Prin declararea neconstitutionala a textului care a abrogat insulta si calomnia, aceste infractiuni au reintrat in vigoare, iar faptele savarsite dupa adoptarea Deciziei nr. 62/2007 a Curtii Constitutionale pot fi sanctionate, in temeiul disp. art. 2...

    Prin declararea neconstitutionala a textului care a abrogat insulta si calomnia, aceste infractiuni au reintrat in vigoare, iar faptele savarsite dupa adoptarea Deciziei nr. 62/2007 a Curtii Constitutionale pot fi sanctionate, in temeiul disp. art. 205 si  art. 206 Cod penal.

   (Trib. Bistrita-Nasaud, s. pen., dec. nr. 62/R/11 mai 2010) Prin sentinta penala nr. 243 pronuntata de Judecatoria Bistrita s-a dispus, in temeiul disp. art.278? alin.8 Cod procedura penala respingerea, ca neintemeiata, a plangerii formulate de petentul TZC impotriva rezolutiei din data de 16.11.2009 emisa de Parchetul de pe langa Judecatoria Bistrita in dosarul nr. 2437/P/2009, mentinuta prin rezolutia nr. 489/II/2009 din data de 17.12.2009 pronuntata de prim-procurorul adjunct al Parchetului de pe langa Judecatoria Bistrita, in contradictoriu cu intimatul DAB mentinandu-se solutia de neincepere a urmaririi penale fata de intimatul DAB, pronuntata de procuror prin rezolutia nr. 2437/P/2009 din data de 16.11.2009 emisa de Parchetul de pe langa Judecatoria Bistrita, sub aspectul savarsirii infractiunii de insulta conform art. 205 Cod penal si calomnie, conform art. 206 Cod penal, cu aplicarea art. 33 lit. a si art. 41 alin. 2 Cod penal.
In baza art. 192 alin. 2 Cod procedura penala, petentul a fost obligat la plata sumei de 100 lei, reprezentand cheltuieli judiciare catre stat.
In baza art. 193 Cod procedura penala petentul TZC a fost obligat la plata catre intimatul DAB a sumei de 300 lei, cu titlul de cheltuieli de judecata reprezentand onorariul de avocat.
Pentru a pronunta aceasta sentinta penala, instanta de fond a retinut in fapt urmatoarele:
In data de 24.08.2009 s-a inregistrat la Parchetul de pe langa Judecatoria Bistrita plangerea penala formulata de petentul Toth Zoltan Csaba, prin care a solicitat cercetarea intimatului Denes Atila Bandi sub aspectul comiterii infractiunilor de insulta si calomnie, pe motiv ca la data de 02.07.2009 intimatul Denes Atilla Bandi in calitate de administrator al S.C. SAMKUP CONST-IMPEX S.R.L. a semnalat printr-o scrisoare Episcopiei Evanghelica din Cluj-Napoca unele nereguli in legatura cu lucrarile de reparatie executate de catre societatea aratata mai sus, la Parohia Evanghelica din loc.Jeica, unde petentul este preot, in plangerea penala s-a mai mentionat ca prin acea scrisoare petentul este acuzat de faptul ca nu a respectat unele clauze ale contractului incheiat in cursul anului 2008 intre parti. De asemenea, s-a aratat ca petentul a executat lucrari de reparatie la un imobil din localitatea Tonciu din banii Parohiei Evanghelice Jeica, precum si faptul ca preotul foloseste mantia preoteasca in loc de pelerina. Aceeasi scrisoare a fost postata la data de 17.07.2009 de catre intimat, pe site-ul judetean Bistrita-Nasaud al cercului de prieteni maghiari, iar apoi trimisa si prin fax comitetului parohial din localitatea Jeica.
      Prin rezolutia din data de 16.11.2009 procurorul de caz a confirmat propunerea de neincepere a urmaririi penale fata de Denes Atilla Bandi, pe motiv ca infractiunile de insulta si calomnie nu mai sunt prevazute de legea penala.
      In adoptarea solutiei s-au avut in vedere urmatoarele:
      Prin art.I pct.56 din Lg.278/2006, art.205 - 207 din Codul penal, au fost abrogate. Prin Decizia Curtii Constitutionale nr.62/18.01.2007, dispozitiile art.I pct.56 din Lg. 278/2006 au fost declarate neconstitutionale. Cu toate acestea consideram ca art.205 - 207 din Codul penal nu erau in vigoare la data comiterii faptei, pentru urmatoarele considerente:
      Potrivit art.23 alin. 12 din Constitutia revizuita, nici o pedeapsa nu poate fi stabilita sau aplicata decat in conditiile si in temeiul legii, iar potrivit art.61 alin.l din Constitutie, parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului roman si unica autoritate legiuitoare a tarii.
Potrivit art. 142 din Constitutie, Curtea Constitutionala este garantul suprematiei Constitutiei, iar conform art.147 alin.4, deciziile Curtii Constitutionale se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, iar de la data publicarii, deciziile sunt obligatorii si au putere numai pentru viitor.
      Cu privire la efectul deciziilor Curtii Constitutionale asupra legilor declarate neconstitutionale, art.147 alin.l arata ca dispozitiile din legile si ordonantele in vigoare, precum si cele din regulamente, declarate neconstitutionale, isi inceteaza efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curtii Constitutionale daca, in acest interval, Parlamentul sau Guvernul, dupa caz, nu pun de acord prevederile neconstitutionale cu dispozitiile Constitutiei. Pe durata acestui termen, dispozitiile constatate ca fiind neconstitutionale sunt suspendate de drept.
Conform art.2 alin.3 din Legea nr.47/1992 privind Organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, Curtea Constitutionala se pronunta numai asupra constitutionalitatii actelor cu privire la care a fost sesizata, tara a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului.
Decizia nr.62 din 18.01.2007 a fost pronuntata in cadrul controlului concret a posteriori de constitutionalitate. Art.I pct.56 din Legea nr.278/2006, prin care au fost abrogate art.205-207 Cod penal, a produs efecte de la data intrarii in vigoare a legii, dupa acea data nemaifiind posibila tragerea la raspundere penala a persoanelor care au savarsit faptele prevazute de fostele articole 205 si 206 Cod penal. Decizia Curtii Constitutionale determinand, prin efectele sale, suspendarea efectelor normelor juridice declarate ca fiind neconstitutionale, face ca de la data publicarii sale in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, sa reintre in vigoare dispozitiile art.205 si 206 Cod penal, ceea ce echivaleaza cu incriminarea din noua faptelor de insulta si calomnie, incriminare care intra in competenta exclusiva a legiuitorului. In aceste conditii, Curtea Constitutionala a devenit legislator pozitiv, drept care nu ii este conferit nici de Constitutie si nici de legea sa organica.
      Potrivit art.7 din Conventia Europeana pentru Apararea Drepturilor Omului si a Libertatilor Fundamentale, nimeni nu poate fi condamnat pentru o actiune sau o omisiune care, in momentul in care a fost savarsita, nu constituia o infractiune, potrivit dreptului national sau international.
      Dispozitiile art.147 alin.l din Constitutie arata ca dispozitiile din legile si ordonantele in vigoare, precum si cele din regulamente, declarate neconstitutionale, isi inceteaza efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curtii Constitutionale. Institutia incetarii efectelor juridice ale unui act normativ nu este explicata nici de Constitutie, nici de Legea nr.24/2000 privind normele de tehnica legislativa pentru elaborarea actelor normative, care este legea speciala in aceasta materie, astfel ca efectul deciziei de neconstitutionalitate nu este clarificat de legea romana.
      De altfel, legea speciala,la art.60 alin.3 arata ca abrogarea unei dispozitii sau a unui act normativ are totdeauna caracter definitiv. Nu este admis ca prin abrogarea unui act de abrogare anterior sa se repuna in vigoare actul normativ initial.
Avand in vedere ca dispozitiile art.I pct.56 din Legea nr.278/2006 au fost constatate ca fiind neconstitutionale, trebuie sa opereze abrogarea acestora, temeiul fiind precizat de art.60 alin.l din Legea nr.24/2000, iar abrogarea trebuie urmata de reincriminarea faptelor care au fost prevazute de art.205-206 Cod penal. Curtea Constitutionala nu are insa ca atributii si abrogarea actelor normative, astfel ca deciziile sale nu pot avea si acest efect.
Art.147 alin.l din Constitutie stabileste termenul de 45 de zile de suspendare a normei declarate neconstitutionale, dar nu fixeaza alte obligatii in sarcina legiuitorului, in sensul de a pune de acord legislatia cu normele constitutionale. Mai mult, conform Legii nr.24/2000, dupa expirarea termenului de suspendare, normele reintra de drept in vigoare.
Toate aceste dispozitii contradictorii sau insuficient explicate: lipsirea de efecte juridice, suspendarea, atributiile legiuitorului cu privire la normele declarate neconstitutionale, abrogarea, conduc la concluzia ca legea romana nu este nici accesibila, nici previzibila si nici de calitate in aceasta materie, astfel ca nu sunt indeplinite conditiile analizate de Curtea Europeana a Drepturilor Omului in hotararile mentionate mai sus.
Avand in vedere ca este vorba de infractiuni, iar libertatea este un drept fundamental al omului, apreciem ca trebuie sa tinem seama de dispozitiile art.20 alin. 1 si 2 din Constitutie, conform carora:
Dispozitiile constitutionale privind drepturile si libertatile cetatenilor vor fi interpretate si aplicate in concordanta cu Declaratia Universala a Drepturilor Omului, cu pactele si cu celelalte tratate la care Romania este parte.
Daca exista neconcordante intre pactele si tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care Romania este parte, si legile interne, au prioritate reglementarile internationale, cu exceptia cazului in care Constitutia sau legile interne contin dispozitii mai favorabile.
Cum in speta Constitutia si legile interne nu contin dispozitii mai favorabile, potrivit Constitutiei, urmeaza sa se faca aplicarea Conventiei Europene pentru Apararea Drepturilor omului si a Libertatilor Fundamentale, astfel cum a fost ea interpretata de Curtea Europeana a Drepturilor Omului.
In data de 16.12.2009 s-a inregistrat la Parchetul de pe langa Judecatoria Bistrita, plangerea formulata de petentul Toth Zoltan Csaba, impotriva solutiei date in dosarul nr. 2437/P/2009, fata de intimatul Denes Atilla Bandi, solicitand infirmarea solutiei, inceperea urmaririi penale atat pentru infractiunile ce au facut obiectul dosarului mentionat cat si pentru infractiunea de amenintare, fapta pretins comisa de intimat prin mai multe acte materiale, in cursul lunilor octombrie - noiembrie si inceputul lunii decembrie. In motivarea plangerii se arata de petent ca faptele de insulta si calomnie sunt incriminate si cum intimatul a mai comis o infractiune, respectiv amenintare, se impune infirmarea solutiei.
Prim-procurorul din cadrul Parchetului de pe langa Judecatoria Bistrita, a retinut  in cadrul rezolutiei nr. 489/II/2/2009 ca procurorul de caz a facut o corecta si temeinica analiza a textelor legale interne incidente in materie iar solutia adoptata este in consonanta si cu jurisprudenta CEDO.
Cu privire la cel de-al doilea motiv invocat de petent - comiterea unei noi infractiuni dupa depunerea plangerii penale si chiar adoptarea solutiei, s-a stabilit ca un atare motiv nu este de natura a justifica admiterea plangerii si infirmarea solutiei, in procedura plangerii contra solutiei procurorului verificandu-se solutia adoptata cu privire la faptele si persoanele care au facut obiectul cercetarilor penale, neputand fi largit, cu alte cuvinte, cadrul procesual. Petentul, daca apreciaza ca s-a comis in dauna/asupra sa o alta infractiune ce nu a facut obiectul plangerii initiale, are posibilitatea formularii unei noi plangeri penale.
     S-a precizat de prima instanta de asemenea , ca trebuie sa se tina seama de dispozitiile art.20 din Constitutie, conform carora dispozitiile constitutionale privind drepturile si libertatile cetatenilor vor fi interpretate si aplicate in concordanta cu Declaratia Universala a Drepturilor Omului, cu pactele si cu celelalte tratate la care Romania este parte, iar daca exista neconcordante intre pactele si tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care Romania este parte, si legile interne, au prioritate reglementarile internationale, cu exceptia cazului in care Constitutia sau legile interne contin dispozitii mai favorabile.
    Cum in speta Constitutia si legile interne nu contin dispozitii mai favorabile, se va aplica in cauza conform art. 1 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului, art. 7 din Conventie, astfel cum acesta a fost interpretat de Curtea Europeana a Drepturilor Omului .
    Apreciind ca in cauza este dezbatuta insasi existenta infractiunii de calomnie datorita modului deficitar de reglementare a unor institutii juridice, aspect ce este de natura sa duca la interpretari imprevizibile ale unei dispozitii ce prevad o infractiune si sanctiunea ei, pentru a evita o interpretare jurisprudentiala imprevizibila a legii de natura a produce efecte in defavorem (in defavoarea faptuitorului), instanta de fond a retinut ca singura solutie ce se impune, in vederea respectarii art. 7 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului este neinceperea urmaririi penale in temeiul art. 10 lit. b Cod procedura penala, constatandu-se ca infractiunea de calomnie  nu este prevazuta de legea penala, inteleasa in sens european. 
      Fata de cele aratate mai sus, in baza art. 278? alin. 8 Cod procedura penala, s-a respins ca neintemeiata plangerea formulata de petentul Toth Zoltan Csaba, impotriva rezolutiei din data de 16.11.2009 emisa de Parchetul de pe langa Judecatoria Bistrita in dosarul nr. 2437/P/2009, mentinuta prin rezolutia nr. 489/II/2009 din data de 17.12.2009 pronuntata de prim-procurorul adjunct al Parchetului de pe langa Judecatoria Bistrita, in contradictoriu cu intimatul Denes Atilla Bandi si s-a dispus mentinerea solutiei de neincepere a urmaririi penale fata de intimatul Denes Atilla Bandi, pronuntata de procuror prin rezolutia nr. 2437/P/2009 din data de 16.11.2009 emisa de Parchetul de pe langa Judecatoria Bistrita, sub aspectul savarsirii infractiunii de insulta conform art. 205 Cod penal si calomnie, conform art. 206 Cod penal, cu aplicarea art. 33 lit. a si art. 41 alin. 2 Cod penal.
Impotriva acestei sentinte a declarat apel petentul TZC.
Tribunalul, analizand sentinta atacata prin prisma considerentelor acesteia, a motivelor de recurs formulate in cauza, a sustinerilor partilor, precum si potrivit disp. art. 385/6 alin. 3 Cod procedura penala, sub toate aspectele a apreciat recursul petentului ca fiind intemeiat, pentru urmatoarele considerente :
Efectele deciziilor Curtii Constitutionale sunt reglementate de Constitutia Romaniei, republicata, in cadrul art. 147. Astfel, potrivit alin. 1 al acestui articol  "Dispozitiile din legile si ordonantele in vigoare, precum si cele din regulamente, constatate ca neconstitutionale, isi inceteaza efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curtii Constitutionale daca, in acest interval, Parlamentul sau Guvernul, dupa caz, nu pun de acord prevederile neconstitutionale cu dispozitiile Constitutiei. Pe durata acestui termen, dispozitiile constatate ca neconstitutionale sunt suspendate de drept."
Curtea Constitutionala nu poate impune Parlamentului sa adopte o lege intr-o anumita forma, art. 147 din Constitutie nefacand decat sa stabileasca un termen in care forul legislativ suprem sa puna de acord cu prevederile Constitutiei dispozitia declarata neconstitutionala, sanctiunea nerespectarii acestei obligatii constand in incetarea efectelor juridice ale respectivei dispozitii.
Aceste concluzii rezulta cu claritate din art. 2 alin. 3 a Legii nr. 47/92 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale care prevad ca " in exercitarea controlului, Curtea Constitutionala se pronunta numai asupra problemelor de drept, fara a putea modifica sau completa prevederea legala supusa controlului. De asemenea, Curtea Constitutionala nu se poate pronunta asupra modului de interpretare si aplicare a legii, ci numai asupra intelesului sau, contrar Constitutiei".
Prin deciziile Curtii Constitutionale nu se abroga si nu se modifica prevederi legale, ci se impiedica producerea de efecte juridice de catre dispozitiile declarate neconstitutionale, pana la interventia legiuitorului pozitiv.
Potrivit al.4 al art. 147 din Constitutie "Deciziile Curtii Constitutionale se publica in Monitorul Oficial al Romaniei. De la data publicarii, deciziile sunt general obligatorii si au putere numai pentru viitor".
Instantele de drept comun sunt obligate sa respecte deciziile Curtii Constitutionale.
Fara indoiala ca Legea nr. 47/92 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale(art. 31 al. 3) este incomplet formulata, aceasta deoarece ar fi trebuit sa prevada explicit si solutia in cazul in care Parlamentul sau Guvernul nu se supun deciziei Curtii Constitutionale ca in termen de 45 de zile sa puna de acord prevederile neconstitutionale cu dispozitiile Constitutiei. Aceasta omisiune se impune a fi completata prin interpretare.
Opinia potrivit careia, in situatia in care legiuitorul ordinar nu intervine inaintea trecerii celor 45 de zile, nu se vor sanctiona penal faptele prev. de art. 205-207 Cod penal, nu poate fi primita, deoarece in atare interpretare se lasa fara efect, dupa 45 de zile, decizia Curtii Constitutionale. Ori de cate ori, organul legislativ nu ar fi de acord cu decizia Curtii Constitutionale, ar lasa sa treaca cele 45 de zile, dupa care totul s-ar desfasura ca si cum decizia Curtii Constitutionale nu ar fi fost pronuntata. In realitate, decizia Curtii Constitutionale trebuie sa-si produca efectul indiferent cum vor actiona Parlamentul sau Guvernul. Daca acestea nu au folosit posibilitatea de a corecta ele insele viciul de neconstitutionalitate, decizia Curtii Constitutionale isi produce efectele mai departe. Textele declarate neconstitutionale nu se vor mai aplica, chiar daca in locul lor nu s-a substituit o alta reglementare sau se vor aplica in sensul recomandarilor Curtii Constitutionale, formularile acesteia completand textul viciat. Daca viciul neconstitutionalitatii priveste o lege abrogativa, aceasta ramane fara efect si renasc automat dispozitiile anterioare abrogate.
In ce priveste faptele comise in perioada in care a actionat legea abrogativa si pana la decizia Curtii Constitutionale, ori in perioada de la decizia Curtii Constitutionale care a declarat neconstitutionale dispozitiile de dezincriminare si pana la epuizarea celor 45 de zile aflate la dispozitia Parlamentului si Guvernului, acestea nu vor fi sanctionate, deoarece nu exista o incriminare a acestor fapte.
Faptele comise dupa data deciziei Curtii Constitutionale care a considerat neconstitutionala abrogarea vor constitui infractiune, deoarece incriminarile respective au renascut.
Cu privire la problema de drept supusa discutiei in speta si anume care sunt consecintele suspendarii de drept, respectiv incetarii producerii efectelor juridice a dispozitiei de abrogare, in doctrina s-au conturat doua opinii.
Intr-o opinie, bazata pe disp. art. 62 al. 3 din Legea nr. 24/2000 potrivit carora " abrogarea unei dispozitii sau a unui act normativ are caracter definitiv, nu este admis ca prin abrogarea unui act de abrogare anterior, sa se repuna in vigoare actul normativ initial", s-a sustinut ca dispozitiile abrogate nu pot fi repuse in vigoare prin declararea neconstitutionala a normei de abrogare a acestor dispozitii, fara ca Parlamentul sau Guvernul sa adopte o noua reglementare care vizeaza domeniul respectiv.
Potrivit altei opinii, majoritate, la care subscriem, ne aflam in prezenta unei dispozitii declarate neconstitutionale si care, potrivit regulii generale inscrise in art. 147 al. 4 din Constitutie, nu-si mai poate produce efectele juridice pe viitor, concluzia fireasca fiind aceea ca incetarea efectelor juridice ale unei dispozitii de abrogare declarata neconstitutionala, face ca prevederile legale ce au format obiectul abrogarii sa continue sa produca efecte.
De altfel, in insusi cuprinsul Deciziei nr. 62/2007 a Curtii Constitutionale se stabileste, cu privire la efectele declararii neconstitutionalitatii unei dispozitii de abrogare ca " in cazul constatarii neconstitutionalitatii lor, acestea isi inceteaza efectele juridice in conditiile prev. de art. 147 al. 1 din Constitutie, iar prevederile legale ce au format obiectul abrogarii continua sa produca efectele." In mod unitar toti membrii Curtii Constitutionale au apreciat ca decizia Curtii Constitutionale face ca de la data publicarii sale in Monitorul Oficiul al Romaniei "sa reintre in vigoare dispozitiile initiale".
De altfel, in jurisprudenta Curtii Constitutionale s-au intalnit si alte situatii similare, prin care au fost declarate neconstitutionale dispozitii de abrogare ( Legea nr. 31/96, Legea nr. 94/92,etc.).
Sustinem, alaturi de majoritatea doctrinara ca, prin declararea neconstitutionala a textului care a abrogat insulta si calomnia, aceste infractiuni au reintrat in vigoare, iar faptele savarsite dupa adoptarea Deciziei nr. 62/2007 a Curtii Constitutionale pot fi sanctionate, in temeiul disp. art. 205 si  art. 206 Cod penal.
A aprecia in sensul in care a facut-o instanta de fond, ca infractiunile prev. de art. 205-207 Cod penal nu mai sunt prevazute si pedepsite de legea penala, cata vreme nu a avut loc o reincriminare a acestora, ulterior pronuntarii deciziei nr. 62/2007 a Curtii Constitutionale, ar insemna ca organele judiciare sa lase fara efect(sa nesocoteasca) o decizie a Curtii Constitutionale, continuand sa aplice o norma devenita neconstitutionala.
In consecinta, potrivit prev. art. 147 al. 1 din Constitutie, pe durata a 45 de zile de la publicarea deciziei in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, textul legal constatat ca fiind neconstitutional este suspendat de drept, iar dupa expirarea acestui termen isi inceteaza efectele, daca nu a fost pus de acord cu prevederile Constitutiei. Suspendarea de drept a textului abrogator a determinat reintrarea in vigoare a disp. art. 205-207 Cod penal.
Pentru aceste considerente, in temeiul disp. art. 385 ind. 15 pct. 2 lit.d Cod procedura penala, s-a admis recursul declarat de petent, s-a casat sentinta atacata si rejudecand, in conformitate cu disp. art. 278/1 alin.8 lit.b Cod procedura penala, s-a admis plangerea formulata de petent impotriva rezolutiei prim procurorului Parchetului de pe langa Judecatoria Bistrita din 17 decembrie 2009, data in dos. P. Nr. 489/II/2009 prin care s-a mentinut rezolutia din 16.11.2009 emisa de procurorul de la Parchetul de pe langa Judecatoria Bistrita, data in dos. P. Nr. 2437/P/2009, ca fiind intemeiata, dispunand trimiterea cauzei procurorului in vederea inceperii urmaririi penale fata de numitul DAB cu privire la comiterea infractiunilor de insulta, prev. de art. 205 si calomnie, prev. de art. 206 Cod penal.
Pe cale de consecinta, raportat la solutia data in recurs, se vor inlatura dispozitiile de obligare a petentului la plata cheltuielilor judiciare in favoarea statului si la plata cheltuielilor de judecata in favoarea intimatului DAB, reprezentand onorariu de avocat, la fond si se va dispune, in temeiul disp. art. 193 Cod procedura penala, obligarea intimatului DAB la plata cheltuielilor de judecata in favoarea petentului TZC in cuantum de 750 lei, reprezentand onorariu de avocat, in fond.
In temeiul disp. art. 192 alin. 3 Cod procedura penala, cheltuielile judiciare in fond si recurs vor ramane in sarcina statului.
In temeiul disp. art. 193 Cod procedura penala, intimatul DAB a fost obligat la plata cheltuielilor de judecata in recurs in cuantum de 750 lei, reprezentand onorariu de avocat, in favoarea petentului recurent.