Expropriere. Caracterul just al despagubirii. Stabilirea cuantumului acesteia

Articolul 1 din Legea nr. 33/1994 prevede ca "exproprierea de imobile, in tot sau in parte, se poate face numai pentru cauza de utilitate publica, dupa o dreapta si prealabila despagubire (_), iar potrivit art. 8 alin. (2) din Legea nr. 255/2010 "in termen de 20 de zile calendaristice de la data notificarii prevazute la alin. (1), proprietarii imobilelor cuprinse in lista au obligatia prezentarii la sediul expropriatorului, in vederea stabilirii unei juste despagubiri".
De asemenea, art. 26 alin. (1) din Legea nr. 33/1994 stabileste ca "despagubirea se compune din valoarea reala a imobilului si din prejudiciul cauzat proprietarului sau altor persoane indreptatite", iar alineatul (2) al aceluiasi articol prevede ca "la  calcularea cuantumului despagubirilor, expertii, precum si instanta vor tine seama de pretul cu care se vand, in mod obisnuit, imobilele de acelasi fel in unitatea administrativ teritoriala, la data intocmirii raportului de expertiza, precum si de daunele aduse proprietarului sau, dupa caz, altor persoane indreptatite, luand in considerare si dovezile prezentate de acestia".
Din economia textelor legale de mai sus, aflate in deplina concordanta cu art. 1 din Protocolul nr. 1 aditional la Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, reiese ca ele consacra caracterul just al despagubirii, pentru imobilele expropriate, si precizeaza explicit ca despagubirea se compune din valoarea reala a imobilului si prejudiciul cauzat proprietarului, stabilind obligatia legala atat in sarcina instantei, cat si in sarcina expertilor de a tine seama de pretul cu care se vand, de regula, imobilele similare in zona respectiva.

Curtea de Apel Timisoara, Sectia I civila,
Decizia civila nr. 774/R din 22 mai 2013, G.O.

Prin Decizia civila nr. 774/R din 22 mai 2013, pronuntata in dosarul nr. 2278/108/2012, Curtea de Apel Timisoara a admis recursurile declarate de reclamantilor M.R.A. si paratul Statul Roman reprezentat de Ministerul Transporturilor si Infrastructurii prin Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania impotriva Sentintei civile nr. 821 din 25 februarie 2013, pronuntata de Tribunalul Arad, pe care a casat-o si a trimis cauza spre rejudecare la aceeasi instanta.
Pentru a pronunta aceasta decizie, Curtea a avut in vedere considerentele de mai jos.
Potrivit art. 1 din Legea nr. 33/1994 "exproprierea de imobile, in tot sau in parte, se poate face numai pentru cauza de utilitate publica, dupa o dreapta si prealabila despagubire (_)", iar conform art. 8 alin. (2) din Legea nr. 255/2010 "in termen de 20 de zile calendaristice de la data notificarii prevazute la alin. (1), proprietarii imobilelor cuprinse in lista au obligatia prezentarii la sediul expropriatorului, in vederea stabilirii unei juste despagubiri."
De asemenea, art. 26 alin. (1) din Legea nr. 33/1994 stabileste ca "despagubirea se compune din valoarea reala a imobilului si din prejudiciul cauzat proprietarului sau altor persoane indreptatite", iar alineatul 2 al aceluiasi articol prevede ca "la calcularea cuantumului despagubirilor, expertii, precum si instanta vor tine seama de pretul cu care se vand, in mod obisnuit, imobilele de acelasi fel in unitatea administrativ teritoriala, la data intocmirii raportului de expertiza, precum si de daunele aduse proprietarului sau, dupa caz, altor persoane indreptatite, luand in considerare si dovezile prezentate de acestia."
Din cuprinsul actelor normative mai sus mentionate (in concordanta cu art. 1 din Protocolul nr. 1 aditional la Conventia europeana a drepturilor omului), reiese ca ele consacra caracterul just (drept) al despagubirii, pentru imobilele expropriate, si precizeaza explicit ca despagubirea se compune din valoarea reala a imobilului si din prejudiciul cauzat proprietarului, stabilind obligatia legala atat in sarcina instantei, cat si in sarcina expertilor de a tine seama de pretul cu care se vand, de regula, imobilele similare (de acelasi fel, adica cu aceleasi caracteristici) in zona respectiva.
Or, in speta, prima instanta nu s-a conformat dispozitiilor legale mai sus mentionate, in sensul ca nu a stabilit despagubirea pe baza raportului de expertiza cerut de art. 26 alin. (2) din Legea nr. 33/1994, care sa aiba in vedere valoarea reala a imobilului si prejudiciul cauzat, precum si pretul cu care se vand imobile similare, ceea ce echivaleaza cu necercetarea fondului cauzei, ci a avut in vedere adresa Biroul Notarului Public D., cu caracter general, in baza careia instanta a facut un simplu calcul matematic.
In acest sens, este de mentionat ca insusi expertul B.M., care a semnat cu observatii raportul de expertiza, a aratat ca rezultatele obtinute prin raportul de expertiza sunt eronate, deoarece comparabilele folosite nu sunt similare cu terenul expropriat, ele   referindu-se la terenuri care au potential de conversie din teren agricol in teren pentru uz industrial, respectiv sunt cuprinse in PUZ sau PUD, fapt ce le creste mult valoarea, pe cand terenul expropriat nu a fost cuprins in planuri de dezvoltare urbanistica, astfel incat comparabilele care sunt cu adevarat similare sunt terenuri agricole extravilane.
Or, observatiile aduse raportului de expertiza de catre acest expert nu au fost luate in considerare de catre prima instanta, care atat ea, cat si expertii erau obligati, potrivit art. 26 alin. (2) din Legea nr. 33/1994, prin utilizarea metodei comparatiilor directe, sa utilizeze comparabile cu adevarat similare, respectiv terenuri cu aceleasi caracteristici, cu atat mai mult cu cat in recurs reclamantii au depus un contract de vanzare-cumparare incheiat de Biroul Notarului Public D. la 12 august 2011, in care pretul era de 2,5 euro/mp.
Fata de cele de mai sus si avand in vedere ca este necesara administrarea unei probe noi, respectiv unui supliment la raportul de expertiza prin care sa se stabileasca despagubirea in raport de pretul cu care se vand imobilele similare la data intocmirii raportului de expertiza si de prejudiciul cauzat proprietarului, in baza art. 304 pct. 8 si 9 si art. 312 alin. (3) si (61) C. pr. civ., Curtea a admis recursul reclamantilor si paratului, a casat sentinta atacata si a trimis cauza spre rejudecare la Tribunalul Arad, ocazie cu care instanta urmeaza sa ordone expertilor sa compare, in concret, caracteristicile terenului expropriat si ale terenurilor similare, ce au facut obiectul contractelor de vanzare-cumparare depuse in prima instanta si in recurs.