Despagubiri materiale. Legea nr. 221/2009. Contravaloarea amenzii aplicate si a cheltuielilor de judecata

Despagubiri materiale. Legea nr. 221/2009. Contravaloarea amenzii aplicate si a cheltuielilor de judecata.

         In temeiul art. 5 alin. 1 lit. b din Legea nr. 221/2009 nu se poate acorda insa cu titlu de daune materiale vreo suma de bani reprezentand valoarea actualizata a amenzii aplicate si cheltuielilor de judecata, acestea avand un regim juridic diferit decat bunurile confiscate. Oricum, nici nu s-a dovedit prin nici un mijloc de proba ca amenda corectionala de 3.000 lei si cheltuielile de judecata de 2.000 lei la plata carora a fost obligat defunctul prin sentinta de condamnare ar fi fost efectiv achitate, situatie in care acestea nu vor fi acordate.

(Trib. Bistrita-Nasaud, sect. civ., sent. nr. 471/F/21 martie 2011, nepublicata)

        Prin actiunea civila inregistrata reclamantii CME, MGG, GGD, GOH au chemat in judecata paratul Statul Roman, prin Ministerul Finantelor Publice, solicitand instantei sa constate, conform art. 4 din Legea nr. 221/2009 caracterul politic al condamnarii antecesorului lor GG, decedat la data de 05.02.1963, sa se constate calitatea de descendenti indreptatiti la plata despagubirilor prevazute de legea art. 5.1 din 221/2009 a reclamantilor.
        S-a mai solicitat sa fie obligat paratul Statul Roman, prin Ministerul Finantelor Publice, in baza art. 5.1 din Legea nr. 221/2009 la plata sumei de 480.000 euro, in echivalent lei (adica 240 000 euro/an de inchisoare) reprezentand daune morale suferite atat de defunctul tata/bunic, cat si de familia sa, si  sa fie obligat paratul, in baza art. 5.2 din Legea nr. 221/2009, la plata unor despagubiri materiale in cuantumul ce va rezulta dintr-o expertiza de specialitate pentru: suma de 3.000 lei actualizata la rata inflatiei, suma care a constat in amenda corectionala abuziv aplicata prin sentinta penala 1543/1949; suma de 2.000 lei actualizata la rata inflatiei, suma care a constat in cheltuieli de judecata abuziv stabilite prin sentinta penala 1543/1949; casa de lemn inscrisa in CF 4740 sub nr. parcela 7011 aflata pe terenul care a fost confiscat si demolata de catre autoritatile comuniste pana in anul 1989;  grajd, inscris in CF 4740 sub nr. parcela 7011 aflat pe terenul care a fost confiscat, demolat de catre autoritatile comuniste pana in anul 1989; doua cazane de tuica confiscate de autoritatile comuniste; livada in suprafata de aproximativ 9.89 ha situata in locurile numite Valea Jelnei si Dealul Targului; - mobilierul din casa in valoare de 10.000 lei; - animale domestice in valoare de 20.000 lei; - stupi in valoare de 20.000 lei; - utilaje agricole (pluguri, grape, caruta etc. ) in valoare de 20.000 lei.
         Analizand actele si lucrarile dosarului tribunalul retine urmatoarele:
        Reclamantii sunt mostenitorii defunctului GG, respectiv reclamantele sunt fiice, iar reclamantii sunt nepoti de fiu, potrivit copiei certificatelor de stare civila atasate la dosar.
        GG, antecesorul reclamantilor, a decedat la 5 februarie 1963. Acesta a fost condamnat prin sentinta penala nr. 1543/1949 a Tribunalului Militar Cluj la pedeapsa de 2 ani inchisoare corectionala, 3000 lei amenda corectionala si confiscarea averii pentru delictul de uneltire impotriva ordinii sociale prev. de art. 209 pct. IV Cod penal, cu aplicarea art. 157, 158 Cod penal, fiind obligat si la plata sumei de 2000 lei cheltuieli de judecata.
         Aceasta condamnare constituie de drept condamnare cu caracter politic potrivit art. 1 al.2 lit.a din Legea nr. 221/2009 situatie in care petitul din actiunea introductiva de constatare a caracterului politic al condamnarii antecesorului lor GG va fi respins pentru acest considerent ca nefondat, nefiind necesare verificari si o statuare distincta a instantei de judecata. De asemenea, nu se impune o statuare distincta privind calitatea de mostenitori a reclamantilor, aceasta fiind o chestiune ce vizeaza legitimitatea procesuala activa a reclamantilor prin prisma prevederilor art. 5 alin. 1 din lege referitoare la persoanele indreptatite sa se adreseze instantei de judecata, in cazul decesului persoanei ce a fost condamnata, iar in cauza reclamantii au calitatea de descendentii in gradul impus de legiuitor.
         In ce priveste daunele morale solicitate de reclamanti tribunalul va respinge aceasta cerere tinand seama de caracterul obligatoriu al deciziilor Curtii Constitutionale si de prevederile art. 147 al. 1, 4 din Constitutie care prevad ca dispozitiile legale declarate de curte neconstitutionale isi inceteaza dupa 45 de zile efectele juridice. In cauza, tribunalul observa ca prin decizia nr.1358/2010 a Curtii Constitutionale s-a admis exceptia de neconstitutionalitate invocata si s-a constatat ca fiind neconstitutionale dispozitiile art. 5 al. 1 lit. a teza I din Legea nr. 221/2009 ce reglementa tocmai posibilitatea instantei de judecata sesizate sa oblige Statul Roman sa plateasca persoanelor interesate sume de bani cu titlu de daune morale. Asa fiind, practic aceste pretentii juridice sunt lipsite de un temei juridic actual, neexistand justificare legala pentru acest tip de pretentii, altul decat dreptul comun, neinvocat de catre reclamanti, si cu privire la care, oricum, actiunea ar fi prescrisa. Tribunalul constata ca dispozitiile art. 5 al. 1 lit. a teza I din Legea nr. 221/2009 si-au incetat de drept aplicabilitatea, situatie in care acest temei legal invocat de reclamanti prin actiunea initiala nu mai poate produce efecte juridice in sensul urmarit initial de legiuitor. 
         In ce priveste daunele materiale solicitate, tribunalul, fata de probatoriul testimonial, inscrisurile atasate de reclamanti si cele comunicate de CNSAS si expertizele efectuate in cauza, constata ca acestea sunt partial intemeiate.
        In  primul rand, trebuie subliniat faptul ca prin sentinta penala nr. 1543/1949 a Tribunalului Militar Cluj, ce constituie condamnare de drept in sensul art.1alin.2 lit.a din legea nr.221/2009, fata de antecesorul reclamantilor s-a luat si masura confiscarii averii, aspect confirmat si de probatoriul testimonial administrat, precum si de inscrisul de la fila 12 care se refera doar la terenuri. Chiar daca nu s-a depus procesul verbal de descriere exacta a bunurilor confiscate, tribunalul considera ca masura confiscarii averii prin sentinta de condamnare a fost totala, fiind, practic, confiscate toate bunurile proprietatea defunctului la data condamnarii, iar stabilirea concreta, in acest cadru procesual, a bunurilor avute de defunct si confiscate se poate realiza atat prin inscrisuri emise in acea perioada, dar si prin declaratii de martori, Legea nr. 221/2009 permitand sa fie administrate orice mijloc de proba in acest sens.
         Asadar, tribunalul observa ca reclamatii sunt indreptatiti sa primeasca in baza art.5 alin.1 lit. b din Legea nr. 221/2009 echivalentul valorii bunurilor confiscate prin hotararea de condamnare si care nu le-au fost restituite in temeiul altei legi speciale, respectiv imobile restituite in baza legilor fondului funciar ori a Legii nr.10/2001. In temeiul acestei dispozitii legale nu se poate acorda insa cu titlu de daune materiale vreo suma de bani reprezentand valoarea actualizata a amenzii aplicate si cheltuielilor de judecata, acestea avand un regim juridic diferit decat bunurile confiscate. Oricum, nici nu s-a dovedit prin nici un mijloc de proba ca amenda corectionala de 3.000 lei si cheltuielile de judecata de 2.000 lei la plata carora a fost obligat defunctul prin sentinta de condamnare ar fi fost efectiv achitate, situatie in care acestea nu vor fi acordate.
         In speta, reclamantii sunt indreptatiti restituirea sumei de 30.485 lei reprezentand valoarea de piata a casei si anexelor demolate de autoritatile regimului comunist, ca urmare a sentintei de condamnare, conform expertizei de evaluare efectuate in cauza. Nu se poate acorda si suma de 12.750 lei pentru terenul pe care a fost situata casa, intrucat terenul a facut obiectul legii speciale a fondului funciar, fiind emise titlurile de proprietate anexate la dosar in favoarea lui GM ce a fost sotia condamnatului defunct. Nu se poate acorda nicio suma de bani reprezentand contravaloarea pomilor fructiferi de pe terenul confiscat ce avea categoria de folosinta livada, pentru ca, din concluziile raportului de expertiza reiese ca nu se poate evalua, deoarece livada respectiva dupa maxim 35-40 ani s-a casat, in prezent ar fi amortizata, iar pomii daca ar exista nu ar mai avea valoare.
         De asemenea, tribunalul considera reclamantii sunt indreptatiti la restituirea valorii actuale a bunurilor mobile confiscate, bunuri indicate de martorii audiati si evaluate potrivit raportului de expertiza. Din declaratiile martorilor audiati a reiesit neechivoc faptul ca antecesorului reclamantilor i s-a confiscat ca urmare a condamnarii suferite de autoritatile regimului comunist o serie de bunuri mobile, respectiv 20 stupi la valoarea de piata de 5600 lei, 6 vite in valoare de 15.000 lei, 1 cal de tractiune in valoare de 3.800 lei, 2 cazane de tuica in valoare de 19.000 lei, 1 caruta de lemn in valoare de 1.000 lei, 1 car din lemn de 900 lei, 1 plug in valoare de 600 lei si 1 grapa in valoare de 450 lei, precum si obiecte de mobilier din casa demolata, respectiv un dulap de 1.100 lei, doua canapele in valoare de 1.900 lei, o masa in valoare de 300 lei, doua paturi in valoare de 400 lei, in total, suma ce reprezinta valoarea bunurilor confiscate antecesorului reclamantilor, potrivit probatoriului administrat, in baza hotararii penale de condamnare evocate se ridica la suma de 80.535 lei.
        Nu pot fi acordate cu acest titlu sumele de bani indicate in raportul de expertiza reprezentand contravaloarea instrumentelor muzicale (pian si acordeoane) pentru ca martorii audiati nu au facut referire la asemenea bunuri si nici nu exista vreun inscris doveditor in acest sens.
        Avand in vedere aceste considerente, tribunalul va admite, in parte, actiunea civila si va obliga paratul sa plateasca reclamantilor suma de 80.535 lei despagubiri materiale si vor fi respinse ca nefondate celelalte pretentii.