Cadru Didactic. Indemnizatie de pensionare.

Cadru Didactic. Indemnizatie de pensionare.


Legea nr.330/2009: art. 48 punct 40.;
Legea nr. 128/1997: art.50.

Prin Legea nr. 330/2009 s-au abrogat expres dispozitiile care reglementau acordarea, in cazul cadrelor didactice a drepturilor banesti prevazute de lege si de contractul colectiv de munca (indemnizatia solicitata reprezentand un drept banesc in sensul art.50 alin.12 din Legea nr.128/1997);toate drepturile salariale cuvenite acestei categorii profesionale urmand a fi acordate, incepand cu data de 01.01.0210, conform acestei noi legi a salarizarii.

 Sectia pentru conflicte de munca si asigurari sociale - Decizia civila nr. 187/A/05 mai 2014.

Prin actiunea civila formulata, inregistrata pe rolul Tribunalului Alba sub dosar nr.3761/107/2013 reclamanta C.M. a solicitat in contradictoriu cu paratii Liceul "H.C.C.", Abrud, C.J. Alba si Presedintele C.J. Alba: obligarea paratei de ordinul 1 la plata indemnizatiei de pensionare in cuantum de 2 salarii de baza avute la data pensionarii, suma actualizata cu rata inflatiei la data platii efective; obligarea paratilor de ordinul 2 si 3 sa aloce paratei de ordinul 1, fondurile banesti necesare platii indemnizatiei pentru pensionare;cu cheltuieli de judecata.
In motivarea cererii sale, reclamanta a aratat ca a fost angajata Liceului „H.C.C.” Abrud, pana la data de 01.07.2010 cand a incetat raporturile de munca, fiind pensionata pentru munca depusa si limita de varsta, conform deciziei C.J.P. Alba nr. (….)/29.07.2010.
 Invocand prevederile art. 50, 100 alin.2, 4, art.101 din Contractul colectiv de munca unic la nivel national pentru anii 2007-2010 si art. 11 alin 1 din Legea nr. 130/1996, art. 40 alin 2 litera c din Codul Muncii, reclamanta arata ca era indreptatita sa primeasca la pensionare o indemnizatie egala cu cel putin doua salarii de baza avute in luna pensionarii, astfel ca actiunea sa este intemeiata.
Cu privire la chemarea in judecata a paratilor de randul 2 si 3 a invocat art. 1 din HG nr. 538/2001, art. 91,104 din Legea nr. 215/2001.
Tribunalul Alba - Sectia Civila prin sentinta civila nr.2401/04.12.2013 pronuntata in cauza a respins actiunea.
Pentru a hotari, astfel, Tribunalul a retinut urmatoarele :
Reclamanta a fost angajata paratului Liceul „H.C.C.” Abrud, pana la data de 1 iulie 2010, cand i s-a deschis dreptul la pensie pentru munca depusa si limita de varsta, potrivit deciziei nr. (…)/29.07.2010 emisa de C.J.P. Alba.
           Potrivit art. 50 din contractul Colectiv de Munca Unic la nivel National nr. 2895/29.12.2006 pentru anii 2007-2010, publicat in M. Of. partea a V-a nr. 5/29.01.2007, in vigoare din data de 29.01.2007, „salariatii care se pensioneaza pentru limita de varsta primesc o indemnizatie egala cu cel putin 2 salarii de baza avute in luna pensionarii”.
La data pensionarii reclamantei era in vigoare Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic, insa art.50 (12) din acest act normativ care prevedea ca „Personalul didactic beneficiaza de premii si alte drepturi banesti prevazute de lege si de contractul colectiv de munca”, fusese abrogat incepand cu data de 01.01.2010, cand a intrat in vigoare Legea nr. 330/2009.
In speta de fata, indemnizatia egala cu cel putin 2 salarii de baza avute in luna pensionarii, prevazuta de art. 50 din CCM Unic la nivel national pe anii 2007–2010, solicitata de reclamanta, reprezinta un drept banesc in sensul dispozitiilor art. 50 alin. 12 din Legea nr. 128/1997.
Ca urmare a abrogarii dispozitiilor art.50 alin. (12) din Legea 128/1997, referitoare la plata drepturilor banesti prevazute de lege si de contractul colectiv de munca, instanta apreciaza ca dreptul la indemnizatia solicitata, nu mai putea fi acordat reclamantei-cadru didactic, intrucat, incepand cu data de 01.01.2010, data intrarii in vigoare a Legii nr.330/2009, clauza stipulata la art.50 din C.C.M.U. la nivel National pentru anii 2007-2010 a fost abrogata implicit si tacit, incetandu-si astfel aplicabilitatea.
Fata de aceste considerente, instanta a respins actiunea formulata de reclamanta, ca neintemeiata.
Impotriva acestei sentinte a declarat apel, reclamanta C.M, solicitand admiterea apelului, schimbarea sentintei atacate si rejudecand cauza, admiterea cererii asa cum a fost formulata; cu obligarea intimatilor la plata cheltuielilor de judecata la fond si in apel.
In expunerea de motive apelanta sustine ca instanta de fond a facut o aplicare si interpretare gresita a legii deoarece daca legiuitorul ar fi inteles sa reglementeze prin Legea nr.330/2009 sa nu se acorde indemnizatia la iesirea la pensie prevazuta de CCMUN pentru anii 2007-2010 n-ar mai fi reglementat, prin art. 9 din Legea nr.118/2010, ca aceste drepturi nu se mai acorda incepand cu data intrarii in vigoare a acestei legii, asadar, pana la data intrarii in vigoare a legii nr.118/2010 indemnizatia de pensionare se putea acorda, mai mult si art.13 din Legea nr. 285/2010 sustine acest punct de vedere.
Sintagma din Legea nr. 118/2010 potrivit careia „incepand cu data intrarii in vigoare a prezentei legi nu se mai acorda ajutoare sau dupa caz indemnizatie la iesire la pensie” nu poate fi interpretata decat in sensul in care acordarea drepturilor se refera la situatii juridice nascute dupa intrarea in vigoare a acestei prevederi legale in nici un caz situatiilor nascute anterior, in sensul aplicarii retroactive a Legii nr. 118/2010.
Este evident ca faptul care determina acordarea indemnizatiei in sensul Legii nr.118/2010 este iesirea la pensie a angajatului si pe cale de consecinta, acordarea indemnizatiei se sisteaza pentru persoanele a caror drepturi la pensie au fost stabilite dupa intrarea in vigoare a Legii nr.118/2010 nu si pentru cele care au iesit la pensie anterior acestui moment, cum este cazul apelantei.
In drept se invoca: art.453, 466 si urm. Cod procedura civila.
Prin notele de sedinta depuse la dosar apelanta solicita admiterea apelului pentru motivele aratate in cuprinsul cererii de apel si pentru considerentele expuse in aceste note; cu obligarea intimatilor la plata cheltuielilor de judecata.
Arata apelanta ca prin Legea nr. 330/2009 s-au abrogat anumite drepturi prevazute de art.50 alin.12 din Legea nr.128/1997 dar nu si indemnizatia la iesire la pensie.
Legea nr.330/2009, cum rezulta din insasi titlul ei, reglementeaza salarizarea unitara a personalului platit din fonduri publice, asadar legea a avut ca obiect de reglementare salarizarea personalului in activitate platit din fondurile publice, ori indemnizatia de pensionare este un drept ce se acorda dupa data incetarii activitatii, la iesirea la pensie.
Legiuitorul a inteles sa reglementeze prin art. 9 din Legea nr.118/2010, ca incepand cu data intrarii in vigoarea legii sa nu se mai acorde indemnizatii la iesirea la pensie.
Intimatul a depus note de sedinta, prin care solicita respingerea apelului ca nefondat, aratand ca in mod temeinic si legal instanta de fond a retinut ca dispozitiile art. 50 alin.(12) din Legea nr. 128/1997 au fost abrogate incepand cu data de 01.01.2010, cand a intrat in vigoare Legea nr.330/2009.
CURTEA, verificand, potrivit art.479 din Noul Cod de procedura civila, in limita cererii de apel, stabilirea situatie de fapt si aplicarea legii de catre prima instanta, retine urmatoarele:
Apelul este nefondat.
Reclamanta a indeplinit functia de cadru didactic in cadrul unitatii scolare intimate pana la data de 01.07.2010, cand raportul de munca a incetat prin pensionare.
Salarizarea cadrelor didactice a fost reglementata prin art.48-50 din Legea nr.128/1997 privind Statutul personalului didactic, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 158 din 16 iulie 1997, cu modificarile si completarile ulterioare.
Legea–cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitara a personalului platit din fonduri publice, intrata in vigoare la data de 01.01.2010, care se aplica si cadrelor didactice (in acest sens art.2 din lege), prevede la art.1 alin.(2) ca, incepand cu data intrarii in vigoare in tot sau in parte a acestei legi, drepturile salariale ale personalului bugetar platit din bugetul general consolidat al statului, sunt si raman in mod exclusiv cele prevazute in prezenta lege.
Acest act normativ, pe langa caracterul unitar, are la baza ca principii, suprematia legii, in sensul ca drepturile de natura salariala se stabilesc numai prin norme juridice de forta legii precum si luarea in considerare a drepturilor de natura salariala, recunoscute sau stabilite, pana la intrarea in vigoare a acestei legi, prin hotarari judecatoresti, prin acte de negociere colectiva, precum si prin alte modalitati, acestea regasindu-se la un nivel acceptat, potrivit principiilor prezentei legi, in salariul brut sau, dupa caz, in salariul de baza, in solda functiei de baza sau in indemnizatia lunara de incadrare.
Deci, prin aceasta lege, s-au stabilit principiile de baza care stau la baza sistemului de salarizare de la intrarea ei in vigoare si au fost abrogate o serie de acte normative privind drepturile salariale printre care, si art.50 alin. (12) din Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic.
Astfel, potrivit art. 48 punct 40) din lege - (1) La data intrarii in vigoare a prezentei legi se abroga: ... Art. 49 alin. (2) si (3), art. 50 alin. (2), (3), (4), (6), (7), (8), (11), (12) si (13), art. 51 alin. (1), (2), (4), (5) si (7), art. 89, 90 alin. (2), (3), (4), (6), (7), (9), (10), (11) si (12), art. 91 alin. (1), art. 94 alin. (4), art. 106 alin. (2) din Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 158 din 16 iulie 1997, cu modificarile si completarile ulterioare.
Art. 50 alin.(2) din Legea nr.128/1997, in discutie, prevedea ca personalul didactic beneficiaza de premii si alte drepturi banesti prevazute de lege si de contractul colectiv de munca.
Deci, contrar sustinerilor apelantei, prin acest act normativ (Legea nr. 330/2009) s-au abrogat expres dispozitiile care reglementau acordarea, in cazul cadrelor didactice a drepturilor banesti prevazute de lege si de contractul colectiv de munca (indemnizatia solicitata reprezentand un drept banesc in sensul art.50 alin.(2) din Legea nr.128/1997); toate drepturile salariale cuvenite acestei categorii profesionale urmand a fi acordate, incepand cu data de 01.01.0210, conform acestei noi legi a salarizarii.
Intrucat in speta, reclamanta s-a pensionat la data de 01.07.2010, deci dupa intrarea in vigoarea Legii nr.330/2009 (01.01.2010)  in mod corect instanta de fond a facut aplicarea acestei legi si a respins pretentiile reclamantei ca lipsite de fundament legal.
Art.9 din Legea nr.118/30.06.2010 privind unele masuri in vederea restabilirii echilibrului bugetar intrata in vigoare la data de 03.07.2010, invocata de apelanta, are in vedere prevederi din diferite acte normative si nu drepturi prevazute in contacte colective de munca, a caror reglementare a fost stabilita prin art. 3 din Legea nr. 330/2009.
Dispozitiile Legii-cadru nr.330/2009 privind salarizarea unitara a personalului platit din fonduri publice a facut obiectul controlului de constitutionalitate atat in ansamblu, precum si in mod punctual asupra unor articole, printre care si asupra prevederilor  art. 3 lit. c). Prin Decizia nr. 1415/4 noiembrie 2009, Curtea Constitutionala a stabilit ca acestea sunt constitutionale, astfel ca nu putem vorbi de o nerespectare a principiului suprematiei legii garantat de Constitutie, respectiv al Legii nr. 128/1997 si Legii nr. 130/1996.
Hotararile judecatoresti invocate de apelanta nu pot conduce la o alta solutiei, in cauza, deoarece in sistemul nostru de drept practica judiciara nu constituie izvor de drept.
Fata de cele ce preced, Curtea, in baza art.480 alin.(1) din Noul Cod de procedura civila a respins ca nefondat apelul cu care a fost investita de catre apelanta, pastrand hotararea atacata.