Incalcarea principiului contradictorialitatii

Contradictorialitatea este principiul care ingaduie partilor din proces sa participe in mod activ si egal la prezentarea, argumentarea si dovedirea drepturilor lor in cursul desfasurarii procesului, mai precis sa discute si sa combata sustinerile facute de fiecare dintre ele si sa-si exprime opinia asupra initiativelor instantei in scopul stabilirii adevarului si al pronuntarii unei hotarari legale si temeinice.
In virtutea contradictorialitatii, partile isi aduc reciproc la cunostinta pretentiile, apararile si probele de care inteleg sa se foloseasca in proces, prin cererile scrise adresate instantei, judecata nu se poate face decat dupa legala  lor citare, in cursul procesului toate partile sunt ascultate in mod egal, inclusiv asupra imprejurarilor de fapt sau de drept puse in discutie de instanta, in vederea aflarii adevarului in cauza, incuviintarea probelor se face in sedinta publica, dupa prealabila lor discutare de catre parti, iar hotararile judecatoresti sunt comunicate partilor, in vederea exercitarii cailor legale de atac.

Decizia civila 354/R din 04.05.2011.
  Prin sentinta civila nr. 9999 din 03.11.2010, pronuntata de Judecatoria Baia Mare se respinge exceptia netimbrarii cererii de chemare in judecata, precum si cea a netimbrarii cererii de chemare in garantie, exceptii ridicate de chemata in garantie S.C. G. A. S.A.
Se respinge exceptia prematuritatii cererii de chemare in garantie, exceptie ridicata de chemata in garantie S.C. G. A.S.A.
Se admite actiunea civila formulata de reclamantul C. V., in contradictoriu cu paratul C.G. si in consecinta:
Obliga paratul sa-i plateasca reclamantului suma de 3.216 lei, reprezentand despagubiri, precum si dobanda legala aferenta ce se va calcula la nivelul dobanzii de referinta stabilit de B.N.R., incepand cu data de 15 aprilie 2010 si pana la achitarea integrala a debitului.
Se admite cererea de chemare in garantie formulata de paratul C. G. in contradictoriu cu chemata in garantie S.C. G. A. S.A. Bucuresti si in consecinta:
Obliga chemata in garantie S.C. G. A. S.A. sa-i plateasca paratului C. G. suma de 3.216 lei, reprezentand debit, precum si dobanda legala aferenta ce se va calcula la nivelul dobanzii de referinta stabilit de B.N.R., incepand cu data de 15 aprilie 2010 si pana la achitarea integrala a debitului.
Este obligat paratul C. G. sa-i plateasca reclamantului suma de 780 lei, reprezentand cheltuieli de judecata.
Este obligata chemata in garantie sa-i plateasca paratului suma de 780 lei, reprezentand cheltuieli de judecata.
Pentru a pronunta aceasta hotarare, judecatoria a retinut ca a fost investita cu actiunea civila inregistrata pe rolul Judecatoriei Baia Mare la data de 15 aprilie 2010 prin care reclamantul  C. V., in contradictoriu cu paratul C. G., a solicitat instantei ca, prin hotararea pe care o va pronunta, sa dispuna urmatoarele:
- obligarea paratului la plata sumei de 2.200 lei, reprezentand despagubiri, cu dobanda legala aferenta ce s-a solicitat a se calcula incepand cu data introducerii actiunii si pana la plata efectiva,
- cu cheltuieli de judecata.
Odata cu intampinarea paratul a formulat si cerere de chemare in garantie solicitand in contradictoriu cu parata S.C. G. A.S.A. obligarea acesteia la plata sumei pretinse de catre reclamant, precum si a cheltuielilor de judecata efectuate.
Totodata au fost ridicate urmatoarele exceptii: exceptia netimbrarii ce�re�rii de chemare in garantie, prematuritatea formularii unei asemenea cereri prin neindeplinirea procedurii concilierii directe prevazute de art. 7201 Cod pro�cedura civila, exceptia netimbrarii cererii principale de chemare in ju�de�ca�ta.
Exceptia netimbrarii cererii de chemare in judecata a fost respinsa de�oa�rece s-a constatat ca potrivit inscrisurilor de la filele 14 si 41 reclamantul si-a indeplinit obligatia impusa de dispozitiile art. 20 alin.1 din Legea nr. 146/1997.
A fost respinsa si exceptia netimbrarii cererii de chemare in garantie in�tru�cat s-a retinut ca potrivit inscrisului de la fila 10 din dosar paratul si-a in�de�plinit obligatia prevazuta de dispozitiile art. 20 alin.1 din Legea nr. 146/1997.
Si exceptia prematuritatii formularii cererii de chemare in garantie, ca ur��mare a neindeplinirii corespunzatoare a procedurii concilierii directe pre�va�zu�te de art. 7201 Cod procedura civila, a fost respinsa apreciindu-se ca nu este ne�cesara o alta incercare de conciliere cata vreme paratul are pretentii im�po�tri�va chematului in garantie derivand din acelasi raport juridic.
Cu privire la fondul cauzei, judecatoria a retinut ca, la data de 06.01.�2010 paratul C.G.conducea in localitatea S., judetul Ma�ra�mu�res, autoutilitara marca Mitsubishi, cu nr. de inmatriculare _ si intrucat drumul era acoperit cu mazga si zapada si nu a circulat cu o viteza sub 30 km/h, acesta a pierdut controlul autovehiculului si a derapat tamponand poar�ta de fier situata la intrarea in curtea imobilului , proprietatea re�cla�mantului C. V.
Starea de fapt mai sus expusa rezultata atat din cuprinsul procesului ver�bal seria AP, nr. 0299796 incheiat la data de 06.01.2010 cat si din de�claratia data in fata organului de politie de catre parat.
Martorul audiat la solicitarea reclamantului, care este vecin cu acesta, a declarat ca in urma accidentului de circulatie produs din vina paratului au fost distruse poarta mica, portile cele mari, precum si stalpii gardului casei re�cla�mantului. Acelasi martor a mai declarat ca el a fost cel care i-a confectionat si apoi a montat, la casa reclamantului, portile si gardul distrus, iar manopera a costat 500 lei, suma pe care i-a achitat-o reclamantul.
Din cuprinsul facturii fiscale depuse la dosar, rezulta ca su�ma de 2.716 lei a reprezentat costul materialelor din care au fost confectionate por�tile si gardul distruse in urma accidentului, valoarea totala a prejudiciului cau�zat reclamantului din culpa paratului a fost de 3.216 lei.
S-a apreciat ca in cauza sunt intrunite elementele raspunderii civile de�lic�tuale (art. 998 coroborat cu art. 999 Cod civil).
Asupra cererii de chemare in garantie formulata de parat, instanta a re�ti�nut ca la data producerii evenimentului rutier autovehiculul pe care acesta il con�ducea era asigurat la S.C. A.S.A. Bucuresti, potrivit politei de a�si�gu�ra�re de raspundere civila auto RCA seria RO/04/W12/ZP, nr. 000503040, a carei va�labilitate era cuprinsa pentru perioada 31.07.2009-30.01.2010, acoperind ast�fel si data producerii accidentului de circulatie .
In temeiul contractului de asigurare incheiat cu paratul, s-a constatat ca societatea chemata in garantie este tinuta a-l despagubi pe acesta, ca urmare a caderii sale in pretentii in raport cu reclamantul.
Impotriva acestei hotarari, in termen legal a declarat recurs S.C.  G. A. S.A solicitand admiterea recursului, casarea si modificarea in totalitate a hotararii recurate, rejudecare in fond a cauzei, respingerea ce�re�rii de chemare in judecata ca inadmisibila si neprobata, respingerea cererii de che�mare in garantie  ca inadmisibila, cu obligarea reclamantului la suportarea chel�tuielilor de judecata ocazionate societatii recurente.
In motivarea recursului se sustine ca, prin intampinarea depusa la do�sar, recurenta a invocat mai multe exceptii de procedura si o exceptie de fond, pri�vind inadmisibilitatea cererii de chemare in garantie si a actiunii principale, dar instanta de fond nu s-a pronuntat in nici un fel asupra acestora.
Se poate constata o neconcordanta majora cu privire la cuantumul pre�ju�diciului, astfel cum acesta este declarat de parat la Politie si cel cuprins in de�cla�ratia martorului propus de reclamant. Exceptand proba cu martor, pentru do�vedirea prejudiciului s-a obtinut in luna iulie 2010 o factura, depusa ulterior la dosar, care ridica serioase semne de intrebare asupra veridicitatii si rea�li�ta�tii celor inscrise in cuprinsul ei, iar din probele administrate nu rezulta daca si in ce masura au fost folosite materialele prezentate in factura.
Se sustine de asemene a ca instanta fondului a savarsit o grava eroare de apreciere asupra datei de la care i se cuvin dobanzi reclamantului pentru e�ven�tualul prejudiciu produs. Fata de recurenta, dobanda nu poate sa curga de�cat de la momentul punerii in intarziere, ori o notificare in acest sens nu a fost fa�cuta fata de recurenta. De asemenea nu este lipsit de importanta ca dobanda nu poate sa curga atata timp cat obligatia nu este exigibila. Avand in vedere ca fac�tura a fost depusa ulterior, exigibilitatea si dobanda asupra creantei nu pot lua nastere anterior existentei creantei.
Un alt motiv de recurs il reprezinta depasirea atributiilor puterii ju�de�ca�toresti. In acest sens sustine recurenta ca, desi prin intampinarea depusa au fost aratate normele legale aplicabile,  instanta nu a tinut cont de ele, mai mult chiar nu s-a pronuntat in nici un fel asupra apararilor formulate prin in�tam�pi�na�re.
Hotararea atacata nu cuprinde motivele pe care se sprijina, in�cal�can�du-se dispozitiile art.261 alin. 1 pct. 5 Cod procedura civila si este lipsita de te�mei legal, sens in care se sustine ca raportat la dispozitiile art. 53 din Legea 136/1995, trebuie sa se asigure posibilitatea verificarii cuantumului pre�ju�di�ciu�lui de catre asigurator, ceea ce nu s-a asigurat in speta.
Trecand la solutionarea recursului prin prisma motivelor invocate, tri�bu�nalul retine urmatoarele:
Unul din principiile fundamentale a le procesului civil este principiul con�tradictorialitatii. Contradictorialitatea este principiul care ingaduie partilor din proces sa participe in mod activ si egal la prezentarea, argumentarea si do�ve�direa drepturilor lor in cursul desfasurarii procesului, mai precis sa discute si sa combata sustinerile facute de fiecare dintre ele si sa-si exprime opinia a�su�pra initiativelor instantei in scopul stabilirii adevarului si al pronuntarii unei ho�tarari legale si temeinice.
In virtutea contradictorialitatii, partile isi aduc reciproc la cunostinta pre�tentiile, apararile si probele de care inteleg sa se foloseasca in proces, prin ce�rerile scrise adresate instantei, judecata nu se poate face decat dupa legala  lor citare, in cursul procesului toate partile sunt ascultate in mod egal, inclusiv a�supra imprejurarilor de fapt sau de drept puse in discutie de instanta, in ve�de�rea aflarii adevarului in cauza, incuviintarea probelor se face in sedinta pu�bli�ca, dupa prealabila lor discutare de catre parti, iar hotararile judecatoresti sunt co�municate partilor, in vederea exercitarii cailor legale de atac.
Se constata ca in speta acest principiu a fost incalcat, sustinerea re�cu�ren�tei  in sensul ca  nu i s-a data posibilitatea sa se pronunte asupra inscrisului - fac�tura nr. 4252 scadenta la 14.07.2010, proba esentiala luata in calcul pen�tru stabilirea cuantumului prejudiciului, fiind verificata, acest inscris nu i s-a co�municat recurentei si nici nu s-a pus in discutia partilor, recurenta avand po�si�bilitatea de asi spune punctul de vedere cu privire la aceasta doar in recurs, ve�rificandu-se in acest sens ca factura a fost obtinuta in cursul procesului si ca din probele administrate nu exista posibilitate verificarii daca materialele in�di�ca�te in factura au fost folosite integral pentru repararea prejudiciului cauzat re�cla�mantului.
In ce priveste data de la care se calculeaza dobanda legala, potrivit art. 1088 cod civil, aceasta este data punerii in intarziere, respectiv data promovarii ac�tiunii. Avand calitatea de chemata in garantie, ca urmare a admiterii cererii, che�matul in garantie urmeaza sa suporte intreaga obligatie pusa in sarcina ce�lui care l-a chemat in garantie, respectiv si dobanda calculata de la data for�mu�la�rii actiunii, data corect stabilita de instanta fondului.
Fata de considerentele retinute, instanta apreciaza ca se impune ad�mi�te�rea recursului, casarea hotararii si trimiterea cauzei spre rejudecare. Cu o�ca�zia rejudecarii se impune a se administra probe, eventual o expertiza de spe�ci�a�li�tate, pentru a stabili in functie de prejudiciul creat reclamantului, materialul fo�losit si manopera pentru remedierea acestuia.