Expertiza tehnica nula. Nulitate hotarare judecatoreasca. Casare cu trimitere.

          Deliberand asupra recursului , constataurmatoarele:
          Prin cererea inregistrata pe rolul Judecatoriei Oradea la data de 21.12.2006 reclamanta A.R.A. SA a chemat in judecata pe paratul C.L.O., solicitand instantei ca prin hotarirea pe care o va pronunta sa oblige paratul la plata sumei de 540 lei cu titlu despagubiri fi actualizata in raport de indice de inflatie de la data introducerii actiunii si pana la plata integrala a debitului.
In  motivarea actiunii, reclamanta a aratat ca la data de 10.10.2005 numitul V.C. a condus autoturismul cu nr. de inmatriculare pe str. Splaiul Crisanei din Oradea unde, intrand cu autoturismul intr-o groapa , acesta s-a avariat. Deoarece la data accidentului proprietarul autoturismului avea incheiat contract de asigurare facultativa la reclamanta, aceasta a calculat valoarea despagubirii si a achitat-o.
In drept s-au invocat disp. art.22 din L.126/1995, art.68 lit.q, art.38 al.2 lit.f din L.215/2001.
Prin sentinta comerciala nr. 4331/10.06.2008 Judecatoria Oradea a admis actiunea formulata de reclamanta , a obligat parata sa-i plateasca  suma de 540 lei, reactualizata cu indicele de inflatie aplicabil la data platii efective, cu titlu despagubiri , precum si suma de 547,56 lei cu titlu cheltuieli de judecata.
             Pentru a hotari astfel , instanta a retinut in fapt ca  in data de 10.10.2005, in localitatea Oradea, pe str.  Splaiul Crisanei  a avut loc un eveniment rutier in urma caruia autoturismul cu nr. inmatriculare  proprietatea  lui  V.C. a suferit avarii constand in  avariere geanta magneziu si anvelopa. Existenta acestor avarii rezulta din cererea de despagubiri formulata de proprietar, din cercetarile efectuate de inspectorul de dauna si din adresa emisa de  IPJ Bihor - Politia Rutiera.
              Din probele administrate in cauza, declaratia martorului V.C. si actele susmentionate, a rezultat ca evenimentul rutier amintit s-a datorat in exclusivitate starii tehnice necorespunzatoare a drumului public, in speta gropilor din carosabil.
           In plus, instanta a dispus efectuarea expertizei judiciare in cauza, intocmita de expert tehnic auto L.A., care a concluzionat ca deteriorarea anvelopei si a jentii s-a produs cu mare probabilitate din cauza intrarii cu roata dreapta fata a autoturismului in groapa din str. Splaiul Crisanei.
Autoturismul cu nr. inmatriculare era asigurat facultativ de avarii si furt la SC A.R.A. SA prin polita CASCO seria AR nr. 673504/01.07.2005. In urma producerii riscului asigurat, titularul politei s-a adresat asiguratorului, care a deschis dosarul de daune nr.  302F2691/11.10.2005  si a acordat despagubiri in suma de 540 lei, conform borderoului nr. 3546 din 08.12.2005.
Conform art. 22 din legea nr. 136/1995, in limita indemnizatiei platite, asiguratorul este subrogat in toate drepturile asiguratului contra celor raspunzatori de producerea pagubei.
Evenimentul rutier avand loc pe str. Splaiul Crisanei din Municipiul Oradea, raspunderea ii revine administratorului drumurilor de interes local, in speta Consiliului Local Oradea. Art. 22 si 40 din OUG nr. 43/1997 prevad obligatia administratorului drumului (Consiliul Local) de a lua masuri de inlaturare imediata a cauzelor evenimentelor rutiere datorate configurarii, starii sau dotarii tehnice necorespunzatoare a acestuia precum si obligatia dea semnaliza si mentine drumurile in stare tehnica corespunzatoare desfasurarii traficului in conditii de siguranta.
S-a retinut ca sunt indeplinite in cauza conditiile art. 998-999 C.Civ. privind raspunderea civila delictuala pentru fapta proprie a administratorului drumului public de interes local, parata din cauza. Fapta ilicita consta in omisiunea paratei in calitate de administrator al drumului de a lua masurile de semnalizare si intretinere a drumului in stare tehnica corespunzatoare, obligatii prevazute in sarcina sa prin dispozitiile legale mai sus invocate. Prejudiciul are un caracter cert, existenta si intinderea lui rezultand din probele administrate in cauza iar raportul de cauzalitate dintre inactiunea paratei in sensul remedierii starii defectuoase a drumului public si prejudiciu rezulta din materialitatea faptei. Vinovatia paratei imbraca forma culpei, respectiv a neglijentei in sensul ca autoarea chiar daca nu a prevazut rezultatul inactiunii sale, trebuia si putea sa-l prevada cu diligenta unei persoane normale, avizate.
Retinand culpa procesuala a paratei, instanta a obligat-o sa achite reclamantei suma de 547,56 lei cu titlu de cheltuieli de judecata, constand in taxa timbru, timbru judiciar si costul expertizei judiciare.
             Impotriva acestei sentinte a formulat recurs paratul , solicitand modificarea in totalitate a acesteia cu consecinta respingerii cererii reclamantei.
            In motivarea recursului , recurenta a aratat ca hotararea atacata este lipsita de temei legal ori a fost data cu incalcarea sau aplicarea gresita a legii. Astfel , probele constand in declaratia conducatorului autovehiculului data in calitate de martor , plansele fotografice , cercetarile effectuate de inspectorul de dauna , precum si invocarea unor texte de lege care stabilesc generic , in sarcina Consiliului Local obligatia de a lua masurile necesare pentru buna utilizare a drumurilor publice , nu pot sa conduca la concluzia ca exista raport de cauzalitate intre prejudicial cauzat si conduita culpabila a Consiliului Local. In cauza nu exista un proces verbal de constatare a imprejurarilor producerii accidentului intocmit de catre un organ constatator al Politiei.
           In drept , recurenta a invocat prevederile art. 304 pct. 9 Cod procedura civila.
           Intimata a formulat intampinare prin care a solicitat respingerea recursului si mentinerea ca temeinica si legala a sentintei atacate.
            Examinand recursul formulat , instanta constata ca in cauza s-a dispus efectuarea unei expertize tehnice specialitatea autovehicule pentru a se stabili daca avariile suferite la autovehiculul asigurat s-au produs in modalitatea indicata de reclamanta. Expertiza a fost efectuata , insa la termenul de judecata din 03.06.2008 instanta de fond a anulat raportul de expertiza in temeiul art. 105 alineatul 2 Cod procedura civila , pentru nerespectarea dispozitiilor art. 208 Cod procedura civila referitoarela citarea partilor pentru data stabilita in scopul deplasarii la fata locului. Totodata , la acelasi termen de judecata , imediat dupa anularea raportului de expertiza , instanta a retinut cauza pentru solutionarea in fond.
             Procedand la solutionarea cauzei , instanta de fond si-a intemeiat hotararea inclusiv pe concluziile raportului de expertiza cu privire la care dispusese anularea. Totodata , a obligat paratul la plata cheltuielilor de judecata reprezentate de onorariul pentru expertiza , desi acesta este cel care invocase nelegala citare la efctuarea expertizei , cu consecinta anularii raportului.
            Instanta de recurs apreciaza ca in mod gresit a fost retinut ca proba raportul de expertiza care fusese anulat de catre instanta si tot in mod gresit s-a trecut imediat la solutionarea cauzei , obligandu-se paratul la plata onorariului pentru efectuarea expertizei.
            Instanta de fond trebuia sa faca aplicarea dispozitiilor art. 106 alineatul 2 Cod procedura civila si , anuland expertiza , sa dispuna refacerea ei.
            Se apreciaza astfel ca recursul formulat este fondat , urmand sa fie admis , in conformitate cu dispozitiile art. . 304 pct. 9 Cod procedura civila.
            Intrucat in instanta de recurs nu pot fi administrate alte probe decat inscrisurile , instanta va casa sentinta atacata si va trimite cauza spre rejudecare primei instante pentru refacerea expertizei tehnice auto.