Legea nr. 221/2009. Deportarile/stramutarile in URSS pe motiv de apartenenta etnica (a etnicilor germani) nu intra sub incidenta acestei legi si nu au caracter politic.
(Decizie nr. 123 din data de 08.03.2012 pronuntata de Curtea de Apel Alba Iulia)Legea nr. 221/2009. Deportarile/stramutarile in URSS pe motiv de apartenenta etnica (a etnicilor germani) nu intra sub incidenta acestei legi si nu au caracter politic
Potrivit art. 1 alin.1 din Legea nr. 221/2009 constituie condamnare cu caracter politic orice condamnare dispusa printr-o hotarare judecatoreasca definitiva, pronuntata in perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, pentru fapte savarsite inainte de data de 6 martie 1945 sau dupa aceasta data si care au avut drept scop impotrivirea fata de regimul totalitar instaurat la data de 6 martie 1945, iar art. 3 alin.1 prevede ca constituie masura administrativa cu caracter politic orice masura luata de organele fostei militii sau securitati, avand ca obiect dislocarea si stabilirea de domiciliu obligatoriu, internarea in unitati si colonii de munca, stabilirea de loc de munca obligatoriu, daca au fost intemeiate pe unul sau mai multe dintre actele normative limitativ prevazute.
Sectia I civila – Decizia civila nr. 123/08 martie 2012
Prin actiunea inregistrata la Tribunalul Hunedoara sub nr. 2706/97/2010, reclamantele FG si AI au chemat in judecata paratul Statul Roman prin M.F.P Bucuresti, solicitand ca prin hotarare sa se constate caracterul politic al masurii administrative privind deportarea si internarea in unitati de munca a antecesoarei lor si -sa se dispuna obligarea Statului Roman prin M.F.P, la plata de daune morale in suma de 200.000 Euro.
In motivarea actiunii, reclamantele au aratat ca in perioada 20.02.1945 – 15.11.1945, mama reclamantelor MM, de nationalitate germana a fost deportata si internata intr-un lagar de munca din fosta URSS. In luna februarie 1945, mama reclamantelor a fost luata de la domiciliu, cu forta, de soldati romani si unul rus, si a fost dusa la sediul unui sindicat unde erau mai multe persoane si tinute doua zile. Tatal reclamantelor s-a interesat de sotia sa, insa a fost lovit si amenintat ca va fi impuscat daca nu pleaca. Apoi, au fost urcati in vagoane de marfa si dusi in URSS, pana in localitatea Djerjinsk, regiunea Dombas si obligati sa marsaluiasca in lagarul de munca fortata. In acele lagare de munca fortata au avut conditii inumane in care au fost tinuti si obligati sa munceasca in constructii, in mine de carbune si agricultura cate 12-15 ore pe zi, inclusiv mama reclamantelor. Hrana era insuficienta, la fel apa. In conditii de igiena precara si lipsa de ingrijiri medicale, mama reclamantelor a nascut minora MM, care a si murit datorita bolilor aparute pe parcursul sarcinii, la data de 24.12.1945. Bolile contactate in timpul deportarii au impiedicat-o sa desfasoare o activitate obisnuita si sa se ocupe de gospodarie si cresterea copiilor.
Prin sentinta civila nr. 335/9.11.2011, Tribunalul Hunedoara a admis in parte actiunea precizata de reclamante, si in consecinta, a constatat caracterul politic al masurii administrative al deportarii in fosta URSS a numitei MM, pe perioada 22.02.1945 – 05.11.1945, si a fost respinsa in rest actiunea.
Pentru a pronunta aceasta sentinta, Tribunalul a constatat ca masura deportarii cetatenilor romani de etnie germana in fosta URSS si supunerea acestora la munca fortata, in scopul reconstructiei acesteia, se circumscrie situatiilor prevazute de art. 4 alin. 2 din Legea nr. 221/2009. In privinta caracterului politic al masurii deportarii cetatenilor romani de etnie germana in fosta URSS, instanta a retinut ca aceasta masura s-a dispus exclusiv pe criterii etnice, fiind o consecinta directa a prevederilor din Conventia de Armistitiu, incheiate la 12.09.1944, intre Guvernul Romaniei si guvernele Uniunii Sovietice, a Regatului Unit al Marii Britanii si Statele Unite ale Americii, pe care Romania le-a recunoscut prin DL. 118/1991 si OUG 214/1999. In aceste conditii, Statul Roman a inteles sa repare prejudiciul moral suferit de cetatenii sai de etnie germana deportati in fosta URSS si in lagare de munca, alaturi de alte categorii de persoane care au avut de suferit de pe urma regimului comunist. Caracterul politic al masurii deportarii in fosta URSS, a cetatenilor romani de etnie germana, a fost recunoscut de Statul Roman, dupa cum rezulta si din prezentarea de catre Presedintele Romaniei in Parlament a Raportului Comisiei Prezidentiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din Romania. A fost respins capatul de cerere privind acordarea daunelor morale in suma de 5000 Euro, ca fiind inadmisibil, avand in vedere dispozitiile art. 3307 alin. 4 C. proc. civ si Decizia nr. 12/19.09.2011 de ICCJ, in recurs in interesul legii.
Impotriva acestei hotarari a declarat recurs paratul Statul Roman prin M.F.P prin D.G.F.P Hunedoara, solicitand admiterea recursului, modificarea in parte a sentintei atacate in sensul respingerii si a capatului de cerere privind constatarea caracterului politic a deportarii mamei reclamantelor la munca de reconstructie in fosta URSS.
In drept se invoca art. 304 pct. 9 C. proc. civ.
Analizand legalitatea si temeinicia hotararii atacate, din oficiu si prin prisma motivelor de recurs, Curtea a admis recursul declarat de catre paratul Statul Roman prin MFP prin DGFP Hunedoara impotriva sentintei civile nr. 335/2011 pe care a modificat-o in sensul respingerii in intregime a actiunii formulate de catre reclamante, constatand urmatoarele:
Reclamantele au sesizat instanta cu o actiune prin care au solicitat sa se constate caracterul politic al masurii administrative constand in ridicarea mamei lor de la domiciliu si deportarea in URSS in lagar de munca, in perioada 20.02.1945 – 15.11.1945.
Potrivit art. 3 din Legea 221/2009, constituie masura administrativa cu caracter politic, orice masura luata de organele fostei militii sau securitati, avand ca obiect dislocarea si stabilirea de domiciliu obligatoriu, internarea in unitati si colonii de munca, stabilirea de loc de munca obligatoriu, daca au fost intemeiate pe actele normative enumerate limitativ la literele a-f. In cazul acestor masuri administrative, instanta nu mai este indrituita sa cerceteze daca faptele imputate persoanei au avut drept scop impotrivirea fata de regimul totalitar instaurat la 6 martie 1945, legiuitorul considerand ca toate faptele enumerate in aceste texte de lege au urmarit un astfel de scop.
Masura la care a fost supusa mama reclamantelor, respectiv ridicare fortata de la domiciliu, deportare si internare in lagar de munca in URSS si supunerea la munca fortata, nu se incadreaza in prevederile limitative ale art. 3 lit. a-f din Legea 221/2009.
Pentru ca aceasta masura sa fie considerata masura administrativa cu caracter politic, era necesar ca reclamantele sa dovedeasca, in conformitate cu prevederile art. 4 alin. 2 coroborat cu art. 1 alin. 3 din Legea 221/2009, ca prin savarsirea unor fapte anterioare, mama lor a urmarit unul din scopurile prevazute la art. 2 alin. 1 din OUG 214/1999, si anume, sa fi participat la actiuni de impotrivire cu arme si de rasturnare prin forta a regimului comunist instaurat in Romania la data de 6 martie 1945 si ca datorita acestor actiuni s-a luat masura administrativa fata de ea.
In determinarea faptelor considerate politice este utilizat criteriul subiectiv ce are in vedere mobilul urmarit de autorul faptei savarsite in perioada regimului comunist, acest scop fiind de exprimare a protestului impotriva dictaturii, cultului personalitatii, terorii comuniste, propaganda pentru rasturnarea ordinii sociale pana la data de 22 decembrie 1989. Pentru a se admite actiunea reclamantelor era necesar ca in speta, acestea sa dovedeasca ca antecesoarea lor a savarsit fapte care au avut unul din scopurile enumerate la art. 2 alin. 1 din OUG 214/1999, ceea ce Tribunalul nu a retinut, instanta admitand acest capat de cerere cu o motivare eronata.
Din actele depuse la dosarul cauzei, instanta de recurs nu poate retine ca antecesoarea reclamantelor a desfasurat activitati care sa urmareasca scopurile anterior aratate, si anume nu rezulta ca ar fi participat la actiuni de impotrivire la regimul comunist instaurat in Romania la data de 6 martie 1945. Din nicio proba administrata in cauza nu rezulta ca aceasta si-ar fi exprimat protestul fata de dictatura comunista sau ca ar fi avut manifestari contrare regimului de atunci, ori ca prin activitatea desfasurata a dorit sa-si exprime protestul impotriva dictaturii, a abuzului de putere si al nerespectarii drepturilor omului, astfel incat masura deportarii in strainatate, luata in ianuarie 1945, nu poate avea caracter politic in sensul legii speciale, cu atat mai mult cu cat a fost luata anterior instaurarii regimului politic la care se refera legea speciala (6 martie 1945).
Imprejurarea ca mama reclamantelor a fost beneficiara Hotararii 942/03.10.1991 emisa de Comisia pentru Aplicarea Decretului-lege 118/1990 a Jud. Hunedoara nu are nicio relevanta in cauza. Trimiterea pe care art. 5 alin. 4 din Legea 221/2009 o face la acest act normativ emis imediat dupa Revolutia din decembrie 1989, este realizata in scopul de a nu exclude de la beneficiile actualei legi pe cei care au fost deja beneficiarii unor masuri reparatorii in temeiul acestui decret, dar aceasta nu inseamna, in nici un caz, ca cei care au beneficiat de Decretul-lege 118/1990, sunt automat beneficiari ai Legii 221/2009.
Indiferent ca este vorba de internare in lagar de munca si deportare in URSS, sau de supunere la munca fortata, considerentele de mai sus care justifica lipsa caracterului politic al acestei masuri, in sensul Legii 221/2009, sunt valabile. Instanta de recurs suplineste motivarea Tribunalului, in sensul ca masurile la care a fost supusa mama reclamantelor, fie ca este vorba deportare in URSS, fie ca este vorba de ridicare de la domiciliu, si ducerea la munca fortata in URSS, nu au caracter politic in sensul Legii 221/2009, asa cum acest caracter a fost privit de legiuitor in art. 1 alin. 3 din lege.
Este de observat, in aceeasi ordine de idei ca, masurile invocate de reclamante au fost masuri avute in vedere de OUG 105/1999, care se referea la acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de regimurile instaurate in Romania cu incepere de la 6 septembrie 1940 pana la 6 martie 1945 din motive etnice”. Astfel, antecesoarea reclamantelor se putea incadra in art. 1 alin. lit. a din OUG 105/1999, care se refera la persoane deportate in ghetouri sau in lagare de concentrare din strainatate, fiind persoana deportata in lagar de concentrare, in URSS, masura luata de regimul politic existent in Romania inainte de 6 martie 1945, din motive etnice, reclamanta fiind persoana de etnie germana.
Din cele aratate mai sus rezulta ca vointa legiuitorului care a adoptat Legea 221/2009 a fost aceea de a reglementa exclusiv consecintele masurilor represive dispuse de Statul comunist instaurat la 6.03.1945, prin guvernul Petru Groza, or masurile care au fost luate anterior acestei date nu puteau viza rasturnarea acestui regim politic, fiind evident ca, masurile luate in speta au avut legatura directa cu infrangerea Romaniei in razboiul impotriva Uniunii Republicilor Socialiste Sovietice, Regatul Unit si Statele Unite ale Americii si a celorlalte Natiuni Unite. In urma acestui razboi s-a incheiat Conventia de Armistitiu din 12 septembrie 1944 intre guvernul roman pe de o parte, si guvernele Uniunii Sovietice, Regatul Unit si Statele Unite ale Americii, pe de alta parte, decizia de deportare apartinand Comisiei Aliate de Control pentru Romania, deportarea cetatenilor romani de etnie germana si maghiara, in URSS, nefiind prevazuta in Conventia de Armistitiu.
Fata de cele aratate mai sus, s-a constatat ca instanta de fond a dat o interpretare gresita prevederilor legii speciale, deportarea realizata de armata sovietica cu privire la cetatenii romani de etnie germana, neincadrandu-se in dispozitiile Legii 221/2009, motiv pentru care, in temeiul art. 312 alin. 3 raportat la art. 304 indice 1 Cod pr. civila, recursul declarat de parat a fost admis, iar sentinta modificata in parte, in sensul respingerii in intregime a actiunii reclamantelor.
Potrivit art. 1 alin.1 din Legea nr. 221/2009 constituie condamnare cu caracter politic orice condamnare dispusa printr-o hotarare judecatoreasca definitiva, pronuntata in perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, pentru fapte savarsite inainte de data de 6 martie 1945 sau dupa aceasta data si care au avut drept scop impotrivirea fata de regimul totalitar instaurat la data de 6 martie 1945, iar art. 3 alin.1 prevede ca constituie masura administrativa cu caracter politic orice masura luata de organele fostei militii sau securitati, avand ca obiect dislocarea si stabilirea de domiciliu obligatoriu, internarea in unitati si colonii de munca, stabilirea de loc de munca obligatoriu, daca au fost intemeiate pe unul sau mai multe dintre actele normative limitativ prevazute.
Sectia I civila – Decizia civila nr. 123/08 martie 2012
Prin actiunea inregistrata la Tribunalul Hunedoara sub nr. 2706/97/2010, reclamantele FG si AI au chemat in judecata paratul Statul Roman prin M.F.P Bucuresti, solicitand ca prin hotarare sa se constate caracterul politic al masurii administrative privind deportarea si internarea in unitati de munca a antecesoarei lor si -sa se dispuna obligarea Statului Roman prin M.F.P, la plata de daune morale in suma de 200.000 Euro.
In motivarea actiunii, reclamantele au aratat ca in perioada 20.02.1945 – 15.11.1945, mama reclamantelor MM, de nationalitate germana a fost deportata si internata intr-un lagar de munca din fosta URSS. In luna februarie 1945, mama reclamantelor a fost luata de la domiciliu, cu forta, de soldati romani si unul rus, si a fost dusa la sediul unui sindicat unde erau mai multe persoane si tinute doua zile. Tatal reclamantelor s-a interesat de sotia sa, insa a fost lovit si amenintat ca va fi impuscat daca nu pleaca. Apoi, au fost urcati in vagoane de marfa si dusi in URSS, pana in localitatea Djerjinsk, regiunea Dombas si obligati sa marsaluiasca in lagarul de munca fortata. In acele lagare de munca fortata au avut conditii inumane in care au fost tinuti si obligati sa munceasca in constructii, in mine de carbune si agricultura cate 12-15 ore pe zi, inclusiv mama reclamantelor. Hrana era insuficienta, la fel apa. In conditii de igiena precara si lipsa de ingrijiri medicale, mama reclamantelor a nascut minora MM, care a si murit datorita bolilor aparute pe parcursul sarcinii, la data de 24.12.1945. Bolile contactate in timpul deportarii au impiedicat-o sa desfasoare o activitate obisnuita si sa se ocupe de gospodarie si cresterea copiilor.
Prin sentinta civila nr. 335/9.11.2011, Tribunalul Hunedoara a admis in parte actiunea precizata de reclamante, si in consecinta, a constatat caracterul politic al masurii administrative al deportarii in fosta URSS a numitei MM, pe perioada 22.02.1945 – 05.11.1945, si a fost respinsa in rest actiunea.
Pentru a pronunta aceasta sentinta, Tribunalul a constatat ca masura deportarii cetatenilor romani de etnie germana in fosta URSS si supunerea acestora la munca fortata, in scopul reconstructiei acesteia, se circumscrie situatiilor prevazute de art. 4 alin. 2 din Legea nr. 221/2009. In privinta caracterului politic al masurii deportarii cetatenilor romani de etnie germana in fosta URSS, instanta a retinut ca aceasta masura s-a dispus exclusiv pe criterii etnice, fiind o consecinta directa a prevederilor din Conventia de Armistitiu, incheiate la 12.09.1944, intre Guvernul Romaniei si guvernele Uniunii Sovietice, a Regatului Unit al Marii Britanii si Statele Unite ale Americii, pe care Romania le-a recunoscut prin DL. 118/1991 si OUG 214/1999. In aceste conditii, Statul Roman a inteles sa repare prejudiciul moral suferit de cetatenii sai de etnie germana deportati in fosta URSS si in lagare de munca, alaturi de alte categorii de persoane care au avut de suferit de pe urma regimului comunist. Caracterul politic al masurii deportarii in fosta URSS, a cetatenilor romani de etnie germana, a fost recunoscut de Statul Roman, dupa cum rezulta si din prezentarea de catre Presedintele Romaniei in Parlament a Raportului Comisiei Prezidentiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din Romania. A fost respins capatul de cerere privind acordarea daunelor morale in suma de 5000 Euro, ca fiind inadmisibil, avand in vedere dispozitiile art. 3307 alin. 4 C. proc. civ si Decizia nr. 12/19.09.2011 de ICCJ, in recurs in interesul legii.
Impotriva acestei hotarari a declarat recurs paratul Statul Roman prin M.F.P prin D.G.F.P Hunedoara, solicitand admiterea recursului, modificarea in parte a sentintei atacate in sensul respingerii si a capatului de cerere privind constatarea caracterului politic a deportarii mamei reclamantelor la munca de reconstructie in fosta URSS.
In drept se invoca art. 304 pct. 9 C. proc. civ.
Analizand legalitatea si temeinicia hotararii atacate, din oficiu si prin prisma motivelor de recurs, Curtea a admis recursul declarat de catre paratul Statul Roman prin MFP prin DGFP Hunedoara impotriva sentintei civile nr. 335/2011 pe care a modificat-o in sensul respingerii in intregime a actiunii formulate de catre reclamante, constatand urmatoarele:
Reclamantele au sesizat instanta cu o actiune prin care au solicitat sa se constate caracterul politic al masurii administrative constand in ridicarea mamei lor de la domiciliu si deportarea in URSS in lagar de munca, in perioada 20.02.1945 – 15.11.1945.
Potrivit art. 3 din Legea 221/2009, constituie masura administrativa cu caracter politic, orice masura luata de organele fostei militii sau securitati, avand ca obiect dislocarea si stabilirea de domiciliu obligatoriu, internarea in unitati si colonii de munca, stabilirea de loc de munca obligatoriu, daca au fost intemeiate pe actele normative enumerate limitativ la literele a-f. In cazul acestor masuri administrative, instanta nu mai este indrituita sa cerceteze daca faptele imputate persoanei au avut drept scop impotrivirea fata de regimul totalitar instaurat la 6 martie 1945, legiuitorul considerand ca toate faptele enumerate in aceste texte de lege au urmarit un astfel de scop.
Masura la care a fost supusa mama reclamantelor, respectiv ridicare fortata de la domiciliu, deportare si internare in lagar de munca in URSS si supunerea la munca fortata, nu se incadreaza in prevederile limitative ale art. 3 lit. a-f din Legea 221/2009.
Pentru ca aceasta masura sa fie considerata masura administrativa cu caracter politic, era necesar ca reclamantele sa dovedeasca, in conformitate cu prevederile art. 4 alin. 2 coroborat cu art. 1 alin. 3 din Legea 221/2009, ca prin savarsirea unor fapte anterioare, mama lor a urmarit unul din scopurile prevazute la art. 2 alin. 1 din OUG 214/1999, si anume, sa fi participat la actiuni de impotrivire cu arme si de rasturnare prin forta a regimului comunist instaurat in Romania la data de 6 martie 1945 si ca datorita acestor actiuni s-a luat masura administrativa fata de ea.
In determinarea faptelor considerate politice este utilizat criteriul subiectiv ce are in vedere mobilul urmarit de autorul faptei savarsite in perioada regimului comunist, acest scop fiind de exprimare a protestului impotriva dictaturii, cultului personalitatii, terorii comuniste, propaganda pentru rasturnarea ordinii sociale pana la data de 22 decembrie 1989. Pentru a se admite actiunea reclamantelor era necesar ca in speta, acestea sa dovedeasca ca antecesoarea lor a savarsit fapte care au avut unul din scopurile enumerate la art. 2 alin. 1 din OUG 214/1999, ceea ce Tribunalul nu a retinut, instanta admitand acest capat de cerere cu o motivare eronata.
Din actele depuse la dosarul cauzei, instanta de recurs nu poate retine ca antecesoarea reclamantelor a desfasurat activitati care sa urmareasca scopurile anterior aratate, si anume nu rezulta ca ar fi participat la actiuni de impotrivire la regimul comunist instaurat in Romania la data de 6 martie 1945. Din nicio proba administrata in cauza nu rezulta ca aceasta si-ar fi exprimat protestul fata de dictatura comunista sau ca ar fi avut manifestari contrare regimului de atunci, ori ca prin activitatea desfasurata a dorit sa-si exprime protestul impotriva dictaturii, a abuzului de putere si al nerespectarii drepturilor omului, astfel incat masura deportarii in strainatate, luata in ianuarie 1945, nu poate avea caracter politic in sensul legii speciale, cu atat mai mult cu cat a fost luata anterior instaurarii regimului politic la care se refera legea speciala (6 martie 1945).
Imprejurarea ca mama reclamantelor a fost beneficiara Hotararii 942/03.10.1991 emisa de Comisia pentru Aplicarea Decretului-lege 118/1990 a Jud. Hunedoara nu are nicio relevanta in cauza. Trimiterea pe care art. 5 alin. 4 din Legea 221/2009 o face la acest act normativ emis imediat dupa Revolutia din decembrie 1989, este realizata in scopul de a nu exclude de la beneficiile actualei legi pe cei care au fost deja beneficiarii unor masuri reparatorii in temeiul acestui decret, dar aceasta nu inseamna, in nici un caz, ca cei care au beneficiat de Decretul-lege 118/1990, sunt automat beneficiari ai Legii 221/2009.
Indiferent ca este vorba de internare in lagar de munca si deportare in URSS, sau de supunere la munca fortata, considerentele de mai sus care justifica lipsa caracterului politic al acestei masuri, in sensul Legii 221/2009, sunt valabile. Instanta de recurs suplineste motivarea Tribunalului, in sensul ca masurile la care a fost supusa mama reclamantelor, fie ca este vorba deportare in URSS, fie ca este vorba de ridicare de la domiciliu, si ducerea la munca fortata in URSS, nu au caracter politic in sensul Legii 221/2009, asa cum acest caracter a fost privit de legiuitor in art. 1 alin. 3 din lege.
Este de observat, in aceeasi ordine de idei ca, masurile invocate de reclamante au fost masuri avute in vedere de OUG 105/1999, care se referea la acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de regimurile instaurate in Romania cu incepere de la 6 septembrie 1940 pana la 6 martie 1945 din motive etnice”. Astfel, antecesoarea reclamantelor se putea incadra in art. 1 alin. lit. a din OUG 105/1999, care se refera la persoane deportate in ghetouri sau in lagare de concentrare din strainatate, fiind persoana deportata in lagar de concentrare, in URSS, masura luata de regimul politic existent in Romania inainte de 6 martie 1945, din motive etnice, reclamanta fiind persoana de etnie germana.
Din cele aratate mai sus rezulta ca vointa legiuitorului care a adoptat Legea 221/2009 a fost aceea de a reglementa exclusiv consecintele masurilor represive dispuse de Statul comunist instaurat la 6.03.1945, prin guvernul Petru Groza, or masurile care au fost luate anterior acestei date nu puteau viza rasturnarea acestui regim politic, fiind evident ca, masurile luate in speta au avut legatura directa cu infrangerea Romaniei in razboiul impotriva Uniunii Republicilor Socialiste Sovietice, Regatul Unit si Statele Unite ale Americii si a celorlalte Natiuni Unite. In urma acestui razboi s-a incheiat Conventia de Armistitiu din 12 septembrie 1944 intre guvernul roman pe de o parte, si guvernele Uniunii Sovietice, Regatul Unit si Statele Unite ale Americii, pe de alta parte, decizia de deportare apartinand Comisiei Aliate de Control pentru Romania, deportarea cetatenilor romani de etnie germana si maghiara, in URSS, nefiind prevazuta in Conventia de Armistitiu.
Fata de cele aratate mai sus, s-a constatat ca instanta de fond a dat o interpretare gresita prevederilor legii speciale, deportarea realizata de armata sovietica cu privire la cetatenii romani de etnie germana, neincadrandu-se in dispozitiile Legii 221/2009, motiv pentru care, in temeiul art. 312 alin. 3 raportat la art. 304 indice 1 Cod pr. civila, recursul declarat de parat a fost admis, iar sentinta modificata in parte, in sensul respingerii in intregime a actiunii reclamantelor.
Sursa: Portal.just.ro
Alte spete Detinuti politici
Revizuire. Inscrisuri doveditoare. - Decizie nr. 106 din data de 20.06.2018Revizuire. Existenta unor hotarari potrivnice. - Decizie nr. 405 din data de 25.04.2018
Personal bugetar. Salarizare. Sporuri. - Decizie nr. 716 din data de 27.06.2018
Expropriere. Termenul de emitere a hotararilor de stabilire a cuantumului despagubirilor de catre expropriator - Decizie nr. 522 din data de 16.05.2018
Concediere. Desfiintare post. Cauza reala si serioasa. - Decizie nr. 433 din data de 25.04.2018
Amnistie potrivit Legii nr.125/2014. Neincludere indemnizatie aferenta stabilirii domiciliului obligatoriu. - Decizie nr. 435 din data de 25.04.2018
Cerere de chemare in garantie. Conditii de admisibilitate. - Decizie nr. 232 din data de 07.03.2018
Salarizare. Existenta unor hotararii judecatoresti irevocabile prin care s-a stabilit dreptul de a avea inclus in indemnizatie indexarile prevazute de Ordonanta Guvernului nr. 10/2007. - Decizie nr. 219 din data de 07.03.2018
Competenta materiala. Aplicarea Deciziei (RIL) nr. 18/2016 a Inaltei Cur?ii de Casa?ie ?i Justi?ie. - Sentinta civila nr. 34 din data de 13.02.2018
Salarizare. Situatia in care se pastreaza salariul de baza aferent lunii iulie 2016. - Decizie nr. 13 din data de 09.02.2018
Actiune in constatare. Competenta materiala. - Sentinta civila nr. 32 din data de 08.02.2018
Legalitatea ordinului prefectului avand ca obiect cuantumul sporului pentru condi?ii vatamatoare acordat func?ionarilor publici in baza art. 3^1 alin. 1 din OUG 57/2015. - Decizie nr. 4718 din data de 27.11.2017
Limitele dreptului de apreciere al organului fiscal in stabilirea cuantumului onorariului de avocat. - Decizie nr. 3313 din data de 13.10.2017
Recunoa?terea dreptului de deducere cu privire la cheltuielile aferente edificarii imobilelor care au facut obiectul unor tranzac?ii. Importan?a folosirii imobilului ca locuin?a personala. - Decizie nr. 3385 din data de 18.10.2017
Decizie de instituire a masurilor asiguratorii. Condi?ia motivarii acesteia de catre organul fiscal. - Decizie nr. 4531 din data de 22.11.2017
Modificare documenta?ie de urbanism vs. indreptare eroare materiala. - Decizie nr. 2746 din data de 26.09.2017
Masurile de remediere luate de autoritatea contractanta in conf. cu art.3 din Legea nr.101/2016. Posibilitatea de revenire asupra raportului procedurii aprobat de conducatorul acesteia. - Decizie nr. 2295 din data de 23.08.2017
Obliga?ia ter?ului poprit de a plati penalita?i de intarziere. Momentul datorarii acestora. - Decizie nr. 2288 din data de 09.08.2017
Timbrul de mediu achitat pentru transcrierea unui autoturism cumparat din Romania. Legalitatea refuzului de restituire. - Hotarare nr. 1883 din data de 14.06.2017
Posibilitatea emitentului procesului - verbal de contraven?ie de a solicita instan?ei de contencios administrativ anularea acestuia. Inadmisibilitatea ac?iunii intemeiata pe prevederile art.1 alin. 6 din Legea nr.554/2004. - Hotarare nr. 1489 din data de 19.05.2017