Expropriere. Actiune in plata despagubirilor datorate ca urmarea exproprierii dispuse in baza Legii 198/2004. Culpa expropriatorului in identificarea imobilului expropriat.

Expropriere. Actiune in plata despagubirilor datorate ca urmarea exproprierii dispuse in baza Legii 198/2004. Culpa expropriatorului in identificarea imobilului expropriat.


Constata ca prin cererea inregistrata pe rolul acestei instante sub nr. de mai sus, reclamantii O S M si O I C au chemat in judecata pe paratul STATUL ROMAN prin Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale, solicitand ca prin hotararea ce se va pronunta sa se constate ca reclamantii sunt persoane indreptatite, in acceptiunea Legii nr. 198/2004, la incasarea despagubirilor acordate pentru exproprierea imobilului in suprafata de 702 mp, sa se constate ca aceasta suprafata face parte din intravilanul localitatii Rasnov, fiind identificata prin nr. cadastral -; sa se constate ca sunt persoane indreptatite, in acceptiunea actului normativ mentionat, la incasarea despagubirilor pentru exproprierea imobilului in suprafata de 634 mp, sa se constate ca aceasta suprafata este situata in intravilanul localitatii Rasnov, fiind identificata prin nr. cadastral -; sa se dispuna obligarea paratului la eliberarea sumelor stabilite pentru imobilele mentionate, la cursul leu/euro din data platii; sa se dispuna obligarea paratului ca, pe cheltuiala sa, sa intocmeasca un nou plan de urbanism general sau zonal, si la eliberarea extraselor de carte funciara, prin recunoasterea situatiei existente in teren, astfel incat sa nu mai fie posibila modificarea hotarelor; sa se constate ca toti proprietarii terenu
rilor situate in Rasnov, str. Ion Slavici au atat scriptic cat si faptic terenul conform actelor de proprietate, iar in cazul in care exista proprietari cu teren lipsa, acestia sa il poata recupera dupa traversarea autostrazii, prin intocmirea unei schite cadastrale cu situatia reala din teren.
In motivarea cererii, reclamantii au aratat ca au cumparat mai multe parcele de teren, care au fost contopite, fiind inscrise in c.f. -, nr. top. nou -, iar pe teren a fost construita o casa, iar ulterior si un garaj si terenul a fost imprejmuit.
Au mai aratat ca, incepand cu anul 2006, in zona s-au edificat mai multe case si blocuri, netinandu-se seama de faptul ca imobilul proprietatea lor era deja intabulat, iar masuratorile au fost gresit efectuate, pornindu-se de la celalalt capat al tarlalei, iar nu de la imobilul proprietatea lor, asa cum era normal, ceea ce a dus la suprapunerea unor suprafete de teren , iar hotarele nu mai pot fi mutate, avand in vedere ca proprietarii au efectuat anumite lucrari, legate de bransarea la utilitati, si au edificat constructii.
Nu s-a indicat temeiul de drept al cererii.
In probatiune au fost depuse la dosar copii ale actelor translative de proprietate evocate de reclamanti, extrase c.f., certificat de urbanism, autorizatie de constructie, alte acte si inscrisuri.
Cererea este scutita de plata taxei de timbru, potrivit art. 10 alin. 1 din Legea nr. 198/2004.
Paratul a formulat intampinare, invocand exceptia lipsei calitatii sale procesuale pasive in ceea ce priveste cel de-al 6-lea capat de cerere si exceptia lipsei de interes pentru capatul 7 de cerere, iar in ceea ce priveste restul pretentiilor, a aratat ca nu se opune primelor 3 capete de cerere, sub conditia dovedirii pretentiilor reclamantilor.
In motivarea acestei pozitii procesuale, paratul a aratat ca terenul in discutie nu este localizat in intravilanul localitatii, din cuprinsul documentatiei intocmite cu ocazia exproprierii rezultand ca acesta se afla in extravilan, aspect confirmat de vizarea lucrarii de catre O.C.P.I., iar modificarile intervenite ulterior in planul urbanistic general nu au relevanta juridica.
A mai aratat ca, la data exproprierii, imobilul era incadrat in categoria „arabil extravilan”, precum si ca reclamantii nu fac dovada calitatii lor de proprietari asupra imobilului expropriat, fiind necesar sa se stabileasca in prealabil identitatea cadastrala dintre imobilele proprietatea acestora si terenul expropriat, prin intermediul unui raport de expertiza topografica.
Paratul a mai aratat ca, atata timp cat reclamantii nu fac dovada dreptului lor de proprietate asupra imobilului expropriat, acestia nu sunt indreptatiti sa incaseze despagubirea aferenta imobilului, si cu atat mai putin sa pretinda dobanda legala la aceasta, cererea fiind lipsita de temei legal.
In continuare, paratul a aratat ca nu are calitate procesuala in ceea ce priveste cererea avand ca obiect intocmirea unui nou plan urbanistic, iar o atare cerere este inadmisibila.
In fine, a aratat ca, prin ultimul capat de cerere, reclamantii tind la protejarea intereselor altor persoane, ceea ce face ca pretentia sa fie lipsita de interes, avand in vedere ca una dintre conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca actiunea civila este caracterul personal al interesului.
In probatiune, paratul a depus la dosar Hotararea nr. 121/2008, procesul-verbal nr. 172/2008, intocmite in cadrul procedurii de expropriere, copii ale documentatiilor tehnice de identificare a imobilelor, alte inscrisuri.
La termenul de judecata din 7.12.2009 reclamantii au depus la dosar, prin reprezentantul lor conventional, precizare de actiune, prin care au solicitat sa se constate calitatea lor de persoane indreptatite la incasarea despagubirilor cuvenite pentru exproprierea imobilelor terenuri proprietatea acestora, in suprafata de 702 si respectiv 634 mp, constituind parti din parcela inscrisa in c.f. - Rasnov, nr. top. -, sa se dispuna obligarea paratului la plata sumelor ce li se cuvin cu titlul de despagubiri aferente exproprierii celor doua parcele intravilane anterior identificate, despagubiri ce urmeaza a include atat valoarea reala, de circulatie, a terenurilor expropriate, cat si compensarea prejudiciului cauzat ca urmare a diminuarii valorii terenului ramas in patrimoniul lor ulterior exproprierii, la cursul de schimb leu/euro valabil la data platii efective, si a dobanzii legale la aceasta suma, cu cheltuieli de judecata.
In motivarea acestei cereri, reclamantii au aratat ca nu mai sustin capetele 6 si 7 de cerere, aspectele evocate in cuprinsul acestora fiind solutionate pe cale administrativa, ulterior inregistrarii actiunii, iar in ceea ce priveste corecta identificare a parcelelor supuse exproprierii, au aratat ca acestea faceau parte initial din suprafetele pe care le-au dobandit in proprietate, prin vanzare-cumparare si respectiv prin schimb imobiliar, prin contractele autentificate sub nr. -/1998 si respectiv -/2000.
Reclamantii au mai aratat ca terenurile au facut obiectul unor acte de contopire si dezmembrare, rezultand doua parcele inscrise in c.f.-, in suprafata de 9500 mp si in suprafata de 500 mp, pe acest din urma lot fiind edificata o casa.
Au aratat de asemenea ca ambele parcele expropriate face parte din lotul de 9500 mp, inscris in noua carte funciara-, precum si ca, in temeiul documentatiei tehnico-economice intocmite in baza legii nr. 19872004, s-a constatat necesitatea exproprierii unor suprafete de 702 mp, respectiv 634 mp din terenul proprietatea lor, in vederea construirii autostrazii.
In continuare, reclamantii au aratat ca valoarea despagubirii oferite de expropriator este cu mult inferioara valorii de circulatie a terenurilor din zona, precum si ca la calculul acesteia nu s-a avut in vedere prejudiciul suferit ca urmare a diminuarii valorii suprafetelor de teren ce nu fac obiectul exproprierii, in considerarea faptului ca parcelele expropriate se situeaza in interiorul lotului in suprafata totala de 9500 mp, astfel ca cele doua portiuni aflate de o parte si de alta a terenului expropriat isi diminueaza posibilitatile de valorificare si exploatare, iar portiunea ce se va gasi de cealalta parte a autostrazii va capata caracterului unui loc infundat, fiind inaccesibila intrucat nu beneficiaza de acces la un drum public.
In drept, au invocat dispozitiile art. 9 alin. 3 din Legea nr. 198/2004 raportate la cele ale art. 21-27 din Legea nr. 33/1994, cu privire la modul de stabilire a despagubirii, sustinand ca aceste texte de lege nu au fost avute in vedere de expropriator, despagubirea nefiind corect determinata.
Raportat la aceasta precizare de actiune, paratul a formulat intampinare, invocand exceptia lipsei calitati procesuale active in ceea ce priveste cel de-al treilea capat de cerere, iar in subsidiar a solicitat decaderea reclamantilor din dreptul de a solicita majorarea despagubirii stabilite, cu motivarea ca, ulterior intocmirii documentatiei cadastrale in vederea realizarii exproprieri, au fost emise Hotararile cu nr. 121/1.07.2008 si 172/1.07.2008, insa nici o persoana nu a raspuns convocarii Comisiei, astfel ca sumele de bani stabilite drept despagubire au fost consemnate conform art. 5 alin. 4 din Legea nr. 198/2004, urmand a fi eliberate persoanelor care vor face dovada ca sunt indreptatite la incasarea acestora.
Paratul a mai aratat ca actele depuse de reclamanti nu au fost apte sa dovedeasca dreptul lor de proprietate asupra imobilelor expropriate, neputandu-se stabili corespondenta dintre imobile, aspect care le-a fost comunicat si care nu poate fi probat decat printr-o expertiza de specialitate.
A aratat de asemenea ca, nefacand dovada calitatii de persoane indreptatite, reclamantii nu au calitate procesuala activa pentru a solicita majorarea despagubirilor, legea acordand aceasta posibilitate numai persoanelor indreptatite la incasarea acestora.
In ceea ce priveste decaderea reclamantilor din dreptul de a solicita majorarea despagubirilor, paratul a aratat ca, potrivit prevederilor art. 9 alin. 1 din Legea nr. 198/2004, expropriatul nemultumit de cuantumul despagubirii consemnate in conditiile art. 5 alin. (4) - (8) si ale art. 6 alin. (2) se poate adresa instantei judecatoresti competente in termen de 30 de zile de la data la care i-a fost comunicata hotararea de stabilire a cuantumului despagubirii, sub sanctiunea decaderii, fara a putea contesta transferul dreptului de proprietate catre expropriator asupra imobilului supus exproprierii, iar exercitarea cailor de atac nu suspenda efectele hotararii de stabilire a cuantumului despagubirii, respectiv transferul dreptului de proprietate asupra terenului.
Sub acest aspect, a aratat ca reclamantii au avut cunostinta despre prevederile Hotararilor nr. 121/2008 si 172/2008 de stabilire a cuantumului despagubirilor inca din luna iunie 2009, fiindu-le comunicate cu adresa nr. -/29.06.2009, precum si ca, odata cu intampinarea, acestora li s-au comunicat si aceste hotarari cel mai tarziu la data de 12.10.2009, data la care au solicitat si li s-a acordat un termen pentru a lua la cunostinta, iar ulterior, la termenul de judecata din data de 9.11.2009, reclamantii au solicitat un nou termen pentru precizarea actiunii.
A mai aratat ca intre data comunicarii celor doua hotarari si data depunerii cererii prin care s-a solicitat majorarea cuantumului despagubirilor au trecut cel putin 84 zile, astfel ca acestia sunt decazuti din dreptul de a solicita majorarea acestui cuantum.
In subsidiar, paratul a aratat ca sunt neintemeiate cererile avand ca obiect obligarea la plata despagubirilor in euro, precum si aplicarea dobanzii legale, in conditiile in care nu are nici un debit fata de reclamanti, iar despagubirile sunt consemnate la dispozitia celor care detineau dreptul de proprietate asupra terenurilor la data exproprierii, ceea ce reprezinta plata.
Referitor la cererea de majorare a cuantumului despagubirilor, paratul a aratat ca despagubirile au fost stabilite de un evaluator in materia proprietatii imobiliare, prin raportare la valoare a de piata, la care s-a adaugat un spor care sa acopere prejudiciul cauzat, insa trebuie sa se tina seama si de sporul de valoare pe care constructia autostrazii il aduce, tinand seama de beneficiile in ceea ce priveste cresterea economica a zonei si cresterea valorii terenurilor.
In fine, paratul a aratat ca nu ii este imputabila nedovedire de catre reclamanti a calitatii de persoane indreptatite, astfel ca nu poate fi obligata la plata cheltuielilor de judecata.
Asupra exceptiilor invocate de parat instanta s-a pronuntat potrivit celor cuprinse in incheierea de sedinta din 22.02.2010, dispunand unirea cu fondul a exceptiei lipsei calitatii procesuale active si respingand exceptia lipsei de interes a actiunii.
De asemenea, instanta a respins exceptia privind decaderea reclamantilor din dreptul de a solicita majorarea despagubirilor, avand in vedere ca nu s-a facut dovada comunicarii catre acestia a hotararii de stabilire a cuantumului despagubirilor.
Analizand actele si lucrarile dosarului, instanta retine urmatoarele:
Prin Hotararea nr. 121/1.07.2008 emisa de parat, prin Comisia pentru aplicarea Legii nr. 198/2004, impreuna cu Consiliul Local Rasnov, s-a aprobat acordarea despagubirii pentru imobilul expropriat situat in localitatea Rasnov, categoria de folosinta arabil extravilan, tarlaua -, parcela cu nr. top. -, in suprafata de 634 mp, identificata prin nr. cadastral -, in cuantum de 24.281,41 lei, reprezentand echivalentul sumei de 6657 euro, retinandu-se ca este aparent indreptatita sa primeasca despagubiri numita N E.
Prin Hotararea nr. 172 din aceeasi data emisa de aceleasi autoritati, s-a aprobat acordarea despagubirii pentru imobilul expropriat situat in localitatea Rasnov, categoria de folosinta arabil extravilan, tarlaua -, parcela cu nr. top. -, in suprafata de 702 mp, identificata prin nr. cadastral -, in cuantum de 26.885,72 lei, reprezentand echivalentul sumei de 7371 euro, retinandu-se ca este aparent indreptatita sa primeasca despagubiri reclamanta O S M.
Potrivit sustinerilor reclamantilor, suprafetele de teren expropriate se suprapun cu o portiune din imobilul proprietatea lor, inscris in c.f. -, acestia aratand ca paratul nu a identificat in mod corect suprafata de teren expropriata si a retinut in mod gresit regimul juridic al acesteia.
In vederea clarificarii situatiei de fapt a terenului, a fost intocmita in cauza o expertiza specialitatea topografie de catre expertul F G, care a suprapus identificarea cadastrala cu situatia de carte funciara si prin care s-a concluzionat cu certitudine in sensul ca ambele suprafete de teren supuse exproprierii fac parte din terenul cu nr. top. -.
Constatarile de ordin tehnic ale expertului nu au fost contestate de parti sub aspectul identificarii cadastrale si totodata in regim de carte funciara a imobilului.
Potrivit prevederilor art. 4 alin. 2 din Legea nr. 198/2004, dupa publicarea hotararii prevazute la alin. 1, expropriatorul intocmeste documentatiile cadastral-juridice pentru fiecare imobil propus spre expropriere, avand in vedere si dispozitiile Legii cadastrului si a publicitatii imobiliare nr. 7/1996, republicata. Documentatiile vor cuprinde si date privind incadrarea lucrarii in planurile de urbanism si amenajare a teritoriului, precum si planuri cu amplasamentul lucrarii care se avizeaza de Agentia Nationala de Cadastru si Publicitate Imobiliara, prin unitatile sale teritoR.e. Planul cu amplasamentul lucrarii, pe fiecare unitate administrativ-teritoR.a, care contine delimitarea imobilelor - teren si/sau constructii - propuse spre expropriere, cu indicarea numelor detinatorilor, precum si a ofertelor de despagubire, pe categorii de imobile, stabilite de evaluatori autorizati, se aduce la cunostinta publica prin afisarea la sediul consiliului local respectiv, unde va ramane afisat pana la finalizarea procedurii de expropriere, si prin afisare pe pagina proprie de internet a expropriatorului.
Din cuprinsul acestui text de lege rezulta ca expropriatorul are obligatia intocmirii documentatiei cadastral-juridice pentru fiecare din imobilele supuse exproprierii, avand in vedere si dispozitiile Legii nr. 7/1996, aceasta modalitate de exprimare insemnand ca, la identificarea imobilelor in cauza, acesta nu este limitat, la intocmirea documentatiei, la prevederile acestui act normativ, ci ca este tinut sa aiba in vedere si aceste dispozitii legale.
Tinand seama ca imobilul in litigiu, ca si toate celelalte imobile de pe raza localitatii Rasnov sau din extravilanul acesteia sunt evidentiate in regim de carte funciara, expropriatorul avea obligatia, in vederea intocmirii unei documentatii corecte, sa identifice in mod riguros imobilele supuse exproprierii, inclusiv prin suprapunerea evidentelor cadastrale cu cele de carte funciara, pentru a proteja drepturile si interesele legitime ale titularilor de drepturi reale asupra acestor imobile.
Din probele administrate in cauza rezulta ca paratul a tinut seama exclusiv de evidentele cadastrale, fara a verifica daca imobilul supus exproprierii este inscris in cartea funciara si fara a efectua eventualele suprapuneri care se impuneau.
In conditiile in care nici legea speciala (nr. 198/2004) si nici legea generala in materie (nr. 33/1994) nu prevad nici un fel de obligatii in sarcina persoanelor titulare de drepturi asupra imobilelor supuse exproprierii, in ceea ce priveste intocmirea vreunor lucrari cu caracter tehnic prin care sa dovedeasca regimul faptic sau juridic al imobilelor in cauza, paratul era obligat sa stabileasca in mod corect situatia juridica a imobilului si titularul dreptului de proprietate, o atitudine contrara fiind de natura a aduce prejudicii acestuia.
In mod concret, reclamantii se afla in situatia de a fi in imposibilitate de a ridica despagubirea cuvenita, cata vreme paratul a acestia nu fac dovada calitatii de persoane indreptatite la eliberarea despagubirilor, fara a fi efectuat verificari cu privire la situatia de carte funciara a imobilului la data exproprierii, ceea ce a condus si la gresita stabilire a identitatii uneia dintre persoanele „aparent” indreptatite sa primeasca despagubiri.
In conditiile in care, asa cum s-a aratat mai sus, s-a dovedit pe calea expertizei de specialitate ca reclamantii sunt titularii dreptului de proprietate asupra terenului din care fac parte cele doua parcele, acestia au calitatea de persoane indreptatite la incasarea despagubirilor cuvenite, potrivit prevederilor art. 5 alin. 1 din Legea nr. 198/2004.
In ceea ce priveste cererea pentru majorarea despagubirilor, instanta a incuviintat in dovedirea acesteia efectuarea unei expertize tehnice de evaluare a parcelelor de teren supuse exproprierii, precum si de determinare a cuantumului despagubirilor pentru prejudiciul cauzat reclamantilor, intocmita de expertii T O, R E si D L, care au concluzionat in sensul ca valoarea despagubirilor pentru cele doua parcele de teren expropriate este de 33.400 euro, respectiv 144.695,5 lei, reprezentand valoarea de circulatie a acestora, iar in ceea ce priveste prejudiciul cauzat prin diminuarea suprafetelor ramase in urma exproprierii, au aratat ca acesta este in valoare de 12.465 euro, tinand seama de afectarea loturilor ramase cu 973,86 mp, reprezentand 10,3% din suprafata initiala, de faptul ca, prin divizarea terenului de 9500 mp, lotul ramas de 5222,3 mp este izolat, fara acces, fiind nevoie de amenajarea unui drum peste rambleul CF uzinal, cu racordare la DN 73 A, de costurile de amenajare a unui drum de acces si de scaderea valorii de piata datorita situarii in imediata apropiere a amprizei autostrazii, ceea ce produce poluare fonica si gazoasa, zone improprii pentru constructii rezidentiale, iar in zona respectiva autostrada nu prevede iesiri in zone comerciale sau de ajustare.
Instanta urmeaza a inlatura apararile paratului in sensul ca valoarea astfel stabilita de experti este exagerata, avand in vedere ca exproprierea celor doua parcele este de natura a-i prejudicia substantial pe reclamanti, avand in vedere ca, asa cum rezulta din constatarile expertilor, terenul se situeaza in vatra periferica a localitatii Rasnov, fiind destinat constructiilor rezidentiale (case), iar in urma exproprierii terenul proprietatea reclamantilor, in suprafata initiala de 9500 mp, a fost dezmembrat in trei loturi, parcela expropriata traversand pe la mijlocul terenului, astfel ca practic imobilul a fost divizat cu consecinta scaderii nu numai a valorii economice a acestuia, dar si cu consecinta izolarii complete a parcelei situate in stanga autostrazii, care este marginita de autostrada si respectiv de rambleul CF uzinal, fiind astfel lipsita de acces si neexistand posibilitatea instituirii unei servituti de trecere, dupa cum au aratat expertii.
Mai mult, in lipsa oricaror avantaje economice (contrar celor sustinute de parat), urmeaza ca din terenul ramas in proprietatea reclamantilor sa fie afectata in realitate o portiune mai mare decat cea efectiv expropriata, avand in vedere ca zona de protectie a autostrazii se extinde, conform O.U.G. nr. 43/1997, si peste suprafetele parcelelor ramase dupa expropriere, astfel ca in realitate, potrivit calculelor expertilor, suprafata afectata de autostrada este de 2310 mp, reprezentand 24,3% din totalul suprafetei.
In fine, instanta retine ca argument in adoptarea solutiei in ceea ce priveste cuantumul despagubirilor reprezentand prejudiciul adus reclamantilor si faptul ca actul normativ sus-mentionat instituie o serie de interdictii si obligatii in sarcina proprietarilor imobilelor invecinate cu autostrada, cum ar fi interdictia de executare de constructii si plantatii, precum si ca, in mod evident, orice posibilitate de valorificare prin vanzare sau in alta modalitate a parcelei ramase izolate intre autostrada si calea ferata este exclusa.
Ca ultim argument, instanta retine ca, din economia Legii nr. 198/2004 si a legii-cadru in materie, rezulta ca legiuitorul a avut in vedere principiul repararii integrale a prejudiciului creat proprietarilor imobilelor expropriate, prejudiciu care trebuie sa cuprinda atat valoarea efectiva a imobilului, cat si celelalte daune aduse proprietarului.
Fata de aceste considerente, in baza art. 137 alin. 2 C.pr.civ., Tribunalul urmeaza a respinge exceptia lipsei calitatii procesuale active a reclamantilor, invocata de parat, retinand calitatea reclamantilor de titulari ai dreptului real afectat de masura exproprierii.
In baza art. 4 alin. 2 din, art. 5 alin. 4 din Legea nr. 198/2004, Tribunalul urmeaza a admite actiunea civila formulata si precizata de reclamantii in contradictoriu cu paratul Statul Roman prin Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale, si in consecinta urmeaza a constata ca reclamantii au calitatea de persoane indreptatite la incasarea despagubirilor cuvenite pentru exproprierea imobilelor terenuri proprietatea acestora si a obliga paratul sa plateasca reclamantilor suma de 45.865 euro, in echivalent in lei la data platii, la cursul de schimb al B.N.R., si a dobanzii legale la aceasta suma, incepand cu data ramanerii definitive a prezentei hotarari.
In baza art. 274 alin. 1 C.pr.civ., art. 38 din Legea nr. 33/1994, instanta va obliga paratul sa plateasca reclamantilor suma de 5840 lei reprezentand cheltuieli de judecata, cu titlul de onorariu de avocat si onorarii experti, potrivit chitantelor doveditoare depuse la dosarul cauzei, tinand seama ca, pe de o parte, cheltuielile exproprierii sunt intotdeauna in sarcina expropriatorului, iar pe de alta parte ca, in cauza, culpa procesuala apartine acestuia, deoarece litigiul a fost determinat, asa cum s-a aratat mai sus, de neindeplinirea obligatiilor paratului in ceea ce priveste corecta identificare a imobilului supus exproprierii, cu consecinta privarii reclamantilor de dreptul de a fi despagubiti.