatoarele:
Terenul identificat cu nr. topo initial 17, inscris mai intai in C.F. nr. 87 Tisa in proprietatea lui P. S. s-a transcris in C.F. nr. 446 (actual 50025) in favoarea Statului Roman in baza procesului verbal incheiat in conformitate cu instructiunile de aplicare a Decretului nr.712/1966 dat in completarea art. III din Decretul nr. 218/1960 (conform incheierii din 11.10.1968).
Tribunalul retine ca una dintre garantiile procesului echitabil, recunoscute prin prevederile art. 6 din CEDO, este contradictorialitatea dezbaterilor, care stabileste in sarcina instantei de judecata obligatia de a  acorda fiecarei parti posibilitatea de a se pronunta asupra aspectelor si elementelor de fapt sau de drept pe care le implica litigiul, inclusiv in situatia  in care acestea sunt invocate din oficiu.
Rolul activ consacrat de art. 129 Cod procedura civila permite instantei de judecata sa puna in discutie orice imprejurari de fapt ori de drept, chiar nementionate in cerere sau in intampinare, precum si sa ordone administrarea probelor pe care  le  considera necesare, chiar daca partile  se impotrivesc, dar toate aceste drepturi-obligatii sunt subsumate discutarii lor in conditii de  contradictorialitate.
In speta, potrivit notei-referat de la fila 59 verso dosar, in data de 14.04.2010 instanta de fond a studiat dosarul nr. 1750/307/2008, retinand ca din cuprinsul acestuia rezulta ca J. Z. a solicitat retrocedarea  terenurilor ce au apartinut  antecesorului sau S. P.
Practicaua sentintei civile nr. 1180 din 14.04.2010 nu releva ca aceasta imprejurare ar fi fost pusa in discutia partilor, aspect important mai ales din perspectiva influentei pe care a avut-o existenta pe rol a acestui dosar si obiectul sau, asupra hotararii pronuntate de instanta fondului, dupa cum rezulta din antepenultimul paragraf al considerentelor.
De asemenea, prima instanta a avut in vedere faptul ca reclamantii nu pot justifica un interes legitim in formularea cererii de rectificare de carte funciara, aspect pe care de asemenea nu l-a pus in discutia partilor.
Raportat la aceste considerente, in temeiul prevederilor art. 312 al. 3 teza a 2-a si alin. 4 teza 1 Cod procedura civila, art. 304 pct. 5 Cod procedura civila, in vederea discutarii in conditii de contradictorialitate a aspectelor litigioase si a tuturor imprejurarilor de fapt si de drept ale cererii, pentru a nu se rapi partilor un grad de jurisdictie,  tribunalul a admis recursul, a casat sentinta  si a trimis cauza  spre rejudecare instantei de fond.