Capacitate de folosinta primarii.Rolul activ al instantei de judecata.

Capacitate de folosinta primarii.Rolul activ al instantei de judecata.

Obiectul cauzei il constituie anularea unui proces-verbal de contraventie care are inscris in antet Primaria orasului OM, in finalul actului fiind mentionata si ca autoritate careia ii apartine agentul constatator.
In aceste conditii, petentul a formulat plangerea raportat la aceasta autoritate.
Intr-adevar, obligatia instantelor este cea de a se pronunta asupra obiectului cererii deduse judecatii, ceea ce da eficienta si constituie garantia aplicarii principiului contradictorialitatii.
Daca formularile reclamantului sunt neclare si confuze fiind de natura sa nu permita determinarea clara a obiectului si temeiului juridic al cererii deduse judecatii, instanta are indatorirea de a cere lamuriri si precizari, respectand regula dezbaterilor contradictorii, pentru a stabili obiectul cererii si temeiul juridic al acesteia, aspecte care permit exercitarea controlului judiciar.
In speta, prima instanta a constatat lipsa capacit?tii de folosinta a persoanei chemata in judecata, in conditiile in care actul atacat nu este clar, concis si fara echivoc sub aspectul persoanei emitente raportat la dispozitiile legii.
Prin urmare, cel care se considera vatamat prin emiterea actului nu este in masura a-si regla conduita ulterioara, atata timp cat actul atacat nu da raspunsul clar in ceea ce priveste aspectele procedurale ce intereseaza parte pentru realizarea drepturilor sale subiective.
In aceste conditii, rolul activ al judecatorului, asa cum este reglementat de prevederile art.129 Cod procedura civila, capata o importanta marita, ca principiu de baza al judecatii ce asigura si respectarea liberului acces la justitie.
Deslusirea acestor aspecte procedurale trebuia realizata in cadrul judecarii cauzei prin indicarea de catre instanta a regulilor ce definesc cadrul procesual in conceptia proprie, pentru a nu expune partile unor sanctiuni foarte severe care exclud pe viitor discutarea drepturilor proprii si valorificarea acestora in justitie prin pierderea termenului de exercitare a plangerii.
Astfel, orice incident procedural, in asemenea cazuri trebuie puse in discutia partilor si valorificate in sensul in care judecatorul sa poata aduce o hotarare asupra fondului litigios, finalitate suprema a sistemului judiciar.
Fata de argumentele de mai sus, in temeiul dispozitiilor art.312 alin.1) si 5) Cod procedura civila, se impune admiterea recursului, casarea sentintei si trimiterea cauzei la aceeasi instanta de fond pentru a pune in discutia partilor introducerea  in cauza a autoritatii locale-Orasul OM, in calitate de intimata.

TRIBUNALUL VALCEA - SECTIA A II A CIVILA-DECIZIE Nr. 815/2012 din 14 Iunie 2012 Prin sentinta nr.aaaa/23.02.2012 Judecatoria Rm.Valcea a admis exceptia lipsei capacitatii de folosinta  invocata de PRIMARIA ORASULUI OM prin primar si a respins plangerea contraventionala formulata de  petentul  N G, in contradictoriu cu intimata.
Pentru a hotari astfel, prima instanta a retinut in considerente ca la data de 15 noiembrie 2011 s-a inregistrat  plangerea contraventionala formulata de  petentul  NG impotriva procesului-verbal de contraventie din data de 01.11.2011, prin care, in baza art. 28 alin 3 a fost sanctionat cu 1.000 lei, a carei valoare o solicita.
In motivarea plangerii contraventionale petentul a aratat ca a fost sanctionat cu 1.000 lei pentru faptul ca a executat anexe gospodaresti, cotete de porci, pasari, wc si o bucatarie, anexe pe care le-a dobandit din anul 1998, conform contractului de vanzare-cumparare si a schitelor anexate.
Potrivit art. 11 alin 1 lit. a care prevede ca lucrarile de reparatii si inlocuiri de tamplarie interioara si exterioara, daca se pastreaza forma, se executa fara autorizatie de construire.
S-a precizat ca art. 28 alin 3 mentionat in procesul-verbal de contraventie se aplica si in situatia in care, la expirarea termenului de intrare in legalitate stabilit in procesul-verbal de constatare a contraventiei, contravenientul nu a obtinut autorizatia necesara, fapt nespecificat in actul contestat.
Petentul a considerat ca incadrarea juridica este eronata.
Prin intampinare, Primaria a invocat exceptia nulitatii plangerii contraventionale fata de imprejurarea ca petentul a formulat plangere contraventionala fara a indica, fie si implicit, numele intimatului, nerespectandu-se, astfel, dispozitiile art. 112 alin 1 pct. 1 cod procedura civila.
Prin cererea precizatoare, petentul a precizat ca a formulat plangerea contraventionala in contradictoriu cu intimatul PRIMARIA ORASULUI OM prin primar.
Petentul a adaugat motivelor plangerii contraventionale, ca procesul-verbal de contraventie este intocmit fara indicarea temeiului de drept al contraventiei. De asemenea, contine vicii de forma de natura a atrage nulitatea absoluta a procesului-verbal de contraventie.
Astfel, procesul-verbal este intocmit cu nerespectarea dispozitiilor prevazute de art.17 din OG nr.2/2001, in sensul ca nu este indicata data savarsirii faptei.
Fata de precizarile petentului, intimata Primaria orasului Ocnele Mari, prin primar, prin reprezentantul sau, a invocat exceptia lipsei capacitatii de folosinta  a intimatului.
Asupra exceptiei invocate de intimat, instanta a apreciat ca fiind intemeiata, urmand sa fie admisa, din urmatoarele considerente:
Prin procesul-verbal de contraventie contestat  petentul a fost sanctionat cu 1.000 lei amenda, in temeiul art. 26 alin 1 si 2 lit. a din Legea nr. 50/1991 republicata, pentru ca a executat anexe gospodaresti - cotete de pasari si porci, un wc, o bucatarie, cu fundatie din beton, pereti din zidarie, invelitoare din tigla - intr-o incapere ce a fost magazie.
Contraventia a fost constatata si sanctiunea a fost aplicata de catre primarul orasului OM.
Conform dispozitiilor art. 27 alin 1 si 3 din Legea nr. 50/1991 republicata, presedintii consiliilor judetene, primarii si organele de control din cadrul autoritatilor administratiei publice locale si judetene au obligatia sa urmareasca respectarea disciplinei in domeniul autorizarii executarii lucrarilor in constructii in cadrul unitatilor lor administrativ-teritoriale si, in functie de incalcarea prevederilor legale, sa aplice sanctiuni sau sa se adreseze instantelor judecatoresti si organelor de urmarire penala, dupa caz; contraventiile prevazute la art. 26 alin. (1), cu exceptia celor de la lit. h) - l), se constata si se sanctioneaza de catre compartimentele de specialitate cu atributii de control ale autoritatilor administratiei publice locale ale municipiilor, sectoarelor municipiului Bucuresti, oraselor si comunelor, pentru faptele savarsite in unitatea lor administrativ-teritoriala sau, dupa caz, in teritoriul administrativ al sectoarelor municipiului Bucuresti, potrivit competentelor de emitere a autorizatiilor de construire/desfiintare.
Conform art. 23 din Legea nr. 215/2001 republicata, autoritatile administratiei publice prin care se realizeaza autonomia locala in comune, orase si municipii sunt consiliile locale, comunale, orasenesti si municipale, ca autoritati deliberative, si primarii, ca autoritati executive.
Conform dispozitiilor art. 21 din acelasi act normativ, unitatile administrativ-teritoriale sunt persoane juridice de drept public, cu capacitate juridica deplina si patrimoniu propriu. Acestea sunt subiecte juridice de drept fiscal, titulare ale codului de inregistrare fiscala si ale conturilor deschise la unitatile teritoriale de trezorerie, precum si la unitatile bancare. Unitatile administrativ-teritoriale sunt titulare ale drepturilor si obligatiilor ce decurg din contractele privind administrarea bunurilor care apartin domeniului public si privat in care acestea sunt parte, precum si din raporturile cu alte persoane fizice sau juridice, in conditiile legii. In justitie, unitatile administrativ-teritoriale sunt reprezentate, dupa caz, de primar sau de presedintele consiliului judetean.
Autoritatile administratiei publice locale nu actioneaza in nume propriu, ci isi exercita atributiile si lucreaza in numele si pe seama colectivitatilor locale; ele nu au capacitate administrativa distincta de cea a comunei, orasului sau judetului in care functioneaza). Or, neavand capacitate juridica, actele consiliilor locale (ca si ale primarilor, de altfel), facute in limitele competentelor conferite prin lege, sunt actele persoanei juridice insesi si atrag raspunderea directa (nu indirecta) a unitatii administrativ-teritoriale respective.
Fata de aceste imprejurari, instanta a admis exceptia lipsei capacitatii de folosinta  a intimatului si a respins plangerea contraventionala ca fiind introdusa impotriva unei persoane fara capacitate de folosinta.
Impotriva sentintei a formulat recurs petentul care a aratat ca in mod gresit cauza a fost solutionata prin respingerea plangerii pe cale de exceptie, fara a se intra pe fondul cauzei.
Recursul nu este intemeiat in drept.
Intimata nu a depus intampinare.
Examinand recursul formulat prin prisma dispozitiilor art.304 pct.9 Cod procedura civila, instanta a retinut urmatoarele:
Obiectul cauzei il constituie anularea unui proces-verbal de contraventie care are inscris in antet Primaria orasului OM, in finalul actului fiind mentionata si ca autoritate careia ii apartine agentul constatator.
In aceste conditii, petentul a formulat plangerea raportat la aceasta autoritate.
Intr-adevar, obligatia instantelor este cea de a se pronunta asupra obiectului cererii deduse judecatii, ceea ce da eficienta si constituie garantia aplicarii principiului contradictorialitatii.
Daca formularile reclamantului sunt neclare si confuze fiind de natura sa nu permita determinarea clara a obiectului si temeiului juridic al cererii deduse judecatii, instanta are indatorirea de a cere lamuriri si precizari, respectand regula dezbaterilor contradictorii, pentru a stabili obiectul cererii si temeiul juridic al acesteia, aspecte care permit exercitarea controlului judiciar.
In speta, prima instanta a constatat lipsa capacit?tii de folosinta a persoanei chemata in judecata, in conditiile in care actul atacat nu este clar, concis si fara echivoc sub aspectul persoanei emitente raportat la dispozitiile legii.
Prin urmare, cel care se considera vatamat prin emiterea actului nu este in masura a-si regla conduita ulterioara, atata timp cat actul atacat nu da raspunsul clar in ceea ce priveste aspectele procedurale ce intereseaza parte pentru realizarea drepturilor sale subiective.
In aceste conditii, rolul activ al judecatorului, asa cum este reglementat de prevederile art.129 Cod procedura civila, capata o importanta marita, ca principiu de baza al judecatii ce asigura si respectarea liberului acces la justitie.
Deslusirea acestor aspecte procedurale trebuia realizata in cadrul judecarii cauzei prin indicarea de catre instanta a regulilor ce definesc cadrul procesual in conceptia proprie, pentru a nu expune partile unor sanctiuni foarte severe care exclud pe viitor discutarea drepturilor proprii si valorificarea acestora in justitie prin pierderea termenului de exercitare a plangerii.
Astfel, orice incident procedural, in asemenea cazuri trebuie puse in discutia partilor si valorificate in sensul in care judecatorul sa poata aduce o hotarare asupra fondului litigios, finalitate suprema a sistemului judiciar.
Fata de argumentele de mai sus, in temeiul dispozitiilor art.312 alin.1) si 5) Cod procedura civila, se impune admiterea recursului, casarea sentintei si trimiterea cauzei la aceeasi instanta de fond pentru a pune in discutia partilor introducerea  in cauza a autoritatii locale-Orasul OM, in calitate de intimata.