Divort - CU COPII

Pe rol fiind judecarea apelului declarat de reclamanta L. A.-M. domiciliata in  sat Saies, nr.161, com.Apold, jud.Mures impotriva  sentintei civile nr.1308/11.11.2009 pronuntata de  Judecatoria Sighisoara in dosar nr.2627/308/2008.
La apelul nominal facut in sedinta publica  se constata lipsa partilor
Procedura de citare este legal indeplinita.
S-a facut referatul cauzei dupa care:
Se constata depuse la dosarul cauzei concluzii scrise din partea partilor.
Mersul dezbaterilor si sustinerile in fond ale partilor au fost consemnate in incheierea de sedinta din data de 20 mai 2010, incheiere ce face parte integranta din prezenta, cand s-a dispus amanarea pronuntarii deciziei pentru data de 27 mai 2010.

T R I B U N A L U L

Prin sentinta civila nr. 1308/ 11 noiembrie 2009  pronuntata de Judecatoria Sighisoara in dosarul nr. 2627/308/2008  a fost admisa  in parte actiunea civila formulata de reclamanta L. A. M.  in contradictoriu cu paratul L. Josef  ,  ca si in parte cererea reconventionala precizata, formulata intre aceleasi parti, pentru divort, s.a. , s-a dispus  desfacerea  din vina ambilor soti a casatoriei  partilor incheiata si inregistrata sub nr. 31/23 octombrie 1999 la Starea civila Seeboden - Austria si transcrisa sub nr. 5/9.06.2004 la Starea civila a comunei Apold, jud. Mures , s-a dispus  reluarea de catre reclamanta-parata reconventionala a numelui purtat anterior casatoriei, acela de Armenciu ; s-a dispus incredintarea  catre  paratul-reclamant reconventional, spre crestere si educare, a minorului L. A.- G. - nascut la 21 mai 2000 si s-a dispus obligarea  reclamantei -parata reconventionala la plata catre  paratul-reclamant reconventional pentru minor, a pensiei de  intretinere lunara de 140 lei incepand cu data pronuntarii  hotararii  si pana la majoratul aceluiasi minor ; au fost respinse restul petitelor din cererile partilor, privind culpa exclusiva in desfacerea casatoriei, s.a. si s-a dispus compensarea cheltuielilor de judecata ale partilor.
 Pentru a pronunta aceasta hotarare , prima instanta  a retinut ca partile au incheiat casatoria in data de 23 octombrie 1999 in localitatea Seeboden din Austria, eliberandu-se certificatul de casatorie nr. 31/1999, aceasta fiind transcrisa la Primaria comunei Apold, jud. Mures - starea civila - in baza aprobarii nr. A 1071678/26.05.2004 a Directiei de Evidenta Informatizata a Persoanei sub nr. 5/9.06.2004. Dupa incheierea casatoriei partile si-au stabilit domiciliul comun in aceeasi localitate cu cea in care s-a incheiat casatoria lor, locuind la etajul casei parintesti a reclamantului reconventional, parterul fiind folosit de catre mama reclamantului reconventional, aceasta fiind si proprietara imobilului, familia partilor gospodarindu-se separat, autonom.
Din casatoria partilor s-a nascut, in data de 21 mai 2000, minorul L. A. G..
Sotii au locuit timp de aproximativ 5 ani in Austria, dupa declaratiile martorilor Shey Wilfried si L. E. reclamanta fiind primita cu deschidere si generozitate in familia paratului - reclamant reconventional, ca si in comunitatea locala, familia lor bucurandu-se de conditii de confort si bunastare materiala, insa si in aceasta perioada au existat neintelegeri intre soti intrucat reclamanta avea obiectii privind preocuparile legate de serviciu ale sotului sau, dupa incheierea programului de lucru, ca si in legatura cu opiniile acestuia privind programul de odihna si alimentatie al copilului, cu toate ca acesta nu neglija gospodaria comuna de care se ocupa cu precadere la sfarsit de saptamana.
Intrucat reclamantul a facut demersuri si a obtinut, cu sprijinul si prin intermediul statului austriac, un loc de munca in calitate de profesor la Scoala Hermann Oberth din municipiul Medias, jud. Sibiu, in cursul anului 2006 sotii s-au mutat in Romania, locuind initial in casa parintilor reclamantei si ulterior edificandu-si o locuinta in imediata apropiere.
Neintelegerile avute pe timpul cat au locuit in Austria, departe de a se atenua in Romania, au luat amploare progresiva.
Aceste neintelegeri au fost determinate, pe de o parte de diferenta mare de varsta dintre soti, ca si de diferentele de educatie familiala si de pregatire profesionala.
Astfel, din probele administrate  s-a constatat ca reclamanta nu manifesta intelegere fata de faptul ca paratul, prin natura profesiei, era obligat sa se pregateasca zilnic, suplimentar, acasa, pentru ziua urmatoare de lucru, avand de asemenea o atitudine intoleranta si neprimitoare fata de familia si prietenii sotului sau, certurile conjugale dintre soti si care au culminat cu incidentul verbal si fizic violent dintre acestia, care a avut loc in cursul lunii septembrie 2008, fiind provocate atat de lipsa de comunicare si de ajungere la un consens cu privire la chestiunile legate de educatia copilului, cat si de faptul ca reclamanta s-a opus gazduirii pentru o perioada indelungata a prietenului paratului - reclamant reconventional, cu toate ca acesta din urma l-a ajutat pe reclamantul reconventional sa indeplineasca o serie de munci grele in gospodarie, reclamanta afirmand despre sotul sau, in mod neintemeiat si vadit denigrator, ca are o relatie de natura homosexuala cu acesta, fapt dezmintit categoric si argumentat de catre familia extinsa si prietenii vechi ai reclamantului reconventional . 
Neintelegerile conjugale au fost intensificate si datorita faptului ca in timp ce reclamanta are o fire impulsiva, paratul este un om rezervat, rabdator si sociabil.
Si paratul reclamant reconventional a contribuit prin atitudinea sa la deteriorarea raporturilor conjugale, intrucat nu a manifestat o preocupare suficienta pentru treburile gospodaresti, care sunt indeplinite in mod obisnuit de catre un barbat, cum ar fi, taiatul lemnelor, si in mod constant a avut o atitudine lipsita de afectivitate fata de sotia sa si a neglijat aspectul social al casatoriei, sotii neparticipand impreuna la evenimente de grup, sociale, reclamanta petrecandu-si aproape tot timpul in gospodarie. Nu poate fi neglijata nici violenta manifestata de catre paratul-reclamant reconventional in data de 11 septembrie 2008, cand a lovit-o cu pumnul de mai multe ori pe reclamanta si a lovit cu un topor zidurile locuintei comune, atitudinea sa nefiind scuzabila din punct de vedere moral si social, chiar daca a fost un incident izolat si determinat de acuzatiile nefondate care i-au fost aduse cu privire la orientarea sa sexuala.  Dupa cele intamplate in cursul lunii septembrie 2008 sotii s-au separat faptic, paratul reclamant reconventional stabilindu-se in municipiul Sighisoara. De altfel, unul dintre motivele pentru care reclamanta a refuzat sa reia convietuirea cu sotul sau, motiv pe care aceasta l-a comunicat explicit martorei Ciolan G.a, l-a constituit imprejurarea ca acesta invitase pe numitul Peter Feichter, care a stat mai multe saptamani in casa partilor, fara sa o consulte in prealabil pe reclamanta si impotriva chiar a vointei acesteia, acest fapt afectand de asemenea viata de cuplu.
Datorita disparitiei relatiilor de afectivitate dintre soti si a neintelegerilor profunde cu caracter de continuitate, intre soti avand loc frecvent certuri in legatura cu care a fost sesizata de catre reclamanta si politia locala, reluarea convietuirii acestora nu a mai avut loc, separatia lor faptica fiind definitiva.
Viata de familie a sotilor a fost afectata negativ si de interventiile nepotrivite ale mamei reclamantei, care, in perioada cand sotii locuiau in Austria, a provocat certuri si a reprosat familiei acestuia ca sotii nu au o locuinta destul de spatioasa, iar din acest motiv familia extinsa a reclamantului reconventional a fost expusa oprobriului comunitatii locale. De altfel, mama reclamantei,  a declarat, in sedinta publica din data de 30 aprilie 2009 ca se gaseste in dusmanie cu reclamantul-reconventional, motiv pentru care  nu a mai fost audiata in calitate de martora in cauza.   
Instanta a constatat ca, in esenta, conduita singulara a fiecarui sot ar fi putut conduce la desfacerea casatoriei, astfel ca a retinut   vina ambilor soti in ce priveste destramarea casniciei lor, facand totodata aplicarea prevederilor art.  40 al. 3 Codul familiei. 
In ce priveste chestiunea incredintarii spre crestere si educare a minorului A. G., instanta a  analizat cu minutiozitate aptitudinile fiecarui parinte, relatiile afective dintre acestia si copil, precum si posibilitatile materiale si intelectuale pe care le pot oferi minorului.
A rezultat ca, in parte si datorita neintelegerilor conjugale, copilul minor a inceput sa aiba un comportament caracterizat de treceri de la o stare comportamentala la alta, variind de la ascultare si atasament fata de ambii parinti, la nesupunere si incapatanare, dupa cum rezulta si din fisa psiho-pedagogica a minorului . 
Ambii parinti au manifestat preocupare fata de situatia si soarta copilului lor minor, dezacordurile aparute cu privire la aceasta chestiune constituind unul dintre motivele de accentuare a neintelegerilor conjugale. Fiecare dintre parti s-a preocupat, in felul sau, de copil, reclamanta asigurandu-i meditator la limba romana, pe care copilul nu o stapanea, fiind vorbitor de limba germana, intrucat s-a nascut si a crescut in primii ani de viata, in Austria, si ducandu-l pe copil la sedinte de consiliere psihologica, pe care acesta insa, dupa cum a declarat cu ocazia audierii sale in Camera de consiliu, nu le agreeaza si chiar refuza sa mai participe la acestea.
Instanta a retinut ca , contrar sustinerilor reclamantei, paratul-reclamant reconventional a acordat atentie copilului, nevoilor acestuia si a cautat sa petreaca cat mai mult timp impreuna cu acesta, dupa observarea atenta a situatiei si aptitudinilor copilului, constatand ca ar fi benefic pentru acesta sa urmeze scoala in limba germana pentru a putea face progrese in privinta situatiei scolare, existand asemenea scoli, atat in municipiul Sighisoara, unde si-a stabilit domiciliul reclamantul reconventional, cat si la scoala din municipiul Medias, unde acesta are locul de munca, in calitate de profesor.
Instanta a constatat ca  nu s-au dovedit intemeiate afirmatiile reclamantei nici in ceea ce priveste faptul ca reclamantul reconventional ar avea obiceiul sa consume alcool in exces si nici ca cu caracter de obicei l-ar duce pe copilul minor in localuri publice nepotrivite , chiar daca    datorita neintelegerilor conjugale si izolarii in care reclamantul reconventional se gasea, ocazional acesta frecventa terasa unicului local public din satul Saes. 
Instanta nu a tinut  seama cu precadere de situatia materiala superioara a reclamantului reconventional, ci a avut in vedere ca la varsta de 10 ani pe care minorul o are in prezent si tinand seama ca a rezultat ca in compania tatalui sau copilul beneficiaza de afectivitate, grija si competenta, interesul superior al copilului este mai bine realizat in conditiile in care acesta va fi incredintat reclamantului reconventional spre crestere si educare, acesta din urma fiind un om calm, cu o judecata sanatoasa si care tine seama de aptitudinile copilului si are o proiectie in viitor asupra invataturii si pregatirii profesionale pe care acesta trebuie sa le urmeze si nu militeaza pentru ruperea legaturilor acestuia cu mama reclamanta, angajandu-se sa-i permita acesteia sa ia oricand contact cu copilul si manifestand grija pentru ca minorul sa traiasca intr-un mediu sigur si sanatos.
A rezultat ca atitudinea autoritara si lipsita de persuasiune a reclamantei nu este benefica dezvoltarii armonioase a copilului minor, asupra acesteia planand si suspiciuni de comportament agresiv fizic fata de copil, reclamantul reconventional depunand chiar o plangere penala cu acest obiect.
In consecinta  , instanta a dispus in sensul incredintarii minorului A. G., spre crestere si educare, tatalui reclamant reconventional , iar in sarcina reclamantei - parata reconventionala a fost stabilita obligatia   sa plateasca lunar, in favoarea minorului, o pensie de intretinere lunara in cuantum de 140 lei.  
Instanta a mai aratat ca , fata de considerentele in fapt si in drept pentru care s-a dispus  in senul celor de mai sus, implicit  se impune  respingere a petitelor din cererile partilor privind culpa exclusiva in desfacerea casatoriei a fiecareia dintre parti, incredintarea minorului spre crestere si educare reclamantei si obligarea paratului - reclamant reconventional la plata pensiei de intretinere in favoarea minorului, ca si de compensare a cheltuielilor de judecata, in conformitate cu prevederile art. 276 Cod procedura civila. 
Impotriva acestei hotarari a declarat apel  reclamanta parata reconventionala  , solicitand admiterea apelului, schimbarea in parte a sentintei atacate   in sensul stabilirii culpei exclusive a paratului reclamant reconventional in desfacerea casatoriei, incredintarea minorului L. A. G. spre crestere si educare apelantei  cu obligarea intimatului la plata pensiei de intretinere lunara  , cu cheltuieli de judecata .
In motivarea apelului se arata ca, sub aspect formal,  intrucat prin formularea cererii reconventionale  paratul intimate a  dobandit calitatea de reclamant  , se impunea aplicarea sanctiunii prevazute de art. 614 raportat la art. 616 Cod de procedura civila,  in contextul in care la termenul de judecata din data de 26.08.2009 paratul reclamant reconventional nu s-a prezentat in fata instantei  si nu a dovedit  ca ar fi fost impiedicat de o boala grava de a se infatisa .
Referitor la nelegalitatea si netemeinicia hotararii atacate, se arata ca  solutia pronuntata de prima instanta  nu se sprijina  pe  materialul probator  administrat  si este data cu aplicarea gresita a legii . In acest sens se arata ca  singurul vinovat de destramarea relatiilor conjugale a fost intimatul , care a exercitat acte de violenta asupra apelantei  ,  motiv pentru care reclamanta - apelanta era nevoita deseori sa doarma cu copilul la parintii ei,  comportamentul minorului fiind mult schimbat dupa ce acesta a asistat la astfel de acte de violenta .  In plus, se arata ca un alt motiv care il culpabilizeaza  pe intimate este parasirea  domiciliului conjugal  fara vreun motiv anume .
Apelanta mai arata ca  din probele testimoniale  rezulta fara putinta de tagada ca singura care s-ar ocupa de toate treburile gospodariei  era apelanta, aspect confirmat chiar si de martorii propusi de paratul reclamant reconventional, iar aprecierile instantei  referitoare la faptul ca apelanta ar fi avut o atitudine intoleranta fata de familia si prietenii sotului, cat si aprecierile  de ordin psihologic  referitoare la firea impulsiva a reclamantei  au un caracter subiectiv si arbitrar .   
Referitor la incredintarea minorului, se arata ca toate probele administrate au convers spre a dovedi ca singura care s-a preocupat  si se preocupa de cresterea si ingrijirea minorului a fost mama apelanta , confirmandu-se faptul ca intimatul - parat obisnuia sa expuna minorul in localuri unde se consumau bauturi alcoolice. De asemeni , din probatoriul administrat a reiesit ca mama este cea care se ocupa de educatia minorului, iar aprecierea instantei referitoare la faptul ca ar fi benefic pentru  minor sa urmeaza scoala in limba germana  , nu este un criteriu  care sa duca la incredintarea minorului catre tata .  In acest context , se aduc critici  faptului ca prima instanta  a facut aprecieri de ordin psihologic  referitoare la  temperamentul paratului si la proiectiile de viitor .
In concret, se arata ca  minorul beneficiaza la mama de un mediu stabil (locuinta statornica a mamei), pe cand intimatul locuieste  provizoriu in localitatea  Sighisoara ; de asemeni se arata ca in marea majoritate a cazurilor  sentimentele de iubire ale copilului sunt mai puternice  fata de mama  ,  si totodata se arata ca in perioada in care minorul se afla la tata, acesta il expune localurilor publice din Sighisoara  , fiind o atitudine neconforma exigentelor unui parinte responsabil . Chiar daca apelanta nu a absolvit studii pedagogice , aceasta manifesta o atitudine mult mai responsabila  in ceea ce priveste grija fata de copil .
In drept au fost invocate prevederile art. 282 si urm. Cod de procedura civila , art. 37 alin.2 , 38 alin.1 , art. 40 , 42  si 94 Codul familiei , art. 607 si urm. Cod de procedura civila .
Prin intampinare, intimatul a solicitat respingerea apelului, cu obligarea  apelantei la plata cheltuielilor de judecata . 
Se arata  prin intampinare, ca in ceea ce priveste  aspectul de ordin procedural invocat de apelanta, ar fi trebuit ridicat in fata primei  instante, la termenul de judecata ulterior celui din data de 26.08.2009; pe de alta parte, se arata ca termenul de judecata la care intimatul a lipsit a fost stabilit contrar regulamentului, in cursul vacantei judecatoresti, atat intimatul cat si avocatul acestuia aflandu-se in concediu, cu toate acestea avocatul intimatului s-a prezentat in instanta invederand ca intimatul este bolnav si facand la termenul urmator de judecata dovada in acest sens,  prin urmare lipsa intimatului la termenul anterior a fost apreciata ca justificata.
In ceea ce priveste  retinerea de catre prima instanta  a culpei comune   a partilor in desfacerea casatoriei, se arata ca , prin declaratia de apel s-a adus o critica formala si lipsita de minima analiza a materialului probator administrat, intimatul aratand totodata ca a fost acuzat pe nedrept de faptul ca ar fi homosexual si ca ar consuma bauturi alcoolice sau ca ar fi exercitat violente asupra reclamantei apelante, aspecte ce nu au fost confirmate de probele administrate . 
Referitor la incredintarea minorului, se arata ca intimatul a fost cel care s-a ocupat in mod permanent de educatia minorului, iar faptul ca minorul doreste sa locuiasca in continuare cu tatal sau este determinat de  modul in care mama se comporta cu aceste, fiind nervoasa  si strigand la el fara motiv.  Intimatul mai arata ca nu a avut intentia de rupe relatiile  dintre minor si mama acestui a, sens in care,  in fiecare dimineata minorul era dus la Saes la mama sa, iar dupa programul scolar  de asemeni mergea la aceasta, de unde, la ora 16,00 intimatul in ducea apoi la Sighisoara.  Desi se sustine prin declarati de apel ca minorul locuieste de la varsta de 2 ani in casa din Saes , in fapt partile au venit impreuna in Romania in anul 2006, cand copilul avea 6 ani,  intimatul fiind cel care, fara nici un aport din partea apelantei a edificat o casa din care apoi a plecat  pentru ca pe perioada  divortului sa nu fie expus certurilor si scandalurilor, insa dupa finalizarea partajului bunurilor comune ale partilor, ar urma ca apelanta sa locuiasca cu parintii acesteia  si fratele ei, toti fara pregatire si fara ocupatie .
La dosarul cauzei in apel a fost depusa fisa psihopedagogica a minorului (filele  30-31),  minorul a fost audiat in camera de consiliu ( fila 40)  si a fost audiat martorul  Haicu Gheorghe ( fila 44).
Prin concluzii scrise, intimatul a reiterate considerentele expuse prin intampinare .
De asemeni, apelanta a formulat concluzii scrise, prin care a aratat ca  dovada privitoare la lipsa de la un termen de judecata in fata primei instante se impunea facuta la acel termen  de judecata si nu ulterior, iar referitor la materialul probator administrat, se arata ca  din acesta a rezultat ca singurul vinovat de desfacerea casatoriei se face intimatul, ca si faptul ca acesta nu corespunde  exigentelor unui  tata diligent.
Analizand  hotararea atacata in raport de efectul devolutiv al caii de atac, consacrat de art. 292 , 295 Cod de procedura civila si in raport de sustinerile apelantei si de apararile formulate de intimat,  tribunalul retine urmatoarele considerente:
Referitor la prima critica formulata, tribunalul are in vedere ca  prevederile art. 616 Cod de procedura civila sanctioneaza  cu respingerea cererii ca nesustinuta doar lipsa nejustificata a reclamantului la termenul de judecata,  ori in cauza,  chiar daca  aceasta dovada nu a fost facuta chiar pentru termenul de judecata ci ulterior,  practica judiciara s-a pronuntat in mod constant in sensul ca astfel de dovada poate fi facuta chiar si in calea de atac a recursului, cu cat mai mult deci se poate face aceasta dovada la un termen  ulterior. 
Sub acest aspect tribunalul constata ca reclamanta apelanta, fata de proba depusa pentru a-si  justifica lipsa, nu a inteles sa invoce  aplicarea prevederilor ar. 616 Cod de procedura civila  si nici nu a inteles sa  conteste actul medical   produs de intimat .
In ceea ce priveste culpa stabilita  de prima instanta in ceea ce priveste  desfacerea casatoriei , tribunalul retine ca prima instanta a coroborat  in mod corect  probele administrate  administrat in cauza.  Din declaratia martorei Armenciu Emanuela - cumnata reclamantei (filele  36.389 dosar fond) a reiesit ca intimatul nu manifesta afectiune fata de reclamanta apelanta, ca a fost violent fizic fata de aceasta  ( la data de 11 septembrie 2008 ), ca nu  avea nici o contributie in privinta gospodariei,  ca obisnuia sa consume alcool  si ca la deteriorarea relatiilor de familie a contribuit si prezenta  in casa partilor a unui barbat pe nume Peter  - prieten al intimatului. Aceleasi aspecte au fost  mentionate si de martora Ciolan G.a ( filele 49-50 dosar fond ), din declaratia acesteia reiesind ca apelanta era cea care se ocupa in exclusivitate de treburile  gospodariei  si totodata ca  intimatul obisnuia sa petreaca   mult timp in baruri sau la vecini .
Martora L. E. - sora intimatului ( filele 41-42 dosar fond )  a relevat faptul ca  neintelegerile dintre soti au fost determinate de nemultumirea si reprosurile  apelantei referitoare la programul intimatului  ( faptul ca acesta  lucra peste programul de lucru obisnuit ), de asemenea ca apelanta  nu aprecia munca efectuata de acesta si  nu acorda importanta unor momente deosebite din viata lui ( sarbatorirea varstei de 50 de ani )  ca si faptul ca  partile  au mentalitati diferite asupra vietii .   Marotrul Radac Nicolae  - prieten cu intimatul ( fila 57-58 ) dosar fond ) a aratat ca acesta era suparat  din cauza certurilor cu soti, fara a putea releva care era cauza acestor certuri .
Chiar daca aprecierile  expuse de prima instanta in   considerentele hotararii   depasesc limitele unor aprecieri obiective, concluzia finala referitoare la o culpa comuna, datorita careia relatiile dintre soti sunt iremediabil vatamate, este justificata. 
In acest sens tribunalul are in vedere ca  o parte din afirmatiile apelantei,  sustinute de martorele audiate  in cauza la propunerea   acesteia , au fost infirmate de celelalte probe administrate, respectiv sustinerile referitoare la orientarea sexuala a intimatului si la faptul ca acesta ar consuma alcool ( inclusiv  martorul audiat in calea de atac a relatat doar despre  o imprejurare in care l-a vazut pe intimat consumand alcool ),   ceea ce insa a reiesit cu certitudine este faptul ca intre parti exista neintelegeri determinate de  mentalitatile diferite ale partilor  , faptul ca  intimatul  nu a manifestat interes fata de treburile gospodaresti si a fost   violent  fizic fata de reclamanta  ca si faptul ca apelanta la randul ei nu a manifestat intelegere fata de activitatea profesionala a intimatului si timpul pe care acesta a inteles sa-l aloce pregatirii sale profesionale .
Tribunalul arata ca, pentru desfacerea unei casatorii, culpa singura nu justifica prin ea insasi pronuntarea  nu  divortului  , ci se impune ca datorita culpei , raporturile dintre soti  sa fie  vatamate grav, astfel  incat casatoria sa   nu mai poate continua .
Contrar criticilor expuse prin declaratia de recurs ,  tribunalul retine ca  prin atitudinea dezinteresata a apelantei fata de intimat, s-a incalcat obligatia de sprijin moral  prevazuta de art. 2 Codul familiei, ceea ce a avut repercusiuni si in atitudinea intimatului  , determinandu-l sa paraseasca domiciliul conjugal .
Prin urmare , tribunalul conchide ca, fara a fi inlaturata culpa intimatului pentru deteriorarea relatiilor de familie, la aceasta deteriorare a concurat  si culpa  apelantei  (  in contextul in care tribunalul considera ca o culpa mai mare a uneia  dintre parti  nu este de natura sa inlature culpa celeilalte parti ).
In ceea ce priveste incredintarea  minorului, tribunalul considera ca in mod corect a conchis prima instanta ca ambii parinti s-au preocupat de copil, de educarea si ingrijirea acestuia, ca si faptul ca nu s-a dovedit imprejurarea ca intimatul il duce pe copilul minor in locuri publice  nepotrivite .
Tribunalul are in vedere ca , criteriul dupa care se va calauzi instanta pentru a decide cu privire la incredintarea copiilor este interesul acestora, in determinarea interesului urmand a fi  avute in vedere o serie de criterii ( posibilitatile de dezvoltare fizica, morala si intelectuala  pe care copii le pot gasi la unul dintre parinti, legaturile de afectiune  stabilite intre copii si familie, complexul de imprejurari  privind varsta si sexul copilului, etc ), criterii ce nu pot fi privite decat interdependent .
In acest sens , aprecierile primei instante referitoare la temperamentul si aptitudinile partilor  nu sunt fundamentate  prin probele administrate  .  
Cu toate acestea , raportat la varsta minorului (10 ani ) tribunalul apreciaza ca , desi  dorinta acestuia  exprimata cu ocazia audierii in camera de consiliul  - in sensul  de a fi incredintat tatalui - nu poate constitui un criteriu exclusivist in determinarea masurii de incredintare, acesta este la varsta la care  poate face o apreciere pertinenta cu privire la interesul sau .
In consecinta, tribunalul concluzioneaza ca  este in interesul superior al minorului  masura de incredintare stabilita de prima instanta .
In consecinta, tribunalul apreciaza ca apelul dedus judecatii este neintemeiat , si fata de cele ce preced,  in temeiul art.296 Cod de procedura civila , va respinge  apelul formulat de reclamanta parata reconventionala L. A. M. .  
Intrucat intimatul nu a facut dovada cheltuielilor de judecata solicitate prin intampinare, tribunalul va respinge  cererea de obligare a apelantei la plata cheltuielilor de judecata.
  
PENTRU ACESTE MOTIVE,  IN NUMELE LEGII  HOTARASTE

Respinge apelul declarat de apelanta L.A.M., cu domiciliul in comuna Apold, sat Saies, nr. 161, jud. Mures, impotriva Sentintei civile nr. 1308 din 11.11.2009, pronuntata de Judecatoria Sighisoara, in dosarul nr. 2627/308/2008, ca nefondat.
Cu drept de recurs in termen de 15 zile de la comunicare.
Pronuntata in sedinta publica azi 27 Mai 2010