Concesionare imobil

Concesionare imobil

Prin Decizia civila. 724/R din 4 Februarie 2014 pronuntata de Curtea de Apel Targu Mures Sectia II-a civila de Contencios Administrativ si Fiscal, s-a admis recursul, impotriva Sentintei civile nr. 2788/11.06.2013  pronuntata de Tribunalul Harghita, in dosarul nr. 274196/2011 si in consecinta a fost modificata in parte hotararea atacata, in sensul ca s-a admis cererea formulata de reclamant fiind anulata Hotararea nr. 159/28.10.2010 emisa de Consiliul Local.
Instanta de control judiciar a retinut ca prin sentinta civila nr. 2788/11 iunie 2013 pronuntata de Tribunalul Harghita in dosar nr. 2741/96/2011 s-a admis exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a paratei Primariei si, in consecinta, s-a respins actiunea reclamantului ca fiind introdusa impotriva unei persoane fara calitate procesuala pasiva;
S-a respins actiunea formulata de catre reclamantul in contradictoriu cu paratii Munca Colectiva - Societate cooperativa si Consiliul local, ca neintemeiata.
              Examinand recursul formulat, Curtea de Apel a avut in vedere ca prin HLC nr. 159/28 octombrie 2010 s-a aprobat concesionarea in favoarea paratei-intimate Munca Colectiva Societate Cooperativa, fara licitatie publica, a unei suprafete de 44 mp. din terenul proprietate privata a municipiului, teren aferent spatiilor de prestari servicii, din care suprafata de 27 mp. aferent spatiului unde functioneaza atelier de spalatorie si 17 mp. aferent spatiului unde functioneaza atelier de cojocarie. In preambulului hotararii de consiliu local s-a retinut ca s-a solicitat concesionarea terenului amintit aferent spatiilor pentru prestari servicii "aflat in proprietatea solicitantului".          
Reclamanta-recurenta a solicitat anularea Hotararii Consiliului Local nr. 159/28.10.2010, sustinand ca acest teren ar fi proprietatea Statului Roman, iar cladirea edificata asupra acestuia este proprietatea reclamantei din anul 1981, odata cu semnarea protocolului nr. 2973 (ocazie cu care fosta cooperativa Munca Colectiva s-a divizat in doua cooperative: reclamanta si parata).
Curtea retine ca, pe de-o parte, reclamanta sustine ca spatiul aferent atelierului "radio-TV" este proprietatea sa, in baza protocolului amintit; pe de alta parte, parata sustine ca este proprietara spatiului aferent atelierului "cojocarie" si care ar fi situat la aceeasi adresa. 
Astfel cum s-a aratat anterior, fiecare parte a depus la dosar acelasi plan de situatie din care rezulta ca spatiul in discutie este mentionat ca avand destinatie diferita: in planul depus de reclamanta figureaza cu denumirea "radio", pe cand in planul depus de parata figureaza cu denumirea de "cojocarie".
Curtea retine ca la acest moment este disputat dreptul de proprietate al celor doua Cooperative asupra spatiului in discutie. Aceasta situatie nu poate fi solutionata in prezentul cadru procesual de catre instanta de contencios administrativ, aceasta putand forma obiectul unei eventuale actiuni prin care sa se stabileasca calitatea de proprietar asupra spatiului amintit. 
Ca o consecinta a celor expuse anterior, Curtea apreciaza ca in cauza nu se poate retine ca parata a facut dovada calitatii de proprietar asupra spatiului pentru prestari servicii cu privire la al carui teren aferent s-a dispus concesionarea. Iar in cauza reclamanta a facut dovada vatamarii produse prin HCL atacata, deoarece, astfel cum s-a subliniat anterior, aceasta invoca un drept de proprietate asupra spatiului cu privire la al carui teren aferent s-a aprobat concesionarea, prevalandu-se de acelasi protocol invocat de parata. 
Pentru aceste motive, retinand faptul ca concesionarea terenului a fost solicitata de parata tocmai in considerarea calitatii de proprietara asupra spatiului amintit, instanta apreciaza ca HCL atacata este nelegala, impunandu-se anularea acesteia, in baza art. 18 alin. 1 din Legea nr. 554/2004.
Ca o consecinta a celor expuse anterior, Curtea apreciaza ca in cauza nu se poate retine ca parata a facut dovada calitatii de proprietar asupra spatiului pentru prestari servicii cu privire la al carui teren aferent s-a dispus concesionarea. Iar in cauza reclamanta a facut dovada vatamarii produse prin HCL atacata, deoarece, astfel cum s-a subliniat anterior, aceasta invoca un drept de proprietate asupra spatiului cu privire la al carui teren aferent s-a aprobat concesionarea, prevalandu-se de acelasi protocol invocat de parata. 
Pentru aceste motive, retinand faptul ca concesionarea terenului a fost solicitata de parata tocmai in considerarea calitatii de proprietara asupra spatiului amintit, instanta apreciaza ca HCL atacata este nelegala, impunandu-se anularea acesteia, in baza art. 18 alin. 1 din Legea nr. 554/2004.
Ca o consecinta, in cauza nu se mai impun a fi analizate celelalte critici ale recurentei invocate in sustinerea recursului.
De asemenea, Curtea a apreciat ca decizia civila nr. 4/26 ianuarie 2010 pronuntata de Tribunalul Harghita prin care s-a respins apelul declarat impotriva Sentintei civile nr.  476/20 mai 2009 a Judecatoriei Toplita si care a fost depusa de reclamanta la dosarul de fond nu are relevanta in prezenta cauza. Acel dosar a avut ca obiect plangerea formulata de parata-intimata din prezentul dosar prin care a solicitat rectificarea CF in sensul intabularii pe numele sau a imobilului in litigiu, in suprafata de 45,85 mp, cota parte teren 30/330 si teren aferent spatiului de 30 mp, cu denumirea de "Atelier Cojocarie", conform Proiectului 801/II/78 invocandu-se faptul ca sectia respectiva nu face obiectul predarii in proprietate Cooperativei Calimanul si ca ar fi proprietatea Cooperativei Munca Colectiva. Instantele care au pronunta hotararile amintite au retinut ca din evidentele de carte funciara reiese ca asupra spatiului comercial inscris in CF s-a intabulat la data de 2 decembrie 2002 dreptul de proprietate al Societatii Cooperative Calimanul in baza Protocolului nr.2328/1981, cu titlu de drept de construire si partaj, iar la data de 24 decembrie 2002, in baza contractului de vanzare-cumparare autentificat, s-a intabulat dreptul de proprietate cu titlu de cumparare in favoarea intimatilor SO si SI, in comun cu cota de 1/1. Insa, Curtea de apel retine ca din acele hotarari judecatoresti nu reiese ca imobilul amintit este identic cu cel care formeaza obiectul prezentului dosar. In acest sens, relevante sunt chiar actele depuse de ambele parti in dosarul de fond prin care au sustinut ca spatiul in litigiu nu a fost evidentiat (intabulat) in cartea funciara.