Acordarea diferentelor de drepturi salariale rezultate din neaplicarea Legii nr. 349/2004 personalului didactic cu functii de conducere

Conform adeverintei emise de parata, reclamantul a indeplinit functia de director adjunct al acestei institutii de invatamant in perioada 2003 - 2012.
 Potrivit dispozitiilor art. 51 din Legea nr. 128/1997, astfel cum a fost modificata prin Legea nr. 349/2004, nivelul salariului de baza al personalului de conducere, indrumare si control din inspecto-ratele scolare judetene, respectiv al municipiului Bucuresti, si din Ministerul Educatiei si Cercetarii se stabileste la nivelul maxim al salariului de baza al functiei didactice - educator, invatator, profesor gradul I cu vechime de peste 40 ani, la care se adauga o indemnizatie de conducere de pana la:
    a) 10 - 30% pentru inspectorul scolar principal de specialitate si inspectorul scolar;
    b) 15 - 35% pentru directorul casei corpului didactic;
    c) 25 - 45% pentru inspectorul scolar general adjunct;
    d) 30 - 50% pentru inspectorul de specialitate sau pentru functii echivalente in Ministerul Educatiei si Cercetarii;
    e) 35 - 55% pentru inspectorul scolar general sau pentru functii echivalente in Ministerul Educatiei si Cercetarii.
La alineatul 11 al aceluiasi articol se prevede ca remunerarea directorului unitatii de invatamant este asigurata printr-un salariu de baza, al carui cuantum se stabileste in conditiile alin. (1), la care se adauga o indemnizatie de conducere de pana la 50% .
Din analiza acestui text rezulta ca salariul de baza al directorului unitatii de invatamant se stabileste la nivelul maxim al salariului de baza al functiei didactice avute, la care se adauga indemnizatia de conducere. Faptul ca Ministerul Educatiei nu a stabilit metodologia de stabilire diferentiata a indemnizatiei de conducere nu poate fi imputat reclamantului.
Aceste dispozitii legale nu au fost respectate de catre unitatea de invatamant parata, desi reclamantul indeplinea functie de conducere.
Este adevarat ca art. 2 din Legea nr. 349/2004 prevede aplicarea graduala, esalonata, in perioada ianuarie 2005 - decembrie 2007, a unor dispozitii din acest act normativ, singura referire fiind cea referitoare la unitatile de invatamant din judetele-pilot.
Intrucat judetul Galati nu a fost unul dintre judetele pilot, acesta nu a trecut la noul sistem de finantare prevazut de Legea nr. 349/2004 incepand cu ianuarie 2005, ci de la data la care s-a stabilit generalizarea aplicarii legii in intregul sistem de invatamant, respectiv la 01.01.2008.
Este de remarcat faptul ca incepand cu 1 ianuarie 2010, fata de prevederile art. 48 alin.1 pct. 40 coroborate cu cele ale art. 47 din Legea nr. 330/2009 privind salarizarea unitara a personalului platit din fonduri publice au fost abrogate dispozitiile art. 51 alin.1, alin.2, alin.4, alin.5 si alin. 7 din Legea nr. 128/1997, dispozitii pe care reclamantul si-a intemeiat cererea.
Pretentiile reclamantului sunt intemeiate pe dispozitiile art. 51 din Legea nr. 128/1997, text ce prevedea ca remunerarea directorului unitatii de invatamant este asigurata printr-un salariu de baza al carui cuantum se stabileste in conditiile alin. (1), la care se adauga o indemnizatie de conducere de pana la 50 %. Salarizarea directorului adjunct al unitatii de invatamant este asigurata printr-un salariu de baza, care se calculeaza la nivelul maxim al functiei didactice corespunzatoare studiilor, la care se adauga o indemnizatie de conducere de pana la 40 %.
Instanta mai retine ca indemnizatia de conducere cuvenita directorului/directorului-adjunct este o chestiune separata de salariul de baza si cele doua nu se confunda. Procedura stabilita de art. 51 alin. 3 din Legea nr. 128/1997 se refera la stabilirea acestei indemnizatii de conducere si nu la salariul de baza al directorului/directorului-adjunct.
Salariul de baza se stabileste in conditiile alineatului 1 al art. 51 din Legea nr. 128/1997 respectiv, nivelul salariului de baza se stabileste la nivelul maxim al salariului de baza al functiei didactice - educator, invatator, profesor grad I cu vechime de peste 40 de ani.
Obiectul cererii de chemare in judecata a reclamantului se refera doar la acest salariu de baza, si nu la indemnizatia de conducere prevazuta de art. 51 alin. 3 din Legea nr. 128/1997.
Dreptul solicitat de reclamant este clar prevazut in lege si nu exista vreo formulare a textului care sa fie de natura a da un inteles gresit.
Conform art. 2 din Legea nr. 349/2004: "Pentru asigurarea aplicarii corecte a principiilor noului sistem de finantare si administrare a unitatilor de invatamant in intregul sistem de invatamant preuniversitar de stat, prevederile prezentei legi se vor aplica, gradual, esalonat, in perioada ianuarie 2005 - decembrie 2007, dupa cum urmeaza:
    a) incepand cu 1 ianuarie 2005 unitatile de invatamant din judetele-pilot stabilite prin hotarare a Guvernului trec la aplicarea noului sistem de finantare, administrare si salarizare a personalului, cu conditia indeplinirii integrale a prevederilor art. 7 si 145 din Legea invatamantului nr. 84/1995, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare;
    b) sistemul de salarizare si stimulare a personalului didactic si de conducere prevazut in prezenta lege se aplica in unitatile de invatamant-pilot, in limita fondurilor publice aprobate si de care dispun prin veniturile proprii, si cu indeplinirea tuturor prevederilor cerute de Legea invatamantului nr. 84/1995, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, si Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic, cu modificarile si completarile ulterioare, referitoare la finantarea si administrarea unitatilor de invatamant;
    c) prevederile alin. (3) si (3^1) ale art. 104 intra in vigoare la data de 1 ianuarie 2005.
Din interpretarea sistematica a textelor de lege enuntate rezulta ca prevederile art. 51 din Legea nr. 128/1997 se aplica in mod esalonat, in etape, si anume, in perioada ianuarie 2005 - decembrie 2007, se aplica doar personalului din unitatile de invatamant din judetele pilot, urmand ca, incepand cu luna ianuarie 2008, sa se aplice intregului personal din inspectoratele scolare si Ministerului Educatiei.
Dispozitiile legale sunt obligatorii si trebuie sa fie respectate, atata timp cat nu exista o alta dispozitie care sa o modifice sau sa o abroge. Imprejurarea de fapt invocata, ca, in concret, sistemul nu s-a aplicat generalizat nu este de natura sa inlature efectul obligatoriu al legii.
Constatand ca unitatea de invatamant parata nu a calculat corect salariile reclamantului, incalcand obligatia ce ii revenea conform clauzelor contractelor individuale de munca, instanta a obligat unitatea scolara sa calculeze reclamantului diferentele de drepturi salariale neacordate, rezultate din neaplicarea Legii nr. 349/2004 in perioada 20.02.2010 - 15.12.2012, dintre drepturile salariale efectiv incasate si cele cuvenite conform art. 51 din Legea nr. 128/1997, modificata prin Legea nr. 349/2004, sume actualizate cu indicele de inflatie aplicabil la data platii efective, precum si sa plateasca reclamantului diferentele de drepturi salariale neacordate, rezultate din neaplicarea Legii nr. 349/2004 in perioada 20.02.2010 - 15.12.2012, dintre drepturile salariale efectiv incasate si cele cuvenite conform art. 51 din Legea nr. 128/1997 modificata prin Legea nr. 349/2004, diferente ce se vor actualiza cu indicele de inflatie aplicabil la data platii efective.
Pretentiile aferente perioadei de dupa 15.12.2012 au fost respinse ca nefondate, intrucat dupa aceasta data paratul nu a mai indeplinit functia de director - adjunct.