Obligare recunoastere acte de studii universitare si obligarea acordarii permisiunii de participare si inscriere la examenul de definitivat.

Prin cererea inregistrata sub nr. 147/39/2013 la data de 18.02.2013 pe rolul Curtii de Apel Suceava - Sectia a II-a Civila, de Contencios administrativ si Fiscal, reclamantii B.C., S.N., P.C.V., C.I.S., L.G. si F.C. au chemat in judecata pe reclamantii Inspectoratul Scolar Judetean Botosani si Ministerul Educatiei Nationale, solicitand obligarea lor la recunoasterea studiilor efectuate la Universitatea "Spiru Haret" si a diplomei de licenta obtinute de acestia; obligarea sa le fie permisa inscrierea si participarea la examenul de definitivat si de titularizare in invatamant; obligarea la plata cheltuielilor de judecata.
In motivarea cererii, reclamantii arata ca Universitatea "Spiru Haret" a fost acreditata ca institutie de invatamant superioara particulara prin Legea nr. 443/2002 si prin HG nr. 916/11.08.2005. In aceste conditii, in acord cu dispozitiile art. 20 alin. 1 din Regulamentul aprobat prin Ordinul nr. 2284/2007 emis de catre prim parata, secund-parata era obligata sa emita actele de studii completate, respectiv diplomele de studii si suplimentele la acest diplome.
Mai arata ca in anul 2012 paratul le-a respins cererea de inscriere la examenele de titularizare in invatamant sau la cele de titularizare, pentru considerentul ca pentru absolventii Universitatii "Spiru Haret", forma de invatamant la distanta nu era acreditata iar licenta promovata de acestia nu poate fi recunoscuta.
Din moment ce forma invatamantului la zi la  Universitatea "Spiru Haret" era acreditata, aceasta putea organiza in mod legal formele de invatamant la distanta si cu frecventa redusa. HG nr.916/2006 privind structurile institutiilor de invatamant superior acreditate sau autorizate sa functioneze provizoriu si a specializarilor din domeniile studiilor universitare de licenta nu face nici o distinctie intre formele de invatamant: zi, seral, frecventa redusa, la distanta si nu cuprinde nici o clasificare a acestor forme de invatamant.
Mai mult, potrivit art. 60 alin.3 din Legea nr.84/1995 republicata (aplicabil intrucat a fost in vigoare pe tot parcursul studiilor si sustinerii examenului de licenta, noua lege intrand in vigoare la data de 1.01.2011), "diplomele si certificatele de studii eliberate de institutiile de. invatamant superior, in conditiile legii, pentru aceeasi specializare sunt echivalente, indiferent de forma de invatamant absolvita."
In drept, actiunea este intemeiata pe disp.art.l (1), art.2 lit.i) si art. 18 (1) din Legea nr.554/2004 actualizata, O.G. nr.10/2009, art.60 din Legea invatamantului nr.84/1995 republicata, art.361 alin.2 din Legea educatiei nationale nr.l/2011, art.3 (3) din Legea nr.88/1993 , art.29 (3) din Legea nr.87/2006 si art.274 Cod procedura civila.
Prin intampinare, paratul Ministerul Educatiei Nationale a invocat exceptia exceptia inadmisibilitatii si in consecinta respingerea actiunii.
Arata ca Ministerul Educatiei Nationale nu are atributii in recunoasterea diplomelor emise de institutiile de invatamant superior. In nici un act normativ nu este prevazuta obligatia ministerului in ceea ce priveste vreo competenta/atributie privind recunoasterea, printr-un alt act administrativ, a unei diplome de licenta.
Pentru specializarile si formele de invatamant acreditate in conditiile legii, diplomele sunt recunoscute de catre orice angajator fara nici o formalitate.
Un alt motiv de inadmisibilitate il constituie faptul ca cererea formulata, fiind o actiune in constatare, nu poate face obiectul Legii contenciosului administrativ, nr. 554/2004. Obiectul actiunii in constatare, in forma reglementata prin prevederile art. 35 din Codul de procedura civila, reclamantii solicita sa se constate existenta unui drept subiectiv al lor sau inexistenta uni drept subiectiv al paratului impotriva lor, deci sa se constate existenta sau inexistenta uni raport juridic concret. Or, cererea de constare a valabilitatii diplomei si a indeplinirii criteriilor prevazute de lege nu sunt admisibile a fi formulate printr-o actiune in constatare, daca reclamantii au un drept ei putand solicita realizarea lui si nu constatarea in contradictoriu cu niste parti care nu au calitate procesuala pasiva.
In drept, au fost invocate prevederile Legii nr. 554/2004, Legii nr. 1/2011 si HG 536/2011.
Prin sentinta nr.179/28.05.2013, Curtea de Apel Suceava - Sectia a II-a Civila, de Contencios Administrativ si Fiscal  a respins exceptia inadmisibilitatii actiunii, ca nefondata; a admis actiunea in contradictoriu cu paratii Inspectoratul Scolar Judetean Botosani si Ministerul Educatiei Nationale; a obligat paratii sa recunoasca studiile efectuate de reclamanti la Universitatea "Spiru Haret" si diplomele de licenta ale acestora, precum si sa permita reclamantilor inscrierea si participarea la examenul de definitivat si de titularizare in invatamant.
Pentru a pronunta aceasta hotarare, instanta a retinut urmatoarele:
Nu este data exceptia inadmisibilitatii. Paratul Ministerul Educatiei Nationale are calitate procesuala pasiva intrucat el a emis diplomele de licenta si in plus are atributii in ceea ce priveste titularizarea reclamantilor.
Actiunea formulata de reclamanti nu este una in constatare ci in realizare, urmarindu-se nu doar constatarea drepturilor ci exercitarea efectiva a acestora prin punerea in executare a hotararii ce se va pronuntata.
Pe fondul cauzei, Curtea a considerat ca pentru inceput trebuie clarificat petitul actiunii asa cum este el formulat in actiunea initiala (fila 3). Astfel, instanta a retinut ca s-a solicitat recunoasterea studiilor si a diplomei de licenta, precum si obligarea paratilor de a permite reclamantilor participarea la examenul de definitivat si titularizare.
Reclamantii sunt absolventi ai Universitatii "Spiru Haret", asa acum rezulta din cuprinsul documentelor depuse la dosar .
De asemenea, din inscrisurile depuse la dosar rezulta ca reclamantilor nu li s-a permis participarea la examenele de definitivat si titularizare - Sesiunea 2012, pe considerentul ca specializarea absolvita nu era acreditata si autorizata pentru forma de invatamant urmata de reclamant.
Diploma de absolvire nu a fost anulata, reclamantii beneficiind de toate atributiile ce le sunt conferite de aceste acte de studii. Diploma si studiile au fost recunoscute de catre parat implicit prin faptul ca li s-a permis reclamantilor sa se angajeze in sistemul de invatamant.
Nu intra in atributiile instantei de judecata investite cu analizarea incalcarii sau nu a dreptului reclamantilor, sa analizeze daca U.S.H. aflata in procedura de acreditare nu intruneste conditiile, atat timp cat diplomele conferite reclamantilor si care poarta antetul Ministerului Educatiei Nationale nu le-au fost retrase sau anulate.
Diploma de licenta este prezumata valabila atat timp cat nu s-a solicitat nicaieri si nu s-a pronuntat vreo autoritate adminis¬trativa sau instanta judecatoreasca asupra anularii ei.
Mai mult, a pune la indoiala abia acum valabilitatea acestui act inseamna o invocare a propriei culpe din partea paratului care a permis reclamantilor sa profeseze pentru catedra aleasa.
Apararile paratului legate de acreditarea sau nu a formei de invatamant de catre reclamanti nu se circumscriu obiectului prezentei actiuni.
Paratul urmeaza sa verifice indeplinirea celorlalte conditii ce trebuie indeplinite de catre petenti pentru inscrierea la exame¬nul de definitivat si titularizare si nu valabilitatea unei diplome ce nu a fost anulata.
Potrivit dispozitiilor art. 2 alin. (2) din Regulamentul privind regimul actelor de studii aprobat prin O.M.E.C.T. nr. 2284/2007, actele de studii confera titularilor acestora drepturi si obligatii care decurg din Legea invatamantului nr. 84/1995, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, si din celelalte reglementari legale in vigoare.
Potrivit dispozitiilor art. 2 din Legea nr. 84/1995, republicata, confirmarea studiilor se face, printre altele, si cu diploma de absolvire care in baza art. 20 din lege se poate solicita senatului institutiei de invatamant superior.
Referitor la specializarea urmata de reclamanti pentru care institutia de invatamant nu avea autorizare sau acreditare provizo¬rie, Curtea a constatat ca nici dupa incheierea perioadei de monitorizare prevazuta de art. 8 din Legea nr. 443/2002 privind infiin¬tarea U.S.H. din Bucuresti si nici dupa intrarea in vigoare a O.U.G. nr. 75/2005 privind asigurarea calitatii educatiei, factorii cu atributii de decizie din sistemul asigurarii calitatii educatiei, dar mai ales Ministerul Educatiei nu au sesizat nereguli in procesul de organizare si desfasurare a procesului educational la nivelul U.S.H.
Finalizarea cursurilor universitare organizate de U.S.H. in cadrul formei de invatamant la distanta, prin sustinerea examenu¬lui de licenta si obtinerea in urma acestuia a unei diplome, presupune in fapt recunoasterea de catre MECTS a formei de inva¬tamant urmate.
Pentru considerentele invederate, Curtea a admis capatul de cerere privind obligarea paratilor la a permite reclamantilor inscrierea si participarea la examenele de titularizare si definitivat.
Relativ la capatul de cerere privind recunoasterea studiilor si a diplomei de licenta, Curtea  a constatat ca si acesta este intemeiat.
Desi, intr-adevar, nu exista o modalitate expresa sau o formalitate anume de recunoastere a studiilor (asa cum s-a invocat in intampinare), Curtea a retinut ca recunoasterea poate fi si una implicita, tacita.
Pentru acest considerent si pentru a pastra caracterul unitar al hotararii judecatoresti (in sensul ca ar fi contradictoriu a respinge cererea privind recunoasterea studiilor dar s-ar admite cererea privind obligarea permiterii participarii la examene) a fost admis si capatul de cerere privind recunoasterea studiilor si a actelor de studii.