Codul muncii comentat 2019 Avocat Marius-Catalin Predut
InfoDosar.ro | Jurisprudenta | Spete Tribunalul Dambovita

Reziliere contract de vanzare - cumparare cu clauza de intretinere. Lipsa culpei cumparatorului in neindeplinirea obligatiei de intretinere.

(Decizie nr. 184 din data de 15.02.2010 pronuntata de Tribunalul Dambovita)

Domeniu Reziliere | Dosare Tribunalul Dambovita | Jurisprudenta Tribunalul Dambovita


                                                                     Decizia  civila nr. 1577/15.02.2010 pronuntata de                           Tribunalul Dambovita in dosarul nr. 1577/315/2009 Prin cererea inregistrata la Judecatoria T. sub nr. 1577/315/2009, reclamantii M.F. si M. M., in contradictoriu cu paratii M. M.Gh. si M. M., au solicitat rezilierea  contractului intitulat ,,de vanzare-cumparare cu clauza de intretinere"  autentificat sub nr.3031/06.05.2004 de BNP-N.D.
In motivarea actiunii reclamantii au aratat ca prin contractul de vanzare-cumparare cu clauza de intretinere autentificat sub nr.3031/06.05.2004 au vandut paratilor o doua corpuri de casa si terenul in suprafata de 2602 m.p. intravilan Potrivit  clauzei stipulate expres in acest act , paratii trebuiau sa le acorde intretinere pe tot timpul vietii , obligatie care consta in : locuinta in casa instrainata , asigurarea hranei zilnice  prin aprovizionare cu toate cele necesare , incalzirea locuintei si asigurarea iluminatului electric prin achitarea facturilor la timpul potrivit , ingrijirea in caz de boala sau neputinta cu asistenta medicala si medicamente pe cheltuiala cumparatorilor ori de cate ori este nevoie precum si obligatia ca , dupa deces , sa -i inmormanteze si sa le faca pomenile , dupa datina.
Au mai aratat reclamantii ca, desi sunt persoane in varsta si au nevoie de sprijin si ajutor pentru treburile gospodaresti, de aproximativ trei ani paratii nu le mai asigura nici macar strictul necesar , in sensul ca , daca in primii doi ani ,  le mai aduceau medicamente , hrana ,lemne , uneori mai achitand si lumina , in ultimii trei ani , acestia au uitat de reclamanti , de fiecare data motivand ca au si ei copii e intretinut , cheltuieli mari reprosandu-le ca ,,daca tot traiesc , sa se descurce singuri". De asemenea, reclamantii au mai aratat ca la data incheierii contractului nu a  fost achitata suma de 15.000 lei, inserarea mentiunii referitoare la pretul in bani , fiind o simpla formulare a contractului .
In drept cererea de chemare in judecata a fost intemeiata pe dispozitiile art. 1020, 1021 , 1639 cod civil.
Prin intampinarea depusa prin serviciul Registratura, semnata doar de paratul M. Gh., desi in partea introductiva se arata  ca este formulata si de M. M., se solicita admiterea actiunii intrucat datorita starii de sanatate a paratei, cumparatorii nu si-au mai putut tine promisiunea de acordare a intretinerii catre cei doi reclamanti vanzatori. De asemenea, prin intampinare se mai arata ca nu s-au dat si nu s-au primit banii la intocmirea actului autentic, inserarea mentiunii referitoare la pretul in bani , fiind o simpla formulare a contractului.
Parata M. M. a formulat intampinare prin care solicita respingerea cererii reclamantilor motivat de faptul ca din momentul perfectarii actului in discutie , paratii si-au indeplinit cu buna-credinta obligatiile asumate prin acesta , nefiind adevarate sustinerile reclamantilor din cererea de chemare in judecata. Se mai arata in intampinarea formulata de catre M. M. ca partile locuiesc in aceeasi curte , reclamantii ocupand casa C2 indicata in contract, iar reclamantii nu au avut nemultumiri in legatura cu intretinerea acordata, au avut intotdeauna hrana, medicamente , lemne pentru incalzit  , au fost platite intotdeauna si la timp facturile de energie electrica, iar reclamantul a suferite trei operatii al caror cost a fost suportat si de catre parati. De asemenea in intampinare se mai arata ca boala de care sufera parata nu a dus la diminuarea executarii obligatiei de intretinere datorata reclamantilor, iar adevaratul motiv al promovarii actiunii de fata este dat de faptul ca relatiile dintre soti fiind deteriorate, paratul M. Gh. intentioneaza sa se desparta de ea si sa micsoreze comunitatea de bunuri prin readucerea in patrimoniul vanzatorilor, care sunt parintii acestuia, a bunurilor vandute prin contractul a carei rezolutiune se solicita.
La termenul din 27.05.2009, la solicitarea instantei de fond, reclamantii au precizat in scris actiunea aratand ca solicita desfiintarea in parte a contractului,  doar cu privire la nerespectarea obligatiei de intretinere.
In fata instantei de fond s-au administrat probele cu inscrisuri, interogatoriile partilor si au fost audiati martorii N.C., D.I. si G. C.
Prin sentinta civila nr. 3688/01.07.2009 pronuntata de catre Judecatoria T. in dosarul nr. 1577/315/2009 s-a respins cererea formulata de catre reclamanti, acestia fiind obligati la plata cheltuielilor de judecata catre parata M. M.
Pentru a pronunta aceasta solutie, instanta de fond a retinut ca asa numitul contract  de intretinere este un contract atipic caruia, in masura in care partile contractante  nu au prevazut expres alte reguli ,  i se aplica regulile generale  din materia obligatiilor prevazute de art. 942- 1222 aflate in  Titlul III  intitulat ,, Despre contracte sau conventii" al   Cartii a III a codului civil.
A mai retinut instanta de fond, printre altele, ca, asa cum rezulta din interpretarea art.1021 cod civil , pentru a se dispune desfiintarea unui contract prin rezolutiune sau reziliere  , este necesar a fi indeplinite urmatoarele conditii : una dintre parti sa nu-si fi indeplinit obligatiile ce-i revin , asumate printr-un contract sinalagmatic ; neexecutarea sa fi fost imputabila partii care nu si-a indeplinit obligatia ; debitorul obligatiei sa fi fost pus in intarziere , in conditiile prevazute de lege.
In ceea ce priveste vinovatia , instanta de fond a constatat ca art.1021 nu prevede expres aceasta conditie , insa a apreciat ca , in aceasta privinta sunt aplicabile dispozitiile      art. 1082 , 1083, 1085,  cod civil referitoare la acordarea daunelor pentru neexecutarea unei obligatii asumate prin conventie de catre debitor, a apreciat ca aceste dispozitii sunt aplicabile intrucat art.1021 prevede ca , odata cu solicitarea desfiintarii conventiei,  se pot cere si daune interese. Cum , asa cum s-a aratat , temeiul juridic al rezolutiunii consta in reciprocitatea si interdependenta obligatiilor reciproce ale obligatiilor iar conform art.1073 cod civil ,,  Creditorul are dreptul de a dobandi indeplinirea exacta a obligatiei, si in caz contrar are dreptul la dezdaunare." , inseamna ca raspunderea contractuala reflectata in desfiintarea contractului , intervine doar in situatia in care exista vinovatia.
Instanta de fond, prin prisma elementului vinovatie , a apreciat ca rezolutiunea sau rezilierea se va dispune atunci cand nu se face dovada existentei unei cauze straine care nu-i poate fi imputata debitorului si ca , potrivit art. 1169 cod civil, sarcina probei unei asemenea cauze ii revine debitorului obligatiei astfel neexecutate. In ceea ce priveste indeplinirea cerintei privind punerea in intarziere a debitorului in formele prevazute de lege , instanta a apreciat ca in materia executarii obligatiilor de intretinere  , devine aplicabil art. 1079 alin 2 punctul 3 codul civil potrivit caruia ,, Debitorul este de drept in intarziere: _3. cand obligatia nu putea fi indeplinita decat in un timp determinat, ce debitorul a lasat sa treaca." , intrucat , prin natura sa , indeplinirea acestui  tip de obligatie nu suporta amanare. Instanta a apreciat ca aceste dispozitii , sunt unele speciale deoarece contin exceptii de la regula prevazuta de alineatul 1 al aceluiasi articol ( potrivit caruia  ,,  Daca obligatia consista in a da sau in a face, debitorul se va pune in intarziere prin o notificare ce i se va face prin tribunalul domiciliului sau.")  , astfel incat , conform regulilor de interpretare consacrate,se aplica prioritar fata de regula generala continuta de art. 1021 cod civil.
 In privinta dovedirii pretentiilor partilor , prin prisma probelor administrate in cauza , instanta de fond a constatat ca legea nu prevede o ierarhie a probelor , astfel incat nicio proba  nu are o valoare prestabilita in raport de celelalte probe, apreciind ca probele trebuie coroborate , pentru a putea stabili situatia de fapt.
A constatat instanta de fond ca potrivit art. 1174 cod civil ,, (1) Actul cel autentic sau cel sub semnatura privata are tot efectul intre parti despre drepturile si obligatiile ce constata, precum si despre aceea ce este mentionat in act, peste obiectul principal al conventiei, cand mentionarea are un raport oarecare cu acest obiect.( 2) Dar mentionarile care au de obiect un fapt cu totul strain de acela al conventiei, nu pot servi decat numai la un inceput de dovada." Din coroborarea tuturor  dispozitiilor legale , instanta a tras concluzia ca  inscrisul autentic se bucura de o prezumtie de autenticitate si validitate , astfel incat , cel ce il foloseste este scutit de orice dovada , proba contrara revenindu-i celui care il contesta. Un inscris autentificat de catre notar conform art. 8 litera b din Legea 35/1995  , se bucura de o prezumtie de autenticitate si validitate , astfel incat , cel ce il foloseste este scutit de orice dovada , proba contrara revenindu-i celui care il contesta.
Instanta de fond a apreciat ca din  coroborarea  articolelor  din codul civil citate in considerentele sentintei, rezulta  ca , in situatia in care clauzele actului autentic sunt clar exprimate gramatical si nu exista o insuficienta, de orice natura, a acestora , interpretarea gramaticala este suficienta pentru a determina exact intelesul exact al clauzelor contractului .Astfel , a apreciat ca,  daca nu exista aceste insuficiente , exista o prezumtie simpla (care poate fi rasturnata de catre partea interesata ) in sensul ca aceasta exprimare clara reprezinta si vointa interna a partilor contractante , iar daca exista o insuficienta , aceasta va fi rezolvata dupa regulile prevazute la art. 977 - 985 cod civil .
Cu privire la proba cu interogatoriul partilor, instanta de fond a considerat drept proba , conform art. 1170 cod civil , doar recunoasterile facute in contra lor  de catre cei astfel interogati , nu si sustinerile facute in favoarea lor deoarece din interpretarea art. 1204 si urm. Cod civil rezulta ca marturisirea are valoare de proba doar daca este luata impotriva celui care a facut-o, nu si in favoarea sa. De asemenea , instanta de fond nu a socotit ca probe si nu a analizat, raspunsurile negative la intrebarile adresate si care nu pot fi socotite recunoasteri.
In privinta probei cu martori , instanta de fond a retinut ca declaratia  data de o persoana in fata instantei depinde de mai multi factori printre care : gradul de instructie; capacitatea personala de percepere , stocare si redare a informatiilor reproduse in fata instantei ; gradul de emotivitate in fata unei autoritati cum este instanta ; locul fizic din care a perceput informatia ;  intensitatea cu care faptul respectiv a trecut in constiinta martorului ; preocuparile sale obisnuite ; timpul care a trecut de la momentul perceperii faptului si pana la redarea lui in fata instantei, de o mare importanta fiind si stabilirea sinceritatii martorului care trebuie sa fie facuta la modul concret , neexistand reguli  prestabilite de lege .
Cu privire la prezumtii instanta de fond  a constatat ca, desi din alineatul 1 al articolului 1202 rezulta ca prezumtia legala relativa dispensa de orice dovada pe acela in favoarea caruia este facuta , totusi intelesul acestei norme trebuie interpretat prin raportare la art.1199 Cod civil, respectiv , in sensul ca beneficiarul prezumtiei trebuie sa dovedeasca faptul vecin si conex pe care se sprijina prezumtia, iar prezumtia simpla ( cea reglementata de art.1203 cod civil) trebuie sa aiba  greutate si puterea de a naste probabilitatea .
Aplicand toate aceste dispozitii legale incidente in speta dedusa judecatii instanta a retinut ca reclamantii au depus la dosar copia unui inscris intitulat  ,,contract de vanzare-cumparare cu clauza de intretinere" , acesta fiind autentificat sub nr.3031/06.05.2004, inscris care are infatisarea unui inscris autentic regulat intocmit , astfel incat se bucura de prezumtia ca el emana in realitate de la cel care figureaza ca semnatar si care,  nefiind contestat de catre parti, face dovada celor mentionate in el. Din interpretarea gramaticala a  acestui contact rezulta ca , in data de 6.05.2004 , reclamantii au instrainat paratilor bunurile descrise in actiunea introductiva si ca s-a stabilit drept pret al vanzarii , suma de 150.000.000 lei precum si obligatia cumparatorilor de a-i intretine , pe tot timpul vietii, obligatie care consta in ,,locuinta in casa instrainata, asigurarea hranei zilnice prin aprovizionare cu toate cele necesare , incalzirea locuintei si asigurarea iluminatului electric prin achitarea facturilor la timpul potrivit , ingrijirea in caz de boala sau neputinta cu asistenta medicala si medicamente pe cheltuiala cumparatorilor ori de cate ori este nevoie , precum si obligatia ca , dupa deces" sa-i inmormanteze si sa  le faca pomenile dupa datina .
In ceea  ce priveste calificarea juridica a acestui contract , instanta a constatata ca din interpretarea gramaticala a acestui contract , nu rezulta daca acesta este unul de vanzare cumparare sau unul de intretinere , astfel incat este necesar a se folosi ,pentru determinarea naturii contractului, in aceasta privinta , si  alte reguli de interpretare in afara celei gramaticale precum si alte probe. Desi asistate juridic, partile nu au facut aprecieri cu privire la natura juridica a contractului in discutie , multumindu-se sa il desemneze prin denumirea folosita de catre notarul public. Nici dupa ce instanta a facut constatarea cu privire la indicarea ca pret atat a obligatiei de intretinere cat si a sumei de bani , partile , asistate juridic , nu au facut vreo referire in acest sens. Totusi , instanta remarca faptul ca atunci cand se refera la acest act , parata il desemneaza drept contract de vanzare -cumparare ( ca de exemplu atunci cand adreseaza intrebarile la interogatoriul pe care il propune spre a fi lua paratilor ori cand formuleaza intampinarea -vezi al patrulea alineat al paginii a doua a intampinarii) fara ca acest lucru sa fie urmat de un protest al partii adverse cu privire la o asemenea desemnare . Din interpretarea contractului instanta a apreciat ca acest contract este unul de intretinere care insa are  particularitatea ca scopul principal urmarit de catre reclamanti este acela de a-si instraina imobilul in schimbul intretinerii pe care paratii urma sa li-l dea numai in caz de necesitate , reclamantii fiind de acord ca ei sa suporte , in masura posibilitatilor lor ,o parte din cheltuielile gospodariei sau ale lor personale , inclusiv privind  intretinerea sanatatii lor. Ca urmare , pentru a se produce rezilierea , trebuie ca intai reclamantii sa faca dovada ca aveau nevoie de sprijin , fie total , fie in completarea , pentru ca paratii sa fie obligati sa faca dovada ca le-au acordat sprijinul la care  s-au obligat.
 Instanta a mai constat ca ,asa cum rezulta din declaratiile martorilor si din sustinerile partilor , reclamantii sunt parinti ai paratului M. Gh. si socrii ai paratei M. M. si locuiesc  in aceeasi curte , dar in case separate. Din declaratia martorei D.I. a retinut ca din toamna anului 2008 , cand fata paratilor a inceput liceul in T., parata a locuit cu aceasta in T.,venind insa la sfarsit de saptamana la D. pentru a face menajul .Instanta a apreciat ca nu se poate da acestei situatii , semnificatia unei abandonari a domiciliului de la D., cata vreme parata se ocupa si de gospodaria din D., iar din probe nu rezulta ca a facut acest lucru peste vointa sotului sau . Instanta a constatat ca nu s-a facut dovada ca paratii mai aveau si o alta gospodarie  ori ca in curte mai exista si alte constructii in afara acelora la care face referire contractul in discutie .
Cu privire la proba cu martori instanta a mai retinut ca din declaratia martorului N.C. rezulta ca acesta  il mai vedea pe reclamant cumparand lemne sau venind de la farmacie ,  ca atunci cand postasul distribuia pensiile , observa cum reclamantul era cel care platea contravaloarea consumului de curent electric ,desi parata se afla si ea in preajma , dar pleca fara sa se intereseze de acest consum . Din declaratia  martorei D.I. a rezultat ca aceasta a mers in gospodaria partilor , inca de cand acestia s-au casatorit , fiind prietena de familie cu cele patru parti si ca , atunci cand in locul casei nou construite ( pe langa aceasta , acum mai exista si ,,odaitele" in care locuiesc reclamantii ) era vechea casa , partile mancau impreuna , lucru pe care nu l-au mai facut dupa ce s-a construit casa noua , in care locuiesc paratii. Mai rezulta ca totusi , uneori , partile mai mancau impreuna in curte precum si ca martora a vazut cum reclamanta , facand mancare , le trimitea socrilor din aceasta dar si cum reclamanta ii chema pe parati la ea la masa. A aratat , ca si martora G.C., ca l-a vazut pe reclamant vopsind .Aceasta din urma martora a aratat ca l-a vizitat pe reclamant , dupa ce acesta a fost operat si ca acesta arata bine si nu i s-a plans ca nu ar fi ingrijit. Martora D. I., a aratat ca atunci cand reclamantul era bolnav , internat in spital , o vedea pe reclamanta plecand de acasa cu masina , spunand ca merge la socrul ei , ca soacra inchidea portile in urma paratei .Martora a aratat ca a vazut cum , o data din cele trei randuri cand reclamantul a fost operat , parata l-a adus pe acesta de la spital . S-a retinut  ca martorii audiati in cauza au aratat ca nu au auzit direct sau indirect, prin sat ,  ca intre parti ar exista neintelegeri sau ca paratii nu i-ar ingriji pe reclamanti ori sa se fi auzit scandal din gospodaria lor .Doar martorul N.C. a aratat ca in urma cu circa doua saptamani reclamanta i-a povestit ca i-a cerut nurorii ei o camera in casa noua si ca aceasta a refuzat .A mai aratat ca in urma cu 14-15 zile a gasit-o pe reclamanta plangand , in timp ce se afla in casa fiicei martorului , casa in care la momentul vizitei lui ,aceasta din urma si reclamanta se gaseau incuiate.
Instanta de fond coroborand toate declaratiile martorilor , a apreciat ca nu exista elemente pentru a considera declaratiile acestora ca nesincere , deoarece martorii nu  s-au contrazis in propriile declaratii , nu s-au ferit sa dea detalii iar acolo unde nu au cunoscut un aspect , au raspuns ca nu stiu -fara ca afirmatia lor sa fie contrazisa de alte probe -  si deoarece declaratiile lor nu au fost contrazise in mod rezonabil de alte probe .In ceea ce priveste dovada faptelor  la care fac referire aceste declaratii , instanta apreciaza ca declaratiile sunt apte pentru a face o asemenea dovada..
A mai retinut instanta de fond ca doar in declaratia martorului N. C. in partea in care  a aratat ca in urma cu circa doua saptamani reclamanta i-a povestit ca i-a cerut nurorii ei o camera in casa noua si ca aceasta a refuzat precum si ca in urma cu 14-15 zile a gasit-o pe reclamanta plangand, declaratia acestui martor nu se coroboreaza cu restul declaratiilor celorlalti martori .Astfel , instanta a apreciat ca aceasta declaratie nu poate fi apta de a face dovada ca intre parata si reclamanti existau neintelegeri anterioare promovarii prezentei actiuni deoarece , martorul a aflat despre presupusa neintelegere , abia dupa momentul promovarii actiunii . Instanta a apreciat ca , prin ipoteza, daca niste persoane se judeca in contradictoriu , se presupune ca intre ele ,dupa acel moment , exista probleme ; a apreciat ca prezinta interes , din acest punct de vedere , situatia dintre ele anterior actiunii in justitie. Pe de alta parte simpla povestire a reclamantei , necoroborata cu alte probe demne de a fi luate in seama , nu poate fi socotita o dovada,  deoarece nu poate fi de conceput ca o persoana ( care va deveni ori este parte intr-un dosar ) sa-i relateze alteia anumite aspecte si apoi sa le transforme in probe prin  simpla reproducere a acestora de catre cel devenit martor . A  interpreta altfel , ar insemna a considera drept dovada a celor astfel relatate , chiar declaratia indirecta in favoarea sa data in fata instantei de catre respectiva parte  , ceea ce nu este permis de lege , din interpretarea art. 1204 si urm. Cod civil rezultand ca marturisirea are valoare de proba doar daca este luata impotriva celui care a facut-o , nu si in favoarea sa.
Desi au  solicitat proba cu doi martori , reclamantii nu au adus decat unul singur ; nici nu au mentionat numele celui de-al doilea , pentru ca instanta sa poata fi pusa in pozitia de a administra aceasta proba , cu toate ca li s-a atras atentia asupra obligatiei lor de urmarire a finalizarii procesului .Nu au reusit sa propuna un martor care sa confirme cele aratate de catre ei in actiune cu privire la lipsa de ingrijire .
A mai apreciat instanta ca doar interpretand contractul ca fiind unul de intretinere care insa are  particularitatea ca scopul principal urmarit de catre reclamanti este acela de a-si instraina imobilul in schimbul intretinerii ,  se explica de ce , pana de curand , intre parti nu au existat discutii  cu toate ca reclamantii mai suportau o parte din cheltuieli si gospodareau in mare parte singuri, cu toate ca nu locuiau in casa noua .Pentru a trage aceasta  concluzie , nu este de neglijat faptul ca partile locuiau in aceeasi curte si ca paratii erau fiul si respectiv nora reclamantilor .Ori , intr-o asemenea situatie, este de presupus ca pretentiile parintilor /socrilor nu puteau sa fie atat de severe ca atunci cand intre intretinut si intretinator nu exista relatii de stransa rudenie .Interpretarea acestui contract -si in lipsa unor probe contrare - nu poate fi rupta de traditia  din societatea romaneasca , notorie , conform careia , spre deosebire de alte popoare , parintii romani inteleg sa-si sprijine copiii chiar si atunci cand acestia isi intemeiaza propriile familii, indiferent de varsta acestor copii si conform careia , aceeasi copii ii sprijina pe parinti abia cand acestia nu se mai pot ocupa singuri de ei . De asemenea , conform aceleiasi traditii,  de regula , dupa incheierea acestui tip de acte , parintii nu asteapta sa fie in totalitate intretinuti de copiii lor.
De asemenea instanta de fond a tinut cont si de faptul ca ,potrivit aceleiasi traditii dar si regimului juridic al edificarii constructiilor,  de regula ,atunci cand copiii majori construiesc in curtea parintilor , acestora nu li se transfera dreptul de proprietate asupra terenului iar autorizatia se elibereaza pe numele parintelui care , de regula apare  in acte ca titular al dreptului de proprietate .Parata a invocat in intampinare faptul ca aceasta constructie noua este ridicata exclusiv de ea si sot , insa nu a reusit sa dovedeasca acest lucru in timp ce reclamantii au depus la dosar copia autorizatiei de construire eliberata pe numele reclamantului si ,,documentatie tehnica pentru obtinerea autorizatiei de construire proprietate M. M. si M. Gh." intocmita in mai 1996 .Instanta apreciaza ca desi o asemenea documentatie nu face dovada dreptului de proprietate (pentru ca legea nu-i stabileste o asemenea valoare) , totusi vine in sprijinul  prezumtiei simple ca aceasta constructie a fost edificata , cel putin ,  de cele patru parti, daca nu doar de reclamanti,cata vreme reclamantul a acceptat ca intr-un asemenea act premergator sa fie mentionat si numele fiului .Instanta apreciaza insa ca aceasta prezumtie nu este suficienta pentru dovedirea unui drept de proprietate asupra constructiei C1 , exclusiv al paratilor sau comun cu reclamantii. Fara a a-si propune sa analizeze daca s-a facut o asemenea dovada , instanta a apreciat insa ca  prezumtia amintita imediat anterior este de natura sa sprijine cealalta prezumtie analizata mai sus cu ocazia stabilirii naturii contractului .
A mai retinut instanta de fond ca este notoriu faptul ca nu se face de catre notari o personalizare a contractelor pe care le autentifica , folosindu-se contracte ,,tip" in care sunt schimbate doar datele concrete ale partilor si ale bunurilor ce fac obiectul unui asemenea act,  exprimarea dintr-un astfel de contract fiind una  ,,standard" .
Instanta a apreciat in functie de toate probele administrate ca nu sunt indeplinite cerintele pentru a dispune desfiintarea contractului pentru ca paratii si-au indeplinit obligatiile contractuale. In ceea ce priveste perioada ulterioara promovarii  prezentei actiuni , instanta a apreciat ca si daca s-ar face dovada ca parata nu mai locuieste in acest imobil si nu isi mai indeplineste obligatiile asumate , daca s-ar face dovada ca este impiedicata ( inclusiv prin refuzul reclamantilor ) sa le mai presteze intretinerea la care s-a obligat alaturi de sot , acest lucru nu ar justifica desfiintarea contractului deoarece nu este indeplinita cerinta privind culpa sa deoarece nimeni nu poate invoca propria turpitudine pentru a cere protejarea unui drept .
Impotriva acestei sentinte, reclamantii, in termen legal, au formulat recurs. Prin motivele de recurs reclamantii au criticat sentinta instantei de fond ca fiind nelegala si netemeinica.
Au aratat recurentii ca instanta de fond doar a enumerat clauzele contractului facand o analiza a acestora de maniera unui curs de drept civil, dar fara a analiza pe fond situatia de fapt. Instanta de fond a preluat doar franturi din declaratiile martorilor, in special a martorei D.I., care a relatat si ca reclamanta, batrana fiind aducea de mancare la sfarsit de saptamana paratilor iar alteori ii invita si la masa in conditiile in care parata M. M., din toamna anului 2008, locuia la T. in cursul saptamanii, iar cand revenea in comuna D., la sfarsitul saptamanii, nu avea grija de reclamanti, ci chiar ii insulta.
Mai arata reclamantii in motivarea recursului ca instanta de fond nu a tinut cont de raspunsurile la interogatoriu date de catre cei doi reclamanti si nici de inscrisurile de la dosar din care rezulta ca acestia isi plateau singuri energia electrica si medicamentele. De asemenea, instanta de fond nu a luat in calcul intampinarea formulata de catre paratul M. Gh. din care rezulta ca de aproximativ 3 ani starea de sanatate a paratei M.M. nu mai permite acesteia sa ingrijeasca reclamantii.
De asemenea, se mai arata in motivarea recursului ca instanta de fond nu a tinut cont de recunoasterea la interogatoriu a paratei M. M. in sensul ca a parasit domiciliul comun ca urmare a neintelegerilor avute cu sotul sau, paratul M. Gh., ca a iesit la pensie pe caz de boala cu o pensie de 500 lei si ca nu a mai fost interesata de clauza contractuala.
O alta critica a solutiei instantei de fond vizeaza aspectul ca instanta de fond a retinut ca nu s-a facut dovada ca paratii mai aveau si o alta gospodarie ori ca in curte exista si alte constructii. In privinta acestui aspect, arata reclamantii recurenti, rezulta din toate probele administrate ca imobilul C2 este ocupat de reclamanti, iar in imobilul C1 locuiau paratii.
Se mai arata de recurenti ca scopul urmarit printr-un contract de vanzare cumparare cu clauza de intretinere este ca prestarea obligatiei de intretinere sa fie permanenta si nu sporadica, indiferent de mijloacele materiale ale creditorilor intretinerii, obligatia contractuala neputand fi confundata cu obligatia legala in care acordarea intretinerii depinde de nevoia celui indreptatit sa o primeasca. Din probatoriul administrat, arata recurentii, rezulta culpa exclusiva a paratilor in neindeplinirea obligatiilor contractuale, culpa recunoscuta de catre paratul M. Gh., pozitia paratei M. M. fiind determinata de refuzul reclamantilor de a o despagubi cu o suma de un miliard lei vechi pentru a fi de acord cu rezilierea contractului in discutie.
Se mai precizeaza prin motivele de recurs ca inainte de construirea casei noi, respectiv anterior anului 1996, toate partile locuiau impreuna, dar dupa edificarea acestei constructii paratii locuiesc in casa noua iar reclamantii intr-o bucatarie din paianta degradata si deteriorata, cu podeaua rupta. Cand reclamanta a solicitat nurorii sale sa le permita a ocupa o camera in casa noua, aceasta a refuzat iar instanta de fond nu a tinut cont de acest aspect si nici de raspunsul la interogatoriu al reclamantilor conform caruia M. M. le-a pus hartiile in brate si le-a precizat ca nu are grija de ei, dar pot sa se duca sa strice actul.
Se solicita admiterea recursului, casarea sentintei recurate, iar pe fond, admiterea cererii reclamantilor astfel cum a fost precizata.
La data de 09.11.2009, in calea de atac a recursului, intimatul M. Gh. a depus intampinare solicitand admiterea recursului formulat de catre reclamantii recurenti, intampinarea acestuia fiind o reluare a motivelor de recurs depuse de catre recurentii reclamanti.
S-a acordat un termen pentru lipsa de aparare intimatei M. M. si un termen pentru solutionarea litigiului pe cale amiabila. S-a facut dovada de catre recurenti ca au formulat cerere de stramutare a cauzei la o alta instanta egala in grad, din certificatul emis de catre Inalta Curte de Casatie si Justitie rezultand ca stramutarea are termen pe data de 22 aprilie 2010. Nu s-a facut dovada suspendarii prezentei cauze pana la solutionarea cererii de stramutare.
S-a facut dovada de catre intimata parata M. M. ca pe rolul Judecatoriei T. se afla dosarul nr. 4/315/2010 avand ca obiect desfacerea casatoriei dintre M. Gh. si M. M., actiunea fiind formulata de catre M. Gh.
Intimata parata M. M. nu a formulat intampinare in calea de atac a recursului.
Analizand sentinta recurata, prin prisma criticilor formulate, a actelor si lucrarilor dosarului, precum si a dispozitiilor legale incidente in cauza, tribunalul retine urmatoarele:
 Prin sentinta civila nr. 3688/01.07.2009 pronuntata de catre Judecatoria T. in dosarul nr. 1577/315/2009 s-a respins cererea formulata de catre reclamanti, acestia fiind obligati la plata cheltuielilor de judecata catre parata M. M. Pentru a pronunta aceasta solutie instanta de fond a retinut ca, din probele administrate, nu rezulta nerespectarea de catre parati a obligatiilor contractuale asumate prin contractului intitulat ,,de vanzare-cumparare cu clauza de intretinere"  autentificat sub nr.3031/06.05.2004 de BNP-N.D.
Pe fondul cauzei deduse judecatii tribunalul retine aceeasi situatie de fapt retinuta si de instanta de fond, respectiv incheierea acestui contract intre parti in anul 2004, obiectul contractului fiind acordarea de catre parati de intretinere pe tot timpul vietii reclamantilor , obligatie care consta in : locuinta in casa instrainata , asigurarea hranei zilnice  prin aprovizionare cu toate cele necesare , incalzirea locuintei si asigurarea iluminatului electric prin achitarea facturilor la timpul potrivit, ingrijirea in caz de boala sau neputinta cu asistenta medicala si medicamente pe cheltuiala cumparatorilor ori de cate ori este nevoie precum si obligatia ca , dupa deces , sa -i inmormanteze si sa le faca pomenile , dupa datina.
Cu privire la criticile aduse sentintei instantei de fond, tribunalul retine ca acestea sunt total neintemeiate. Astfel, in primul motiv de recurs, se reproseaza instantei de fond ca ar fi tratat in mod teoretic problema dedusa judecatii, tinand practic un curs de drept civil. Este adevarat ca in considerentele sentintei se face o ampla analiza a contractului de vanzare cumparare cu clauza de intretinere, contract atipic si aleatoriu si a clauzelor acestuia, dar aceasta nu poate constitui un motiv de recurs, cu atat mai mult cu cat toate sustinerile facute de catre instanta de fond sunt intemeiate, bazate pe un amplu studiu al problemei de drept deduse judecatii. Cel mult, sustinerile prea ample ar putea constitui un motiv de apreciere pentru activitatea magistratului care s-a aplecat cu atentie asupra tuturor aspectelor teoretice si practice ale problemei puse in discutie prin declansarea litigiului dintre parti.
Cu privire la critica neanalizarii de catre instanta de fond a tuturor probelor administrate, respectiv declaratii de martori, interogatorii si inscrisuri, tribunalul constata ca si aceasta critica este neintemeiata. Astfel, instanta de fond a analizat toate declaratiile martorilor audiati in cauza si a precizat de ce retine doar anumite aspecte si nu retine aspectele din declaratia martorului N. C. care vizeaza situatia creata dupa introducerea cererii de chemare in judecata. Cu privire la sustinerea ca martora D.I. ar fi  relatat si ca reclamanta, batrana fiind aducea de mancare la sfarsit de saptamana paratilor iar alteori ii invita si la masa in conditiile in care parata M. M., din toamna anului 2008, locuia la T. in cursul saptamanii, tribunalul apreciaza ca aceasta declaratie a fost avuta in vedere de catre instanta de fond, din contextul declaratiei rezultand bunele relatii dintre parti pe tot parcursul existentei contractului, inclusiv dupa ce parata M. M. a inceput sa locuiasca in timpul saptamanii la T., cu fiica sa minora. Din declaratia acestei martore nu rezulta sub nici o forma ca atunci cand revenea in comuna D., la sfarsitul saptamanii, parata nu avea grija de reclamanti, ci chiar ii insulta, astfel cum sustin in mod neintemeiat si fara nici o proba in acest sens, recurentii reclamanti.
Cu privire la invocarea de catre recurentii reclamanti a imprejurarii ca, in sentinta pronuntata, instanta de fond nu a tinut cont de raspunsurile la interogatoriu date de ei si de paratul M.Gh., in mod justificat si cu explicatiile legale s-a aratat in considerentele sentintei ca, din interpretarea art. 1204 si urm. Cod civil rezulta ca marturisirea are valoare de proba doar daca este luata impotriva celui care a facut-o , nu si in favoarea sa, interogatoriul luat fiind o marturisire a partii.
Cu privire la faptul ca instanta de fond nu a tinut cont de intampinarea formulata de catre paratul M. Gh., tribunalul retine ca acesta apare ca fiind persoana direct interesata in inlaturarea imobilelor din patrimoniul comun al celor doi soti cata vreme intre acestia exista un proces de divort, iar la instanta de fond exista dovada neintelegerilor dintre ei. Depunerea in instanta de recurs a dovezii existentei procesului de divort vine sa intareasca probatoriul efectuat in fata instantei de fond cu privire la adevaratul scop al actiunii de fata care nu este unul bazat pe reala culpa a paratilor in neexecutarea contractului de intretinere ci unul patrimonial dat de incercarea paratului M.Gh. ca, folosindu-se de reclamanti, sa diminueze comunitatea de bunuri a sotilor cu terenul si constructiile cuprinse in acest contract ce se solicita a fi desfiintat.
De asemenea este neintemeiat si motivul de recurs ce vizeaza gresita  retinere de catre instanta de fond a imprejurarii ca pe teren sunt doua constructii iar reclamantii locuiesc in casa veche, edificata anterior anului 1996. Instanta de fond a retinut exact situatia de fapt, respectiv ca, prin buna invoiala partile au decis astfel, iar imprejurarea ca din acte nu rezulta ca paratii au edificat singuri imobilul nou este de asemenea corect retinuta atata vreme cat autorizatia de construire este pe numele reclamantului.
Cu privire la existenta inscrisurilor privind plata energiei electrice si a celor privind cumpararea de medicamente, inscrisuri existente la dosarul de fond, tribunalul retine ca aceste inscrisuri au fost avute in vedere de instanta de fond la pronuntarea hotararii. Referirile ample la traditia familiei extinse romanesti vin sa confirme aceste aspecte, iar imprejurarea ca anumite facturi au fost platite de catre reclamanti nu face, prin ea insasi, dovada neindeplinirii obligatiilor paratilor. Doar unita cu alte probe, care nu exista insa la dosarul cauzei, aceasta dovada putea duce instanta la concluzia neindeplinirii obligatiei contractuale de catre parati.
Pe cale de consecinta, tribunalul constata ca instanta de fond a pronuntat o sentinta legala si temeinica, intemeiata pe probele de la dosarul cauzei si pe un amplu studiu de teorie si practica judiciara combinat cu consideratii pertinente despre prezumtii, despre obiceiul locului, despre psihologia martorilor si a partilor. De asemenea, tribunalul constata ca nici unul dintre motivele de recurs nu este intemeiat.
Pe cale de consecinta si pentru considerentele invocate, tribunalul, in temeiul dispozitiilor art. 312 Cod procedura civila, urmeaza a respinge recursul ca nefondat si a mentine sentinta recurata ca fiind legala si temeinica.
                                                    
Sursa: Portal.just.ro


Alte spete Reziliere

Reziliere contract de inchiriere - Sentinta civila nr. 126 din data de 16.02.2017
Reziliere contract - Hotarare nr. 262 din data de 23.03.2018
Reziliere contract de intretinere datorita neindeplinirii obligatiei de intretinere - Decizie nr. 209 din data de 10.03.2011
Rezilierea contractului de inchiriere pentru neplata chiriei - Decizie nr. 354 din data de 14.10.2010
Reziliere contract - Sentinta comerciala nr. 871/C din data de 02.06.2009
Reziliere contract - Sentinta civila nr. 8283 din data de 16.11.2011
Divort, Necompetenta instantelor romana - Hotarare nr. 1572 din data de 29.06.1900
Reziliere de drept a contractului. Pact comisoriu de ultim grad - Hotarare nr. 2081 din data de 11.02.2010
Restituirea contraprestatiei ca efect al rezilierii contractului - Hotarare nr. 294 din data de 14.01.2010
Reziliere contract si pretentii comercial - Hotarare nr. 8201 din data de 29.06.2009
Contract prestari servicii. Reziliere. Efecte - Sentinta comerciala nr. 2320 din data de 21.02.2007
REZILIERE CONTRACT INCHIRIERE CU A.F.I., RESPINSA PENTRU CA EXISTA DOUA CONTRACTE CU ACELASI NR SI SEMNATURI DIFERITE - Sentinta civila nr. 5457 din data de 03.04.2009
Contract de comodat . Reziliere . Aplicarea principiului nemo propriam turpitudinem allegans - Sentinta civila nr. 2617 din data de 09.11.2006
Reziliere contract - Sentinta civila nr. 1115 din data de 31.03.2010
Reziliere contract - Sentinta civila nr. 85 din data de 14.01.2010
Reziliere contract pretentii evacuare - Sentinta civila nr. 1927 din data de 30.09.2011
Reziliere - Sentinta civila nr. 1013 din data de 23.03.2011
Rezilierea contractului de inchiriere - Sentinta civila nr. 252 din data de 28.07.2010
Reziliere contract - Sentinta civila nr. 399 din data de 21.05.2009
Evacuare - Hotarare nr. 1172 din data de 18.02.2016