Cesiunea drepturilor de creanta impotriva institutiilor publice.

Conditiile speciale pentru validitatea cesiuni drepturilor de incasat de la institutiile publice (acceptul prealabil al institutiei publice, inexistenta datoriilor cedentului catre bugetul de stat) au fost introduse prin art. 6 indice 1 din O.U.G. 146/2002, astfel cum a fost modificata prin Legea nr. 125/2011. Anterior acestei modificari legislative, singura conditie care rezulta din prevederile art. 6 alin. 1 era aceea ca beneficiarul platii(    ) sa aiba cont deschis la unitatea trezoreriei statului in a carui raza este inregistrat fiscal.
Conform art. 1395 Cod civil, plata efectuata de debitorul cedat catre cedent il elibereaza pe acesta de orice obligatie, cata vreme a fost efectuata inainte de notificarea unei cesiuni valabile.

  Curtea de Apel Galati, Decizia civila nr. 89/ A /13 octombrie 2011

Prin cererea inregistrata sub nr. 8891/121/2010, la data de 7.09.2010, pe rolul Tribunalului Galati, reclamanta S.C. R.G. SRL Galati a solicitat obligarea paratului Municipiul Galati, prin Primar, la plata sumei de 202.327,85 lei si la plata cheltuielilor de judecata.
In motivarea actiunii a aratat ca a incheiat cu SC E.D.C. SRL Ovidiu contractul de cesiune nr. 92/01.02.2010 prin care este cesionata creanta in suma de 202.327,85 lei pe care o avea de incasat cedentul de la paratul Municipiul Galati potrivit facturilor nr.206/15.10.2009 suma de 161.794,59 si nr. 209/4.11.2009 in suma de 40.533,26 lei.
Reclamanta a notificat paratului cesiunea creantei prin cererea inregistrata sub nr.11734/2.02.2010 conform dispozitiilor art.1393 Cod civil, moment din care debitorul cedat este obligat fata de cesionar la plata aceleiasi sume pe care o datora cedentului.
Contrar obligatiei care decurgea din aceasta transmisiune legala paratul a refuzat sa efectueze plata motivand ambiguu fie ca aceasta ar fi interzis de prevederile art.6 alin 1 din OUG nr.146/2002,  fie ca ar fi realizat plata catre SC E.D.C. SRL Ovidiu, asa cum rezulta din adresa nr.76792/12 iulie 2010 care exprima punctul sau de vedere in conditiile art. 720/1 C.pr.civ.
Potrivit art.1393 alin 1 Cod civil cesionarul nu poate opune dreptul sau la o a treia persoana decat dupa ce a notificat debitorului cesiunea iar art.1395 Cod civil stabileste ca debitorul este liberat de datoria sa numai daca platise cedentului datoria inainte de notificarea cesiunii.
In speta, rezulta ca notificarea incheierii contractului de cesiune de creanta intre reclamanta si SC E.D.C. SRL s-a realizat fata de parat la data de 2.02.2010 prin inregistrarea acestuia sub nr.11734 la registratura generala a institutiei, situatie in care plata realizata de catre parat cu OP nr.649 si nr.651 la data de 26 aprilie 2010 catre cedentul SC E.D.C. SRL pentru suma care formeaza obiectul actiunii de fata nu este de natura sa ii stinga obligatia nascuta fata de reclamanta, dispozitiile art.1395 Cod civil nefiind evident aplicabile.
Pe de alta parte, tot evident sunt inaplicabile prevederile art.6 alin 1 din OUG nr.146/2002 intrucat obligatia de plata a paratului nu se intemeiaza pe existenta contractului de lucrari nr.119970/9.12.2008 incheiat  cu SC E.D.C. SRL O care a pierdut si calitatea de creditor-beneficiar al platii, urmare incheierii contractului de cesiune nr.92/1.02.2010, astfel ca nici argumentul unei impiedicari legale de a face plata reclamantului nu subzista valabil.
In dovedire reclamanta a depus la dosar copie contract de cesiune nr.92/01.02.2010; adresa nr.11734/02.02.2010, adresa 76792/12.07.2010, contract de cesiune 280/30.10.2009, acord contractual 112220/2.11.2009.
In aparare parata a formulat intampinare prin care a invocat exceptia lipsei capacitatii procesuale a debitorului cedat, P.M. Galati, nulitatea absoluta a contractului de cesiune 92/1.02.2010 pentru lipsa unei conditii de validitate a contractului prev. de art. 948 C. civ.
In dovedire parata a depus la dosar acordul contractual 119970/9.12.2008; conditii speciale de contractare la contract, copie extras cont din 24.03.2010;OP 651/24.03.2010, 649/2403.2010 copie contract de factoring 1/9.11.2009; anexa nr.1 la contractul de factoring, fisa clientului 4111 E.D.C..
Prin sentinta civila nr. 874/1.03.2011, Tribunalul Galati a respins exceptia lipsei calitatii procesuale a debitorului cedat, P.M. Galati si exceptia nulitatii absolute a contractului de cesiune, ca nefondate.
A respins actiunea, ca nefondata.
A obligat reclamanta catre parata la plata sumei de 2500 lei, cu titlu de cheltuieli de judecata.
Pentru a hotari astfel, a retinut urmatoarele:
Paratul a invocat lipsa capacitatii procesuale a debitorului cedat, P.M. Galati, care figureaza in contractul de cesiune nr.92/1.02.2010 insa nu exista ca entitate juridica reglementata de Legea nr.215/2001 privind administratia publica locala.
Exceptia se intemeiaza pe imprejurarea ca, intr-adevar, in contractul de cesiune nr.92/2010 partile au folosit atunci cand s-au referit la debitorul cedat termenul "P.M. Galati" in timp ce notiunea corecta pentru desemnarea paratului dupa Legea nr.215/2001 este cea de "Municipiul Galati", notiune care este folosita in actiunea de fata.
Chiar si in aceste conditii folosirea necorespunzatoare a denumirii debitorului cedat nu este de natura sa creeze nici o confuzie in legatura cu identitatea perfecta dintre acesta si parat pornind de la faptul ca obiectul cesiunii l-a constituit dreptul de creanta rezultat din emiterea facturilor nr.206/15.0ct.2009 in suma de 161.794,59 lei si nr.209/4.11.2009 in suma de 40.533,26 lei avand ca debitor al obligatiei de plata Municipiul Galati.
De altfel,paratul insusi nu a avut nici o dificultate in a se identifica ca debitor al acestei obligatii de plata asa cum rezulta din raspunsul nr.76792/12 iulie 2010 transmis la invitatia de conciliere a litigiului, apararile sale vizand motivele pentru care a considerat ca este legal impiedicat sa faca plata.
In acest context, exceptia invocata de aparatorul acestuia este vadit formala si neintemeiata motiv pentru care a fost respinsa.
Cea de-a doua exceptie care vizeaza chiar nulitatea contractului de cesiune nr.92/2010 ca urmare a lipsei de contraprestatie a cesionarului fata de cedent, ceea ce conducea la obligatia perfectarii actului in forma autentica, a fost considerata, de asemenea, nefondata.
Principial exacta aceasta aparare, ea s-a dovedit inexistenta in speta atata timp cat prin inscrisurile depuse (fisa clientului 4111 E.D.C. din lunile februarie 2010 si decembrie 2010) reclamanta a dovedit ca cesiunea sumei de 202.327,85 lei s-a facut cu titlu oneros, respectiv prin compensarea sumei de 190.426,21 lei cu care cedentul SC E.D.C. SRL figura in calitate de creditor in evidenta contabila a reclamantei.
Art.1143-1145 Cod civil reglementeaza despre existenta si modul de operare a compensatiunii legale privind o suma de bani, si cum art.1091 Cod civil stabileste intre altele compensatiunea ca fiind o modalitate de stingere a obligatiilor este evident ca, contractul de cesiune nr.92/2010 incheiat intre SC E.D.C. SRL si reclamanta este valabil intrucat cesiunea sumei de 202.327,85 lei a fost transmisa cu titlu oneros, contrar sustinerilor paratului.
Prin contractul de lucrari nr.119970/09.12.2008 -Anexa 1 -incheiat intre Municipiul Galati, in calitate de autoritate  contractanta si (executantul) antreprenorul SC E. C. SRL O (caruia i s-a adjudecat in urma licitatiei investitia "Modernizarea strazii Cartier Traian Nord, intersectia strazii P -str. Z) s-a stabilit executarea lucrarii si plata de catre Municipiul Galati a lucrarilor executate in contul executantului deschis la Trezorerie. Lucrarile executate au fost facturate de antreprenor conform facturii nr.206/15.10.2009 -Anexa 2 -si facturii nr.109/04.11.2009 -Anexa 3- pentru care a intocmit OP nr.4636/25.11.2009 - Anexa 4 -returnat de executant si OP 649/23.03.2010, returnat si acesta initial si plata a fost  acceptata la data de 26.04.2010.
In temeiul OUG nr.146/2002, republicata cu modificarile si completarile ulterioare, privind formarea si utilizarea resurselor derulate prin Trezoreria statului, "Institutiile publice indiferent de sistemul de finantare, au obligatia sa vireze sumele reprezentand contravaloarea bunurilor achizitionate, serviciilor prestate sau lucrarilor executate in conturile operatorilor economici beneficiari, deschise la unitatile trezoreriei statului in a caror raza acestia sunt inregistrati fiscali".
Fata de aceste dispozitii legale speciale parata nu putea face plata decat in contul executantului care a emis si facturile si care avea incheiat un contract de drept administrativ.
Cesiunea de creanta este institutia juridica reglementata de Codul Civil dar numai in ceea ce priveste vanzarea(art.1391-1398 si art.1402-1404) si are in vedere doar cesiunea de creanta cu titlu oneros.
Ori, in contract nu s-a mentionat raportul obligational intre SC E.D.C. SRL O si SC R.G. SRL Galati si nici nu s-a facut nici o dovada in acest sens, ceea ce inseamna ca a fost o cesiune de creanta cu titlu gratuit (donatie) care in conditiile art.813 din Codul civil se face prin act autentic sub sanctiunea nulitatii.
Cesiunea de creanta facuta prin contractul 92/01.02.2010 nu indeplineste conditiile stabilite prin art.1391-1398 din Codul civil.
Potrivit art.1391 Cod civil "la stramutarea unei creante intre cedent si cesionar predarea se face prin remiterea titlului". Remiterea titlului este necesara pentru a permite cesionarului sa ceara plata pentru debitor.
Pentru ca cesiunea de creanta sa fie opusa tertilor, inclusiv debitorului cedat, trebuie indeplinite anumite formalitati: notificarea facuta prin intermediul executorilor judecatoresti sau acceptarea de catre debitorul cedat prin inscris autentic.
Ori nici notificarea nu este realizata prin executor judecatoresc si nici debitorul cedat nu a acceptat prin act autentic sau sub semnatura privata cesiunea, fiindca acest fapt era ilegal in conditiile OUG nr.146/2002 republicata cu modificarile si completarile ulterioare.
Mai mult, cedentul a facturat executarea lucrarilor cu mult inainte de incheierea contractului de cesiune de creante (respectiv la 15.10.2009 factura nr.206 si 04.11.2009 factura nr.209, fata de 01.02.2010 cand a avut loc incheierea contractului de cesiune). Aceleasi facturi au facut si obiectul  contractului de factoring nr. 1/09.11.2009, Anexa 5. Potrivit art.1395 Cod civil pana la indeplinirea formalitatilor cerute de lege pentru opozabilitatea cesiunii (notificare prin executor sau acceptarea) debitorului cedat poate plati in mod valabil cedentului. Mai mult, prin faxul transmis la 26.03.2010 Anexa 6, SC E.D.C. SRL (cedentul din contractul nr.92/1.09.2010) a solicitat sa se achite facturile ce fac obiectul platii din prezenta cauza catre SC E.P.C. SRL O avand acelasi sediu cu cedentul.
Contractele de cesiune de creanta, factoring au fost facute intrucat SC E.D.C. SRL O s-a confruntat cu dificultati financiare, cu datorii fata de creditori si a dorit ca acesti bani sa fie incasati de alte persoane, impotriva acestei societati fiind deschisa procedura de insolventa, inca din anul 2009, dosar nr.7284/118/2009 pe rolul Tribunalului Constanta.
Functie de aceste considerente tribunalul a respins actiunea ca nefondata.
Impotriva acestei hotarari, in termen legal a declarat apel reclamanta S.C. R.G. SRL Galati, inregistrat la data de 24.06.2011, sub nr. 8891/121/2010, pe rolul Curtii de Apel Galati - sectia comerciala, maritima si fluviala.
Sentinta apelata a fost criticata sub aspectul nelegalitatii si netemeiniciei, pentru urmatoarele motive:
Instanta de fond a respins actiunea, retinand ca prevederile O.U.G. 146/2002 cuprind dispozitii speciale care obliga institutiile publice sa faca plati doar in contul executantilor cu care au incheiate contracte de drept administrativ (in speta, de achizitii publice).
Procedand astfel, instanta de fond a facut o gresita aplicare a prevederilor art. 6 alin. 1 din O.U.G. 146/2002.
Apelanta a aratat ca art. 6 din actul normativ susaratat stabileste in mod explicit modalitatea in care institutiile publice, in calitate de beneficiare, sunt obligate sa realizeze plata bunurilor achizitionate, serviciilor prestate sau lucrarilor executate, respectiv in conturile operatorilor economici deschise la unitatile trezoreriei statului in a caror raza acestia sunt inregistrati fiscal (alin. 1). Textul de lege mai prevede ordinea in care sunt utilizate aceste sume (alin. 2), modalitatea executarii silite prin poprirea acestor conturi (alin.3) si prevede o singura interdictie, respectiv aceea ca din conturile deschise la trezoreria statului nu pot fi dispuse plati pe baza de bilete la ordin (alin.4).
Prin urmare, sustine apelanta, singura interdictie prevazuta de acest text de lege  este aceea a realizarii de plati pe baza unor bilete la ordin.
Ca atare, instanta de fond a confundat interdictia legala, reala, de a nu cesiona un contract de achizitie publica, cu imposibilitatea cesionarii unui drept de creanta cert, lichid si exigibil, al carui titular este executantul unei lucrari de achizitie publica.
Or, in speta, prin emiterea unor facturi acceptate la plata de debitor, se naste un drept de creanta, ce poate fi cesionat in conditiile art. 1393 alin. 1 si urm. Cod civil.
Ca atare, a solicitat admiterea apelului si schimbarea sentintei apelate, in sensul admiterii actiunii si obligarii paratului la plata sumei de 202.327,85 lei.
Prin intampinare, paratul Municipiul Galati a solicitat respingerea apelului, ca nefondat, intrucat hotararea instantei de fond este temeinica si legala.
A reiterat sustinerile si apararile formulate la judecata fondului.
Curtea de Apel Galati a respins, ca nefondat, apelul.
Pentru a hotari astfel, a retinut urmatoarele:
In adevar, prevederile O.U.G. 146/2002 republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, nu interzic cesiunea drepturilor de creanta impotriva institutiilor publice intre operatorii economici, dupa cum nu interzic debitorilor cedati sa faca plati cesionarilor drepturilor de creanta nascute in temeiul unor contracte de achizitii publice.
Concret, acest act normativ priveste formarea si utilizarea resurselor derulate prin trezoreria statului, iar prin art. 6 alin. 1 obliga institutiile publice, indiferent de sistemul de finantare, sa vireze sumele reprezentand contravaloarea bunurilor achizitionate, serviciilor prestate sau lucrarilor executate doar in conturile operatorilor economici beneficiari, deschise la unitatile trezoreriei statului in a caror raza acestia sunt inregistrati fiscal.
Textul de lege susaratat, prin "operator economic beneficiar" desemneaza beneficiarul platii efectuate de institutia publica, nelimitand "beneficiarii platii" numai la persoanele juridice cu care aceste institutii au incheiate contracte de achizitii publice. Cu alte cuvinte, si cesionarul unei creante poate fi beneficiarul unei plati efectuate de debitorul cedat - institutie publica, cu singura conditie prevazuta de lege ca acest cesionar sa aiba cont deschis la unitatea trezoreriei statului in a carui raza este inregistrat fiscal. In speta, nici nu s-a pus in discutie faptul ca societatea reclamanta nu ar avea deschis un astfel de cont.
Este adevarat ca, prin art. 6 indice 1 din O.U.G. 146/2002 s-au introdus unele conditii speciale pentru validitatea cesiunii drepturilor de incasat de la institutii publice, (acceptul prealabil al institutiei publice, inexistenta datoriilor cedentului catre bugetul de stat), insa acest text de lege nu intereseaza speta de fata, fiind introdus prin Legea 125/2011, deci ulterior nasterii raportului juridic dedus judecatii.
Instanta de apel a retinut insa ca, desi reclamanta nu a inteles sa critice acest aspect prin prezenta cale de atac, solutia instantei de fond a fost intemeiata, in principal, pe considerentul ca, anterior asigurarii opozabilitatii cesiunii in conditiile prevazute de lege, debitorul cedat  (Municipiul Galati), a facut o plata valabila catre cedent, S.C. E.D.C. SRL O, prin ordinele de plata nr. 651/26.04.2010 si nr. 649/26.04.2010. Or, instanta apreciaza ca acest considerent al judecatorului fondului este corect, chiar daca se impune complinirea motivarii.
Astfel, prin contractul nr. 92/1.02.2010 (filele 5-7 dosar fond) cedentul S.C. E.D.C. SRL s-a obligat sa transmita cu titlu oneros catre cesionara S.C. R.G. SRL Galati, creanta in valoare nominala in suma de 202.327,85  lei, pe care o detine asupra debitorului cedat, Municipiul Galati. Potrivit art. 3.2 din contract, pretul cesiunii, in suma de 202.327,85 lei, urma a se efectua in termen de 30 de zile de la data semnarii contractului.
Conform art. 3.3 si art. 6.2 din contract, transferul creantei in patrimoniul cesionarului urma a avea loc numai la momentul platii integrale a pretului, pana la aceasta data cedentul ramanand in "deplina proprietate a creantei". Cu alte cuvinte,  cedentul si-a rezervat proprietatea creantei, pana la data platii pretului.
La data de 2.02.2010, deci a doua zi dupa incheierea conventiei (1.02.2010), cesionara a notificat cesiunea debitorului cedat, prin adresa inregistrata sub nr. 11734 la R.G. a P.M.G.  (fila 8 dosar fond). La acea data, asa cum rezulta in mod explicit din cuprinsul contractului de cesiune, cedentul isi rezervase dreptul de proprietate asupra creantei, pana la plata pretului (art. 3.3., art. 6.2. si art. 6.3.).
Din actele depuse la dosarul cauzei, nu a rezultat ca, dupa data de 2.02.2010, partile contractului de cesiune ar fi transmis debitorului cedat inscrisuri din care sa rezulte plata pretului cesiunii si, pe cale de consecinta, dovezi din care debitorul cedat sa deduca ca ar fi intervenit cesiunea creantei, din patrimoniul cedentului, in cel al cesionarului.
Cu alte cuvinte, pana la data la care parata a efectuat plata catre cedent (26.04.2010), aceasta era indreptatita sa considere ca nu a intervenit o cesiune a creantei intre cedent si cesionar. Mai mult decat atat, la data de 26.03.2010,  cedenta S.C. E.D.C. SRL O a solicitat paratei sa efectueze plata celor doua facturi (nr. 206 din 15.10.2009 si nr. 209/4.11.2009) in contul S.C. E.P.C. SRL (fila 62 dosar fond), anexand, la adresa, contractul de factoring nr. 1/9.11.2009, incheiat de S.C. E.D.C. SRL, in calitate de aderent si S.C. E.P.C. SRL, in calitate de factor (filele 58-61 dosar fond).
Prin urmare, parata a fost pe deplin indreptatita sa considere ca a intervenit rezolutiunea de plin drept a contractului de cesiune nr. 92/1.02.2010, urmare neplatii pretului cesiunii, in conditiile art. 6.3. din cuprinsul conventiei ce ii fusese notificata la data de 2.02.2010, atata vreme cat, la data de 26.03.2010, cedentul i-a indicat un alt beneficiar al platii aceleiasi creante.
Este adevarat ca, in cursul solutionarii cauzei, reclamanta a depus la dosar inscrisuri cu care a incercat sa dovedeasca ca plata pretului cesiunii s-a efectuat prin compensarea creantelor reciproce ale cedentului si cesionarului (filele 64-65 dosar fond). Insa plata prin compensare a pretului cesiunii si, pe cale de consecinta, transmiterea creantei in suma de 202.327,85 lei  din patrimoniul S.C. E.D.C. SRL in cel al reclamantei nu poate fi opusa debitorului cedat, M.G., caruia nu i-a fost adusa la cunostinta aceasta imprejurare si care are calitatea de tert in raport cu partile contractului de cesiune. Asa fiind, debitorul cedat a fost indreptatit sa considere ca cesiunea nu a avut loc, cata vreme era conditionata, potrivit contractului ce i-a fost notificat, de plata pretului cesiunii, iar dovada platii pretului nu i-a fost adusa la cunostinta.
In aceste conditii, in mod corect a retinut instanta de fond ca, potrivit art. 1395 Cod civil, plata efectuata de debitorul cedat (Municipiul Galati) catre cedent, il libereaza pe acesta de orice obligatie, cata vreme a fost efectuata inainte de notificarea unei cesiuni valabile de catre cedent sau cesionar.
Fata de considerentele ce preced, a constatat ca instanta de fond, respingand actiunea in pretentii, a pronuntat o hotarare legala si temeinica, a carei reformare nu se impune.
In consecinta, potrivit art. 296 C.pr.civ., a respins apelul, ca nefondat.