Suspendare judecata in baza art. 1551 C.proc.civ. pana la efectuarea expertizei

Suspendare a judecatii
Decizie civila

Suspendare judecata in baza art. 1551 C.proc.civ. pana la efectuarea expertizei.
      
      Masura suspendarii nu s-a dispus cu titlu de sanctiune, pentru neindeplinirea vreunei obligatii de catre reclamanta, ce impiedica justa solutionare a cauzei, ci mai degraba ca un beneficiu acordat reclamantei pentru a avea posibilitatea de a depune la dosar un raport de expertiza extrajudiciara, ceea ce incalca flagrant dispozitiile art. 1551 C.proc.civ. si dreptul fiecarei parti de a fi judecata intr-un termen rezonabil.

(Trib. Bistrita-Nasaud, sect. civ., dec. nr. 70/R/2009, nepublicata)

      Prin incheierea civila pronuntata de Judecatoria Nasaud la data de 3 decembrie 2008 s-a dispus suspendarea judecarii cauzei in temeiul dispozitiilor art. 1551 C.proc.civ.
Masura s-a dispus prin raportare la cererea de efectuare a unei noi expertize, la pozitia exprimata in contradictoriu de mandatarii partilor, la necesitatea ca reclamanta sa depuna diligenta pentru efectuarea lucrarii de expertiza.
Impotriva acestei incheieri au declarat recurs paratii CI, CM.
Analizand incheierea atacata prin prisma motivelor de recurs formulate, precum si din oficiu conform art. 3041 C.proc.civ., tribunalul constata ca recursul declarat este fondat, instanta pronuntand o hotarare nelegala, cu incalcarea dispozitiilor art. 1551 C.proc.civ. pentru considerentele care urmeaza a fi relevate.
      Dispozitiile art. 1551 C.proc.civ. reglementeaza un caz particular de suspendare facultativa a judecatii, cu titlu de sanctiune procedurala care intervine in cazul culpei retinute a reclamantului pentru neindeplinirea unor obligatii prevazute de lege ori stabilite la primirea cererii de chemare in judecata.
      Ca atare, asa cum rezulta cu claritate din textul mai sus mentionat, suspendarea poate fi dispusa numai atunci cand se constata o neindeplinire de catre reclamant a obligatiilor prevazute de lege sau stabilite de instanta, fara de care desfasurarea normala a judecatii nu poate avea loc.
      Pentru a dispune suspendarea judecarii cauzei, instanta este obligata ca anterior aplicarii acestei sanctiuni sa aduca la cunostinta reclamantului obligatiile prevazute de lege ori cele stabilite de instanta in sarcina sa.
      Din analiza temeiurilor ce au stat la baza suspendarii cursului judecatii nu rezulta ca aceasta masura s-a dispus cu titlu de sanctiune, pentru neindeplinirea vreunei obligatii de catre reclamanta, ce impiedica justa solutionare a cauzei, ci mai degraba ca un beneficiu acordat reclamantei pentru a avea posibilitatea de a depune la dosar un raport de expertiza extrajudiciara, ceea ce incalca flagrant dispozitiile art. 1551 C.proc.civ. si dreptul fiecarei parti de a fi judecata intr-un termen rezonabil.
      Se poate constata ca in cauza, in vederea solutionarii pretentiilor deduse judecatii, s-a dispus efectuarea unei lucrari de expertiza, lucrare efectuata si depusa la dosar la data de 11 iunie 2007.
      In cuprinsul acestei lucrari expertul a raspuns obiectivelor fixate de parti, asa cum au fost ele formulate si depuse la dosar.
      Fata de concluziile raportului de expertiza reclamanta intimata a formulat obiectiuni, incuviintate partial de instanta, numai in ceea ce priveste cele de la punctele 1, 3, 5 si 7.
      La data de 11 martie 2008 expertul depune completarea solicitata, insa se solicita expertului o noua completare fata de obiectiunile formulate de reprezentanta reclamantei intimate IL, completare depusa la data de 15.10.2008.
      Fata de aceasta noua completare, la termenul de judecata din data de 3.12.2008 reprezentanta reclamantei intimate solicita incuviintarea unei expertize extrajudiciare pe considerentul "atitudinii de refuz a expertului judiciar desemnat in cauza, pentru conturarea unui raspuns clar in raport de obiectiunile formulate, aspect coroborat cu imposibilitatea obiectiva de a se administra contraexpertiza judiciara datorita lipsei expertilor judiciari".
      Instanta de fond incuviinteaza cererea de efectuare a unei expertize extrajudiciare pe considerentul "ca nu s-a raspuns de catre expert la obiectivele si obiectiunile conturate de reclamanta", apreciindu-se utila aceasta expertiza "pentru clarificarea petitelor din actiunea principala".
      Apoi, pentru a se depune la dosar raportul de expertiza instanta dispune suspendarea judecarii cauzei in temeiul prevederilor art. 1551 C.proc.civ.
      O expertiza extrajudiciara, asa cum rezulta din chiar denumirea sa, este o lucrare care se efectueaza in afara cadrului procesual.
      Prin urmare, instanta de judecata nu poate incuviinta decat efectuarea unei expertize judiciare, deoarece cadrul procesual a fost deja stabilit prin cererea de chemare in judecata, deci exista.
      Intr-adevar, oricare dintre parti se poate prevala de o expertiza extrajudiciara, realizata pe propria cheltuiala.
      In cazul in care una dintre parti doreste sa utilizeze ca proba o expertiza extrajudiciara, instanta de judecata sesizata poate acorda termen de judecata pentru a da posibilitatea partii sa depuna la dosar o asemenea lucrare, ce urmeaza a fi coroborata cu alte probe administrate. Ca atare, instanta nu incuviinteaza cererea de efectuare a unei expertize extrajudiciare, ci poate incuviinta cel mult cererea de acordare a unui termen de judecata pentru a se depune la dosar o asemenea lucrare de partea interesata.
      Cel care doreste folosirea ca proba a unei expertize extrajudiciare, in speta reclamanta intimata in viata IL, are obligatia de a efectua toate demersurile pentru depunerea unei asemenea lucrari pana la termenul stabilit de instanta.
      Pe de alta parte, se poate lesne observa ca expertul a raspuns tuturor obiectiunilor formulate, inclusiv ultimelor obiectiuni depuse la dosar la data de 10 iunie 2008.
      Dupa aceasta data nu au mai fost formulate obiectiuni concrete, ci doar prin cererea formulata la data de 3.12.2008 s-a solicitat incuviintarea unei expertize extrajudiciare invocandu-se refuzul expertului judiciar de a raspunde obiectiunilor formulate si imposibilitatea obiectiva de a se administra contraexpertiza judiciara.
      Reclamanta intimata, nemultumita de concluziile expertului avea obligatia de a formula noi obiectiuni in concret, invederand instantei in termeni precisi si nu cu caracter general in ce consta refuzul expertului desemnat in cauza, la ce obiective nu a raspuns, ce este gresit in concluziile sale.
      Aceste aspecte se impuneau a fi cunoscute, intrucat numai in aceste conditii, a prezentarii detaliate a neregularitatilor sau lipsurilor lucrarii de expertiza, instanta de fond era in masura sa aprecieze daca se impune completarea expertizei ori efectuarea unei contraexpertize.
      Din ansamblul lucrarilor de expertiza (raport initial si completarile succesive) tribunalul constata ca expertul a raspuns tuturor obiectivelor, in maniera in care au fost formulate de parti, alte obiective nefiind stabilite.
      Faptul ca reclamanta intimata nu este multumita de concluziile expertului nu inseamna neaparat ca lucrarea este deficitara, ca este necesara efectuarea unei completari sau a unei contraexpertize.
      Pentru a se realiza o completare la lucrarea de expertiza ori o contraexpertiza, instanta din oficiu sau la sesizarea partii interesate, avea obligatia de a stabili in concret ce anume nu s-a lamurit prin expertiza efectuata.
      Intrucat reclamanta intimata prin reprezentant nu a formulat eventuale obiectiuni concrete, precis determinate, dupa momentul depunerii ultimei completari si nici instanta din oficiu nu a apreciat ca expertul nu s-ar fi pronuntat asupra anumitor elemente care i-au fost solicitate, nu putea proceda la suspendarea judecarii cauzei, ci eventual putea acorda un termen de judecata pentru a da posibilitatea ca reclamanta intimata sa depuna in apararea sa un raport de expertiza extrajudiciara.
      Lipsa unei asemenea lucrari nu poate constitui impediment in justa solutionare a cauzei (fiind o proba pe care partea o doreste), deoarece efectuarea ei nu este o obligatie prevazuta de lege si nici nu poate fi impusa de instanta.
      In acelasi timp, imprejurarea ca reclamanta nu a conturat un punct de vedere in privinta documentatiei Biroului de Cadastru si Publicitate Imobiliara Nasaud nu reprezinta un impediment in solutionarea cauzei.
      Nu pot fi neglijate nici contradictiile dintre considerente si dispozitiv.
      Astfel, in cuprinsul considerentelor se invedereaza faptul ca suspendarea se dispune pana la finalizarea si depunerea la dosar a unei noi expertize solicitate de reclamanta, in timp ce in dispozitiv se mentioneaza faptul ca  suspendarea opereaza pana la o noua staruinta a partilor, desi masura apare dispusa in baza art. 1551 C.proc.civ. si nu la cererea partilor in temeiul art. 242 alin. 1 lit. a C.proc.civ.
      In acelasi timp, in considerente se precizeaza ca suspendarea se dispune pe considerentul ca este necesar ca reclamanta sa depuna diligente pentru efectuarea lucrarii de expertiza extrajudiciara, iar in dispozitiv se indica faptul ca la repunerea pe rol se va urmari nu numai indeplinirea acestei obligatii (de depunere a expertizei extrajudiciare), ci si respectarea dispozitiilor din incheierile anterioare cu privire la conturarea unui punct de vedere ce vizeaza documentatia biroului de cadastru Nasaud.
       In baza tuturor acestor considerente, facand aplicarea dispozitiilor art. 312 C.proc.civ. raportat la art. 3041, 304 pct. 9 C.proc.civ., 1551 C.proc.civ., tribunalul, retinand ca depunerea unei lucrari de expertiza extrajudiciara este o proba la latitudinea celui interesat, nu o obligatie, astfel ca nedepunerea unei asemenea lucrari nu poate constitui un impediment in justa solutionare a cauzei si in consecinta nu poate atrage sanctiunea suspendarii judecatii in baza dispozitiilor art. 1551 C.proc.civ., ci eventual suspendarea atunci cand toate partile sunt de acord, va admite recursul declarat, va casa in tot incheierea atacata si va trimite cauza Judecatoriei Nasaud pentru continuarea judecatii.
Cheltuielile de judecata efectuate de parti in acest cadrul procesual, vor fi avute in vedere odata cu solutionarea fondului cauzei.