Deportate pe criteriul etnic de putere

Detinuti  politici.

Deportate pe criteriul etnic de putere Dosar nr.1165/83/2010
Sentinta civila nr.1893/D/01.10.2010

Prin cererea inregistrata sub dosar nr. de mai sus, reclamanta in contradictoriu cu paratul
STATUL ROMAN prin MINISTERUL FINANTELOR PUBLICE, solicita instantei sa fie
obligat paratul sa-i plateasca suma de 200.000 LEI cu titlu de daune morale.
      In sustinerea cererii, reclamanta arata ca a fost deportata in URSS in perioada
03.01.1945 - 15.11.1947, participand la munca de reconstructie, aducandu-i-se grave
prejudicii morale.
In drept, invoca dispozitiile Legii nr. 221/2009 privind condamnarile cu caracter
politic si masurile administrative asimilate acestora.
       Paratul STATUL ROMAN prin MINISTERUL FINANTELOR PUBLICE
BUCURESTI, nu a raspuns invitatiei instantei de a formula intampinare al actiunea
promovata de catre reclamanta.
Examinand cererea reclamantei din perspectiva motivelor invocate, a probelor
administrate si a dispozitiilor legale aplicabile, instanta retine urmatoarele:     
Asa dupa cum rezulta din adresa nr.M.2006/1993 emisa de Ministerul Justitiei -
Directia Instantelor Militare (fila 5 din dosar), reclamanta a fost deportata in URSS in luna
ianuarie 1945, insa nu detin documente din care sa rezulte data repatrierii. Din declaratiile
martorilor rezulta ca reclamanta a fost deportata in URSS in perioada 03.01.1945 -
15.11.1947, pentru munca de reconstructie.
In conformitate cu dispozitiile art.5 alin.1 din Legea nr.221/2009 privind condamnarile
cu caracter politic si masurile administrative asimilate acestora, pronuntate in perioada 6
martie 1945-22 decembrie 1989, "Orice persoana care a suferit condamnari cu caracter
politic in perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989 sau care a facut obiectul unor masuri
administrative cu caracter politic, precum si, dupa decesul acestei persoane, sotul sau
descendentii acesteia pana la gradul al II-lea inclusiv pot solicita instantei de judecata, in
termen de 3 ani de la data intrarii in vigoare a acestei legi, obligarea statului" la masuri
reparatorii constand in acordarea de despagubiri pentru prejudiciul moral suferit in perioada
cat a fost supusa masurii cu caracter politic. In temeiul acestor dispozitii legale, reclamanta, in
calitate de persoana victima are calitatea procesuala de a solicita repararea prejudiciului moral
suferit  in perioada in care a fost deportata.
De dispozitiile Legii nr. 221/2009 beneficiaza si persoanele ori succesorii acestora,
circumscrisi de art.5 alin.1 precitat, care au fost deportate sau prizoniere in fosta Uniune
Sovietica, deportarea si efectuarea prizonieratului si mentinerea acestei situatii si dupa 23
august 1944, si apoi dupa incheierea armistitiului la 12 septembrie 1944 constituind o masura
administrativa cu caracter politic, in sensul prevazut prin dispozitiile legii reparatorii
mentionate. In acest sens, instanta retine ca potrivit dispozitiilor art.3 din lege "Constituie
masura administrativa cu caracter politic orice masura luata de organele fostei militii sau
securitati, avand ca obiect dislocarea si stabilirea de domiciliu obligatoriu, internarea in
unitati si colonii de munca, stabilirea de loc de munca obligatoriu_". De asemenea, art.4
alin.2 dispune ca "Persoanele care au facut obiectul unor masuri administrative, altele decat
cele prevazute la art. 3, pot, de asemenea, solicita instantei de judecata sa constate caracterul
politic al acestora. Prevederile art.1 alin.3 se aplica in mod corespunzator." Tocmai datorita
acestei trimiteri la dispozitiile art.1 alin.3, caracterul politic in situatia acelor "alte masuri"
rezulta si din referirea expresa a legiuitorului la scopurile prevazute de art.2 alin.1 din OUG
214/2001 privind acordarea calitatii de luptator in rezistenta anticomunista.
      Legea reparatorie ce constituie temeiul juridic al prezentei cereri face trimitere si la
dispozitiile Decretului-lege nr.118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor
persecutate din motive politice de dictatura instaurata dupa 6 martie 1945, precum si a celor
deportate in strainatate ori constituite in prizonieri, art.5 alin.4 dispunand ca de masurile
reparatorii beneficiaza si persoanele carora le-au fost recunoscute drepturile prevazute de
Decretul-Lege nr.118/1990. Articolul 1 al acestui din urma act normativ face referire expresa,
in art.1 alin.2 lit.a) si b) la situatia persoanelor deportate si a celor constituite prizonieri dupa
23 august 1944.
      Din interpretarea sistematica si istorico-teleologica a tuturor dispozitiilor legale
retinute, instanta apreciaza ca persoanele care au fost prizoniere ori deportate la munca de
reconstructie a fostei Uniuni Sovietice in perioada de referinta, au fost supuse unor masuri
administrative cu caracter politic in sensul Legii nr.221/2009.
      In consecinta, in temeiul dispozitiilor art.4 alin.2, instanta va acorda reclamantei, in
primul rand, o reparatie morala prin recunoasterea caracterului politic al acestei masuri si
apoi, in temeiul dispozitiilor art.5 alin.1 din lege, va obliga paratul Statul Roman la acordarea
de despagubiri materiale pentru prejudiciul moral suferit de reclamanta in perioada deportarii.
      La stabilirea cuantumului concret al acestor din urma despagubiri, se va tine seama de
natura juridica a prejudiciului suferit si anume atingerea adusa unor valori care definesc
personalitatea umana, viata si sanatatea acesteia, libertatea, integritatea corporala, demnitatea
si alte asemenea valori, precum si de principiul potrivit caruia daunele morale trebuie sa fie
proportionale cu suferinta provocata si sa nu constituie un mijloc de imbogatire pentru victima
si se vor avea in vedere prevederile art.5 alin.1 lit.a) din Legea nr.221/2009 modificata prin
OUG nr.62/2010.
      Din toate aceste considerente, instanta va admite doar in parte cererea reclamantei, in
limita sumei de 10.000 Euro cu titlu de despagubiri in baza Legii nr.221/2009 va respinge
restul pretentiilor.