Rezilierea contractuala, aplicabila contractelor cu executare succesiva, precum cel incheiat intre parti, este o consecinta a principiului fortei obligatorii a contractului in raport de cocontractanti, reglementat de dispozitiile art. 968 Cod civil. ...

Drept civil
"Rezilierea contractuala, aplicabila contractelor cu executare succesiva, precum cel incheiat intre parti, este o consecinta a principiului fortei obligatorii a contractului in raport de cocontractanti, reglementat de dispozitiile art. 968 Cod civil.
Din analiza prevederilor art. 1020-1021 Cod civil rezulta ca rezilierea judiciara, ca modalitate de desfiintare fara efect de retroactivitate a unui contract sinalagmatic cu executare succesiva, opereaza in conditiile intrunirii cumulative a mai multor conditii. Actiunea in rezolutiune sau reziliere este la dispozitia partii care a executat sau este gata sa-si execute obligatiile corelative asumate contractual. De asemenea, este necesara probarea unei neexecutari de catre parat a obligatiilor ce ii reveneau conform contractului"

Prin Sentinta civila pronuntata de Judecatoria Baia Mare a fost resainsa actiunea civila formulata de reclamantii BCR si BN.
Pentru a pronunta aceasta hotarare, s-a retinut ca reclamantii B.C.R. si B.N. i-au chemat in judecata pe paratii C.V.F. si C.P., solicitand instantei ca prin hotararea ce o va pronunta sa dispuna rezilierea contractului incheiat intre parti in data de 23.09.2007, intitulat "Contract de prestari servicii de constructie", pentru neindeplinirea culpabila a obligatiilor asumate contractual, obligarea paratilor la plata sumei de 2337,6 lei reprezentand suma platita in avans, pentru care paratii nu au realizat nicio prestatie, cu cheltuieli de judecata.
In motivarea actiunii, reclamantii au invederat instantei ca in data de 23.09.2007 au incheiat cu paratii un contract de prestari servicii de constructie, avand ca obiect construirea unei case de locuit P+M in rosu, fara acoperis, costul total al lucrarii fiind de 18000 lei.
Reclamantii au aratat ca s-a convenit asupra executarii lucrarii in patru etape de constructie, iar la finalizarea fiecarei etape urmau sa achite paratilor cate 4500 lei.
Reclamantii au precizat ca au achitat paratilor la data semnarii conventiei suma de 4500 lei, ulterior in data de 20.10.2007 au mai avansat acestora 1500 lei, iar pe parcursul lucrarilor au mai platit paratilor sume de bani, in total 12000 lei.
Reclamantii au aratat ca desi au achitat in avans pretul contractului, paratii au sistat lucrarile in data de 05.12.2007, cu motivarea ca nu au forta de munca necesara, iar lucrarile au fost oprite inainte de finalizarea etapei a doua, si anume a lucrarii de terminare a scarilor interioare de acces in locuinta, de acces la mansarda, de turnare a treptelor din living si garaj, precum si de turnare a planseului.
S-a precizat ca paratilor le revenea obligatia conform contractului, de a-si asigura forta de munca suplimentara, iar sistarea lucrarilor a intervenit in perioada sezonului rece, ceea ce i-a obligat pe reclamanti sa apeleze la alte persoane pentru luarea masurilor de conservare a constructiei.
In drept, reclamantii s-au prevalat de dispozitiile art. 969, 1020 si 1021 Cod civil.
Actiunea a fost legal timbrata cu suma de 265 lei reprezentand taxa judiciara de timbru si s-au aplicat timbre judiciare in valoare de 5 lei.
Paratii nu au formulat intampinare fata de actiunea introductiva, dar s-au opus admiterii actiunii.
La dosar au fost depuse in probatiune inscrisuri.
Au fost audiati sub prestare de juramant martorii: K.A..S., M. I. si C. F., declaratiile acestora fiind consemnate si atasate la filele 45-46 si 59 dosar.
S-a administrat proba cu interogatoriul celor doi parati, raspunsurile acestora la intrebarile corelative fiind consemnate si atasate la filele 52-53 respectiv 54-55 dosar.
S-a efectuat de catre expert tehnic judiciar M. A. un raport de expertiza in specialitatea constructii civile, ulterior completat (filele 83-100 si 113 dosar).
Analizand materialul probator administrat in cauza, instanta retine urmatoarele:
In data de 23 septembrie 2007 intre reclamantii B.C.R. si B.N. in calitate de beneficiari pe de o parte si paratii C.V.F. si C.P. in calitate de prestatori de servicii pe de alta parte s-a incheiat contractul de prestari servicii de constructie, in forma inscrisului sub semnatura privata depus la fila 8 dosar.
Obiectul contractului l-a constituit construirea de catre parati in beneficiul reclamantilor a unei case de locuit P+M, in rosu, fara acoperis, paratii asumandu-si obligatia de garantie pentru lucrare si de angajare a muncitorilor necesari pentru constructie.
Valoarea lucrarii a fost convenita la suma de 18000 lei, beneficiarii stabilind ca vor efectua plata la finalul fiecareia dintre cele patru etape ale lucrarii, astfel: fundatie cu placa=4500 lei; parter zidarie=4500 lei; planseu=4500 lei si mansarda zidarie=4500 lei.
La data semnarii contractului, reclamantii au achitat in avans suma de 4500 lei reprezentand contravaloarea primei etape a constructiei, iar in data de 20.10.2007 au mai platit suma de 1500 lei, conform mentiunii de la finele contractului.
De asemenea, paratii si-au asumat obligatia de a finaliza constructia pana la sfarsitul lunii noiembrie 2007, cu exceptia cazurilor de forta majora.
Reclamantii au achitat paratilor in total suma de 6000 lei, dupa cum releva mentiunile contractului incheiat, aspect dovedit conform prevederilor art. 1191 alin. 1 Cod civil. Neopunerea paratilor la administrarea probei testimoniale a legitimat instanta sa procedeze la audierea martorului C. F., in conditiile art. 1191 alin. 3 Cod civil, dar depozitia acestuia este in aprecierea instantei vaga, referindu-se la "o persoana numita P.", identificata in cadrul convorbirii telefonice la care a asistat martorul. Chiar daca interlocutorul convorbirii ar fi fost paratul C.P., o eventuala recunoastere a acestuia este inopozabila paratului C.V.F.
De asemenea, instanta retine ca la interogatoriu ambii parati au recunoscut doar primirea sumei de 6000 lei, marturisirea lor coroborandu-se cu proba cu inscrisuri administrata.
Potrivit concluziilor raportului de expertiza efectuat in cauza, paratii au executat un procent de 90,07% din prima faza a lucrarii convenita contractual, au executat faza a doua in proportie de 100%, au executat 24,6% din lucrarile aferente celei de a treia etape, ramanand integral neexecutate lucrarile corespunzatoare etapei a patra.
Avand in vedere suma dovedita de reclamanti a fi fost achitata paratilor, de 6000 lei, precum si imprejurarea ca pentru fiecare etapa de lucrari partile au convenit achitarea a cate 4500 lei, instanta constata ca paratii au executat lucrari de construire aferente sumei de 6000 lei incasata de acestia, ca atare pretentia reclamantilor de obligare a paratilor la plata sumei de 2337,6 lei este nefondata.
Rezilierea contractuala, aplicabila contractelor cu executare succesiva, precum cel incheiat intre parti, este o consecinta a principiului fortei obligatorii a contractului in raport de cocontractanti, reglementat de dispozitiile art. 968 Cod civil.
Din analiza prevederilor art. 1020-1021 Cod civil rezulta ca rezilierea judiciara, ca modalitate de desfiintare fara efect de retroactivitate a unui contract sinalagmatic cu executare succesiva, opereaza in conditiile intrunirii cumulative a mai multor conditii. Actiunea in rezolutiune sau reziliere este la dispozitia partii care a executat sau este gata sa-si execute obligatiile corelative asumate contractual. De asemenea, este necesara probarea unei neexecutari de catre parat a obligatiilor ce ii reveneau conform contractului.
In speta, reclamantii au dovedit doar executarea in parte a obligatiei de plata asumate contractual care le incumba si de asemenea s-a probat prin raportul de expertiza si depozitiile martorilor, aspectul nefinalizarii de catre parati a constructiei a carei edificare au     contractat-o.
Intrucat rezilierea este o sanctiune judiciara, neexecutarea obligatiei corelative contractuale a paratilor nu poate fi analizata separat de verificarea intrunirii cerintei culpei acestora in neexecutare.
In speta, aceasta dovada a culpei paratilor nu a fost administrata. Instanta retine ca in conditiile in care reclamantii nu au probat achitarea catre parati a sumei aferente cel putin celei de a doua etape de lucrari, executate de acestia in proportie de 100% (si 24,6% din etapa a treia), paratii se pot prevala de exceptia de neexecutare. De asemenea, la interogatoriu au invocat faptul ca nu li s-au pus la dispozitie de catre reclamanti materialele necesare, or prin contract si-au asumat doar obligatia asigurarii fortei de munca.
Raportat la aceste considerente, instanta constata ca nu este intrunita cerinta culpei in neexecutare, astfel incat va respinge actiunea reclamantilor, inclusiv din perspectiva obligarii paratilor la plata cheltuielilor de judecata ocazionate de purtarea litigiului.