Capacitate procesuala de folosinta.Primarii.

Capacitate procesuala de folosinta.Primarii. Desi, in contract apare denumirea de "Primaria comunei S", vointa interna a partilor trebuie interpretata in sensul ca incheierea contractului s-a efectuat in fapt intre unitatea-administrativ teritoriala, reprezentata de primar si prestator.
Aceasta concluzie se impune avand in vedere urmatoarele:
Potrivit dispozitiilor art. 20 alin.1 din Legea nr. 215/2001 a administratiei publice locale, "comunele, orasele, municipiile si judetele sunt unitati administrativ-teritoriale in care se exercita autonomia locala si in care se organizeaza si functioneaza autoritati ale administratiei publice locale".
Art. 21 din aceeasi lege dispune la alin.1 ca "unitatile administrativ-teritoriale sunt persoane juridice de drept public, cu capacitate juridica deplina si patrimoniu propriu", acestea "sunt titulare ale drepturilor si obligatiilor ce decurg din contractele privind administrarea bunurilor care apartin domeniului public si privat in care acestea sunt parte, precum si din raporturile cu alte persoane fizice sau juridice, in conditiile legii".
Conform alin.2 al art. 21 din lege, "in justitie, unitatile administrativ-teritoriale sunt reprezentate, dupa caz, de primar sau de presedintele consiliului judetean".
De asemenea, art. 62 din legea nr. 215/2001 prevede ca "primarul reprezinta unitatea administrativ-teritoriala in relatiile cu alte autoritati publice, cu persoanele fizice sau juridice romane sau straine, precum si in justitie".
Din analiza acestor dispozitii legale rezulta ca unitatea administrativ-teritoriala, in speta comuna S, are personalitate juridica si poate sta in nume propriu in judecata, fiind reprezentata de catre Primarul comunei.
Primaria unitatii administrativ-teritoriale este, conform art. 77 din Legea nr. 215/2001, o structura functionala cu activitate permanenta constituita din primar, viceprimar, secretarul unitatii administrativ-teritoriale si aparatul de specialitate al primarului, structura care duce la indeplinire hotararile consiliului local si dispozitiile primarului, solutionand problemele curente ale colectivitatii locale.
Se deduce ca primaria nu are personalitate juridica pentru a avea calitate de parte in judecata, asa cum prevad dispozitiile art. 41 alin.1 Cod procedura civila  "orice persoana care are folosinta drepturilor civile poate sa fie parte in judecata".

Sentinta nr. 2183/2011din 09 Noiembrie 2011 Sectia Comerciala Tribunalul Valcea

La data de 29.07.2011  Primaria comunei S a formulat cerere in anulare impotriva sentintei nr.1446/22.06.2011 a Tribunalului Valcea in contradictoriu cu C ST si creditoare SC L SRL.
In motivare s-a aratat ca prin sentinta sus-mentionata debitoarea a fost obligata la plata sumei de 123.550,35 lei cu titlu de pretentii banesti, pretentii ce deriva din contracte de prestari servicii transport.
S-a subliniat ca Primaria nu are personalitate juridica, astfel ca ea nu poate sta in judecata neavand calitate procesuala pasiva, iar pe fond se arata ca solutionarea unei astfel de cereri necesita administrarea unui probatoriu complex pe calea dreptului comun, nefiind suficienta existenta unor acte semnate si stampilate de catre parti, mai ales in conditiile in care aceasta creanta a fost contestata conform art.9 din OUG nr.119/2007.
Nefiind o creanta certa, intrucat niciuna dintre facturile fiscale depuse la dosar nefiind acceptata de catre beneficiar, iar procesele-verbale de receptie nu au fost depuse toate in original, procese ce nu fac dovada acceptarii la plata a facturilor emise, se solicita admiterea contestatiei in anulare si pe fond respingerea cererii formulate de catre creditoarea  SC L SRL.
Prin Notele scrise depuse la dosar, creditoarea a aratat ca prin procesele-verbale de receptie s-a constata executarea lucrarilor contractate, iar o parte din facturile emise a fost achitata de catre debitoare, ramanand un rest de 123.550,35 lei.
In aceste conditii, pretul lucrarilor executate si receptionate, ramas neachitat apare ca o creanta certa, lichida si exigibila, in sensul art.1 alin.1 din OUG nr.119/2007, astfel ca se solicita respingerea cererii in anulare.
Analizand actele dosarului, instanta a retinut urmatoarele:
Prin sentinta nr.1446/22.06.2011 a fost admisa  cererea de emitere a ordonantei de plata, asa cum a fost formulata de creditoarea SC L SRL,  cu impotriva debitoarei  Primaria Comunei S, judetul Valcea, in sensul ca debitoarea  a fost somata sa plateasca creditoarei suma de 123.550,35 lei cu titlu de pretentii banesti, in termen de 20 de zile de la data ramanerii irevocabile a prezentei ordonante, fiind admisa exceptia lipsei calitatii procesule pasive a debitoarei Comuna S, judetul Valcea si respinsa cererea fata de debitoarea Comuna S ca fiind introdusa impotriva unei persoane fara calitate procesuala pasiva.
Pentru a hotari astfel, prima instanta a retinut in considerente ca prin  cererea   inregistrata  sub   nr. 4122/90/2010, creditoarea SC L SRL   a chemat  in judecata  debitoarele COMUNA S PRIN PRIMAR  si PRIMARIA COMUNEI S,   solicitand  instantei ca prin sentinta ce se va  pronunta  sa fie obligate acestea la plata sumei de 123.550,35 lei, reprezentand contravaloarea facturilor nr. 130/15.12.2008, 145/13.03.2009, 146/13.03.2009, 201/13.05.2009 202/13.05.2009 si 203/13.05.2009 emise in baza contractelor de servicii nr. 86/87/15.12.2008 si nr. 18/06.03.2009, cu cheltuieli de judecata.
In motivarea cererii   creditoarea  a  aratat   ca  in  baza   contractelor nr. xx/15.12.2008 si nr. zz/06.03.2009.  au  prestat   servicii   pentru  debitoare pentru  care  au fost emise facturile nr. 130/15.12.2008, 145/13.03.2009, 146/13.03.2009, 201/13.05.2009 202/13.05.2009 si 203/13.05.2009,   dintre care  unele  au fost achitate   partial,   ramanand   un rest de  plata de achitat   in suma   123.550,35 lei.
 Desi a trimis mai multe   notificari  debitoarelor, demersurile intreprinse au ramas fara nici un rezultat.
 Prin  intampinare  debitoarele,   au  solicitat  in principal, pe cale de exceptie   respingerea  cererii   fata de     comuna S, ca  fiind  formulata  impotriva  unei persoane  fara calitate  procesuala pasiva,   iar  in  ce priveste Primaria Comunei S  ca  fiind  nefondata. 
Cu privire la exceptia invocata, debitoarea Comuna Stoilesti  a aratat  ca  potrivit inscrisurilor aflate la dosar, reclamanta a incheiat  contractul cu Primaria Comunei Stoilesti, persoana juridica care nu exista.
S-a aratat ca  intrucat nu a semnat contractul  prezentat ca proba de catre reclamanta nu poate fi obligata  la plata vreunei sume de bani, neavand calitate procesuala pasiva.
Pe fondul cauzei s-a mentionat ca nu sunt indeplinite  conditiile prevazute de art. 2 al. 1 din OUG nr. 119/2007, in  sensul ca pretinsa creanta nu este certa, lichida si nici exigibila, intrucat in contract pretul nu este stabilit, iar facturile prezentate  nu sunt insusite, semnate si parafate de catre institutie, nefiind acceptate la plata.
S-a mai aratat ca   in ce priveste lucrarile ce se pretind ca au fost executate potrivit contractelor, nu exista procese-verbale de receptie.
Din    actele  si lucrarile  dosarului,  instanta  a retinut  urmatoarele:
Cu privire la exceptia lipsei calitatii procesuale pasive invocata de debitoarea Comuna Stoilesti, instanta a constat ca este intemeiata pentru urmatoarele:
Calitatea procesuala presupune existenta unei identitati intre persoana reclamantului si persoana care este titular al dreptului in raportul juridic dedus judecatii (calitate procesuala activa), si pe de alta parte, intre persoana paratului si cel obligat in acelasi raport juridic (calitate procesuala pasiva).
 In speta,   contractele nr.  xx din 03.12.2008, nr. zz din 03.12.2008 si nr. yy din 06.03.2009 au fost incheiate intre reclamanta SC L SRL si Primaria Comunei S reprezentata de primar. Intrucat parte contractanta este Primaria Comunei S reprezentata de primar si nu  Comuna Stoilesti, aceasta din urma institutie nefiind parte in raportul juridic contractual,  nu are nici drepturi sau obligatii ce izvorasc din respectivele contracte.
 Prin urmare, nu are nici calitate procesuala pasiva, cererea urmand a fi respinsa ca fiind  introdusa  impotriva   unei persoane   fara  calitate  procesuala   pasiva.
Referitor la sustinerea ca  Primaria Comunei Stoilesti nu are personalitate juridica,  instanta  a retinut  ca aceasta institutie, reprezentata de primar, este parte in raportul juridic contractual,  avand astfel drepturi si obligatii ce izvorasc din aceste  contracte.
Pe fond, s-a retinut ca din probele administrate in cauza,  rezulta ca intre debitoar, in calitate de beneficiar, si  creditoarea  SC L SRL, in calitate de executant,  s-a incheiat contractul nr. xx din 03.12.2008,   prin care executantul s-a obligat sa efectueze lucrari de  reprofilare, amenajare, incarcare, cilindrare  drumuri comunale si satesti  pentru beneficiar, iar acesta s-a obligat sa plateasca pretul pentru efectuarea lucrarilor   in suma de 38.200 lei, la care se adauga TVA 7258 lei.
Contractul a fost semnat si stampilat de ambele parti contractante.
Prin actul aditional nr. tt din data de 29.12.2008 la contractul  nr. xx din 03.12.2008,   partile au convenit suplimentarea prestarilor de servicii  cu suma de 19.000 lei fara TVA, ce reprezinta prestari servicii cu utilaje.
Actul aditional a fost semnat si stampilat de ambele parti contractante
Intre debitoare, in calitate de achizitor, si  creditoarea  SC L SRL, in calitate de executant,  s-a incheiat contractul nr. zz din 03.12.2008,   prin care executantul s-a obligat sa transporte material pietros  pentru achizitor, iar acesta s-a obligat sa plateasca pretul pentru serviciile prestate  in suma de 35.464,20 lei, la care se adauga TVA 6738,19 lei.
Contractul a fost semnat si stampilat de ambele parti contractante.
Prin actul aditional nr. pp din data de 29.12.2008 la contractul  nr. zz din 03.12.2008,   partile au convenit suplimentarea prestarilor de servicii  cu suma de 17.500 lei fara TVA, ce reprezinta transport cu autobasculanta materiale agregate minerale.
Actul aditional a fost semnat si stampilat de ambele parti contractante
Potrivit procesului-verbal de receptie,  s-a facut receptia lucrarilor privind transport material pietros conform contractului  nr. cc din 03.12.2008  si s-a constat ca lucrarile executate sunt corespunzator clauzelor si se receptioneaza.
Intre debitoarea Primaria Comunei S,  in calitate de achizitor, si  creditoarea  SC L SRL, in calitate de prestator,  s-a incheiat contractul nr. yy din 06.03.2009,  de executie lucrare de transport  material pietros calcaros si agregate, prin care prestatorul s-a obligat sa presteze transport  material pietros  de la B, si calcaros de la B, inclusiv  agregate de la S incarcare, pentru achizitor, iar acesta s-a obligat sa plateasca pretul pentru serviciile prestate.
La punctul 5 din contract s-a prevazut ca pretul  practicat de prestator pentru aceste lucrari este conform ofertei.
Contractul a fost semnat si stampilat de ambele parti contractante.
Potrivit procesului-verbal de receptie   nr. 1974 din 04.07.2009,  s-a facut receptia lucrarilor privind transport material pietros calcaros si agregate conform contractului  nr. 18 din 06.03.2009 si s-a constat ca lucrarile executate sunt corespunzator clauzelor si se receptioneaza.
Creditoarea, in baza contractelor mentionate,  a  prestat   servicii   pentru  debitoare, pentru  care  au fost emise facturile nr. 130/15.12.2008, 145/13.03.2009, 146/13.03.2009, 201/13.05.2009 202/13.05.2009 si 203/13.05.2009,   dintre care  unele  au fost achitate   partial,   ramanand   un rest de  plata de achitat   in suma   123.550,35 lei.
Acest debit nu a fost achitat de debitoare, desi  a fost  notificata in repetate randuri,   demersurile intreprinse ramanand insa  fara nici un rezultat.
Instanta a invocat prevederile art.1 alin 1 din OUG nr.119/2007, conform carora "Prezenta ordonanta de urgenta se aplica creantelor certe, lichide si exigibile ce reprezinta obligatii de plata a unor sume de bani care rezulta din contracte comerciale."
In speta, creanta in cuantum de 123.550, 35  lei reprezentand   contravaloarea  lucrari, a fost considerata de catre instanta ca indeplinind conditiile prevazute de textul de lege mentionat anterior, in sensul ca are caracter cert,  lichid si exigibil.
De asemenea, s-a retinut ca aceasta creanta a fost acceptata la plata de catre debitoare prin semnarea contractelor  si  actelor aditionale, precum si prin plata  partiala a facturilor.
Faptul ca facturile emise potrivit contractelor nu sunt semnate de debitoare,  nu a fost considerat de instanta ca o neinsusire, din moment ce cele trei contracte au fost semnate si stampilate  de  ambele parti, iar   debitoarea a si achitat  parte din suma datorata.
Fata de cele mentionate si avand in vedere dispozitiile art.1 alin.1 din OUG nr.119/2007 instanta a admis cererea, in sensul mentionat anterior.
In cadrul cererii in anulare, instanta a analizat cu prioritate exceptia invocata de debitoarea Primaria comunei S, potrivit dispozitiilor art.137 alin.1) Cod procedura civila, potrivit carora "Instanta se va pronunta mai intai asupra exceptiilor de procedura, precum si asupra celor de fond care fac de prisos, in totul sau in parte, cercetarea in fond a pricinii."
In fapt, prin invocare faptului ca ne aflam in prezenta unei persoane fara personalitate juridica ne aflam in prezenta exceptiei lipsei capacitatii procesuale de folosinta a Primariei comunei Stoilesti, exceptie intemeiata, pentru considerentele ce vor fi aratate in continuare:
In primul rand, trebuie interpretate clauzele contractuale cuprinse in Contractele de servicii, in care parti contractante apar Primaria comunei S, reprezentata de primarul comunei O M, in calitate de achizitor si creditoarea SC L SRL, in calitate de prestator.
Desi, in contract apare denumirea de "Primaria comunei S", vointa interna a partilor trebuie interpretata in sensul ca incheierea contractului s-a efectuat in fapt intre unitatea-administrativ teritoriala, reprezentata de primar si prestator.
Aceasta concluzie se impune avand in vedere urmatoarele:
Potrivit dispozitiilor art. 20 alin.1 din Legea nr. 215/2001 a administratiei publice locale, "comunele, orasele, municipiile si judetele sunt unitati administrativ-teritoriale in care se exercita autonomia locala si in care se organizeaza si functioneaza autoritati ale administratiei publice locale".
Art. 21 din aceeasi lege dispune la alin.1 ca "unitatile administrativ-teritoriale sunt persoane juridice de drept public, cu capacitate juridica deplina si patrimoniu propriu", acestea "sunt titulare ale drepturilor si obligatiilor ce decurg din contractele privind administrarea bunurilor care apartin domeniului public si privat in care acestea sunt parte, precum si din raporturile cu alte persoane fizice sau juridice, in conditiile legii".
Conform alin.2 al art. 21 din lege, "in justitie, unitatile administrativ-teritoriale sunt reprezentate, dupa caz, de primar sau de presedintele consiliului judetean".
De asemenea, art. 62 din legea nr. 215/2001 prevede ca "primarul reprezinta unitatea administrativ-teritoriala in relatiile cu alte autoritati publice, cu persoanele fizice sau juridice romane sau straine, precum si in justitie".
Din analiza acestor dispozitii legale rezulta ca unitatea administrativ-teritoriala, in speta comuna S, are personalitate juridica si poate sta in nume propriu in judecata, fiind reprezentata de catre Primarul comunei.
Primaria unitatii administrativ-teritoriale este, conform art. 77 din Legea nr. 215/2001, o structura functionala cu activitate permanenta constituita din primar, viceprimar, secretarul unitatii administrativ-teritoriale si aparatul de specialitate al primarului, structura care duce la indeplinire hotararile consiliului local si dispozitiile primarului, solutionand problemele curente ale colectivitatii locale.
Se deduce ca primaria nu are personalitate juridica pentru a avea calitate de parte in judecata, asa cum prevad dispozitiile art. 41 alin.1 Cod procedura civila  "orice persoana care are folosinta drepturilor civile poate sa fie parte in judecata".
Din cele aratate, reiese ca este intemeiata exceptia lipsei capacitatii procesuale de folosinta a Primariei comunei S, deoarece aceasta nu are personalitate juridica, fiind numai o structura administrativa, deci nu are capacitate de folosinta a drepturilor civile pentru a fi parte in judecata.
Fata de cele expuse mai sus, instanta a analiza cererea in anulare pe fond raportat la partea contractanta Comuna S.