Aplicarea art. 10 CEDO

Prin sentinta penala nr. 12/2009 Judecatoria Saliste a admis plangerea formulata de petentul B.D in contradictoriu cu intimatul R.H. si a desfiintat rezolutia procurorului Parchetului de pe langa judecatoria Saliste emisa in dosarul penal nr. 374/P/2008 la data de 23.10.2008, trimitand cauza procurorului in vederea inceperii urmaririi penale  fata de intimat, pentru comiterea infractiunilor de insulta si calomnie.
Pentru a pronunta aceasta solutie, Judecatoria Saliste a retinut in fapt urmatoarele:
La data de 31.07.2008, petentul B. D. . formuleaza plangere impotriva numitului R. H. pentru savarsirea infractiunilor de insulta si calomnie, motivat de aceea ca in perioada campaniei electorale pentru ocuparea functiei de primar a orasului S., intimatul, contracandidat al lui, prin intermediul unor publicatii electorale  distribuite cetatenilor, i-a adus o serie de injurii, atingandu-i  onoarea si reputatia,  expunandu-l in acelasi timp la batjocura comunitatii, cum ar fi: animal incoltit, individ cu atitudine  sfidatoare, septuagenar  laudaros, ignorant.
S-a mai aratat  in plangere ca  intimatul a facut numeroase afirmatii defaimatoare  despre petent, in sensul ca: s-a folosit de  functia de primar  si de serviciile politiei comunitare, ca instrumente de  santaj si  razbunare impotriva celor care s-au  declarat sustinatorii intimatului . membrii familiei sale au folosit  masinile de serviciu in interes  personal; a perceput cetatenilor taxe pentru anumite  servicii pe care era obligat sa le indeplineasca; deciziile luate in calitate de primar  au fost in  detrimentul locuitorilor  orasului; ziarul „Vatra Marginimii„  si pagina de internet a Primariei S. au fost  folosite abuziv  pentru a-si face campanie  electorala;  banii irositi in campania electorala  sunt proveniti din taxe impuse cetatenilor. Au fost anexate  plangerii copii dupa materialele electorale  continand articole  semnate de catre intimat.
Prin rezolutia din 23.10.2008, procurorul a dispus neinceperea urmaririi penale pentru savarsirea infractiunilor de insulta si calomnie, motivat prin aceea ca nu subzista latura subiectiva, intrucat scopul acelor materiale electorale a fost de promovare a intimatului si de denigrare a contracandidatului B. D.
Aceasta rezolutie a fost atacata de catre petentul B., iar prin rezolutia prim procurorului Parchetului de pe langa Judecatoria Saliste din 30.12.2008, s-a dispus respingerea plangerii, motivat de aceea ca petentul nu a fost supus batjocurii ori dispretului public, el fiind ales primar in urma scrutinului din iunie 2008.
Instanta de fond a considerat ca plangerea petentului B. este intemeiata, intrucat procurorul a ajuns la concluzia ca nu exista intentie, fara a administra vreo proba in acest sens, si nici nu a verificat daca faptele reclamate au avut ca rezultat lezarea onoarei si reputatiei petentului, ori daca prin afirmatiile intimatului el a fost expus vreunei sanctiuni de orice natura sau dispretului public. Concluzionand ca solutia procurorului nu se intemeiaza pe elemente probatorii, ci ar reprezenta mai degraba propria opinie cu privire la conflictul dintre parti, Judecatoria Saliste, in aplicarea art. 278/1 alin. 8 lit. b C.pr.pen., a desfiintat rezolutia atacata si a trimis cauza la procuror in vederea inceperii urmaririi penale. S-a dispus ca procurorul sa administreze probe, in urma carora  sa se aprecieze din nou  daca intimatul a fost  animat  sau nu de intentia de a leza onoarea ori reputatia  petentului, de a-l expune la batjocura ori dispretului public  sau  daca afirmatiile sau imputatiile  aduse  de catre  acesta, petentului, l-ar fi expus  vreunei  sanctiuni de orice natura in sensul legii penale .
Totodata, s-a dispus ca procurorul sa efectueze verificari  pentru a putea  stabili cu certitudine care a fost  reactia opiniei publice, a cetatenilor sau a  electoratului, urmare a afirmatiilor facute in scris de catre intimat referitor la persoana sau  activitatea petentului, respectiv daca  acestea  au avut rezultatul prevazut de legea  penala  sub aspectul elementelor  constitutive ale celor  doua infractiuni, chiar daca  activitatea intimatului s-a desfasurat  in conditii de campanie electorala.
Impotriva acestei solutii a formulat recurs in termen intimatul R. H. solicitand casarea sentintei, motivat de aceea ca: el nu a avut intentia de a aduce jigniri contracandidatului, ci intentia de a-si promova programul electoral; votul alegatorilor care a fost in favoarea petentului face dovada ca acesta nu a fost expus dispretului public; expresiile la care face referire petentul in plangere nu trebuie scoase din continut, ci analizate in contextul enunturilor facute; expresiile folosite au avut scop pamfletar si nici una din afirmatii nu intruneste elementele constitutive ale infractiunii de insulta sau calomnie. In plus, a aratat ca nici o alta proba nu ar mai putea fi administrata, cele facute in fata procurorului sunt pertinente si suficiente. A fost invocata practica Curtii Europene a Drepturilor Omului in materie.
Examinand sentinta prin prisma motivelor de recurs invocate de intimatul Racuciu Horatiu, a actelor si lucrarilor dosarului, cat si din oficiu, conform dispozitiilor art. 385/6, art. 385/7 C.pr.pen., instanta constata ca acesta este fondat, sens in care il va admite, pentru urmatoarele motive:
In analizarea afirmatiilor facute de catre recurent, prin intermediul publicatiilor electorale, trebuie sa avem in vedere contextul special in care acestea au avut loc, si anume in timpul campaniei electorale pentru ocuparea postului de primar al orasului S. Libertatea de exprimare consacrata prin art. 10 al C.E.D.O., este unul dintre drepturile fundamentale esentiale intr-o societate democratica, bazata pe pluralism si toleranta (Hotararea Handyside 7.12.1976 a C.E.D.O.). Potrivit Curtii Europene, presa joaca un rol indispensabil de „caine de paza al democratiei” si permite publicului sa primeasca informatii asupra problemelor dezbatute in arena politica sau in legatura cu alte sectoare de interes public (Hotararea Lingem 8.07.1986 a C.E.D.O.). In practica sa, Curtea a aratat ca limitele criticilor sunt mai largi la adresa oamenilor politici, deoarece acestia se expun in mod inevitabil si constient unui control atent al faptelor lor, atat din partea jurnalistilor, cat si din partea cetatenilor. In cauza, trebuie sa distingem intre judecatile de valoare, care trebuie intotdeauna sa aiba o baza factuala si afirmatiile complet nejustificate cu privire la o persoana.
In principiu, sunt judecati de valoare, acele afirmatii care vizeaza modul in care o persoana isi exercita atributiile, chiar daca la baza acestor critici stau anumite fapte determinate, inclusiv afirmatia dupa care o actiune ar fi ilegala. In ochii Curtii, este suficienta existenta unei baze factuale, pentru ca afirmatia sa nu poata fi sanctionata. Pe de alta parte, in privinta judecatilor de valoare, Curtea considera ca acestea pot fi facute, si pot fi critice, fara a exista conditia ca ele  sa poata fi demonstrate. Instanta Europeana tinde sa admita faptul ca, chiar daca o dezbtere politica poate cadea usor in atacuri la persoana sau insulte, aceasta este un rau necesar pentru protejarea obiectivelor unei societati democratice. In plus, se afirma ca politicienii trebuie sa suporte, din cauza functiei lor, limite ale criticii mult mai ridicate decat in cazul unui simplu particular. De altfel, jurisprudenta noua a instantei de la Strasbourg merge pana la oferirea unui soi de imunitate pentru ceea ce s-ar putea numi „jignire politica” (Hotararea Roseriro Bento).
Apreciem ca incercarile mai mult sau mai putin vizibile de manipulare a cetatenilor ori posibilitatea de publicarea oricarei idei, sunt riscuri pe care orice societate democratica trebuie sa si le asume in locul tacerii.
Pentru aceste considerente, avand in vedere faptul ca afirmatiile considerate injurioase au fost facute in contextul unei campanii electorale, care permite o mai larga lupta a ideilor, Tribunalul apreciaza ca in cauza nu poate fi vorba de savarsirea cu intentie a infractiunii de insulta sau calomnie de catre intimatul R. Faptul ca afirmatiile facute de recurentul R. H. nu au afectat imaginea publica a petentului, este dovedit in principal prin aceea ca electoratul a inteles ca in luna iunie 2006 sa ii acorde un nou vot de incredere pentru functia publica de primar al localitatii S. Asa fiind, consideram ca in mod corect a apreciat procurorul ca faptele reclamate nu intrunesc elementele constitutive ale acestor infractiunilor de insulta si calomnie, motiv pentru care nu se impune restituirea cauzei la parchet si efectuarea unor probe suplimentare in cauza. Prezentul recurs  va fi admis, sentinta atacata va fi casata, cu retinere spre rejudecare. Rejudecand in fond, Tribunalul, pentru motivele anterior aratate, va respinge ca neintemeiata plangerea petentului B. T., mentinand ca legala si temeinica rezolutia de neancepere a urmaririi penale a  procurorului de la Parchetul de pe langa Judecatoria Saliste din 23.10.2008, si rezolutia prim-procurorului din 30.12.2008.