Actiune revocatorie.Conditii de admisibilitate

SENTINTA CIVILA NR. 587/ 24.04.2007

     Actiune revocatorie.Conditii de admisibilitate
     
     
     Potrivit disp. Art. 975 C.CIV. "creditorii pot asemenea, in numele lor personal, sa atace actele viclene, facute de debitor in prejudiciul drepturilor lor," efectele admiterii unei actiuni revocatorii fiind relative si constand in inopozabilitatea actului fraudulos fata de creditor.
     Pentru admisibilitatea unei actiuni revocatorii trebuie indeplinite cumulativ urmatoarele conditii: actul atacat sa fi creat creditorului un prejudiciu, debitorul sa fie rea-credinta, stiind de rezultatul pagubitor al actului sau fata de creditor, creditorul sa aiba o creanta certa, lichida si exigibila si, in principiu, anterioara actului atacat, iar in situatia in care s-a incheiat un act cu titlu oneros, sa existe complicitatea la frauda a tertului dobanditor.
Prin cererea inregistrata la aceasta instanta la 10.02.2006 reclamanta P M C a chemat in judecata pe paratii M A S, M N S si M S, pentru ca prin hotararea ce se va pronunta, sa se constate nulitatea absoluta a contractului de vanzare-cumparare aut. la BNP la 05.06.2000.
In motivarea actiunii, arata ca la data de 22.06.1999 autoarea reclamantei - P. A.- a chemat in judecata pe paratul M.S.A. pentru partajarea unei mori si a terenului aferent, iar prin dec.civ.nr. 119/A/05.02.2004 a Tribunalului Mehedinti a fost obligat paratul la plata catre reclamanta a sultei de 48217,4373 lei, iar in momentul executarii deciziei reclamanta a aflat ca paratul nu mai are bunuri, deoarece, in urma promovarii actiunii de partaj, acesta a inceput sa instraineze bunurile sale.
Precizeaza ca prin incheierea contractului de vanzare-cumparare atacat, paratul a urmarit prejudicierea reclamantei-creditoare, prin crearea unei stari de insolventa.
La 23.01.2006 reclamanta isi modifica actiunea, intelegand sa se judece si in contradictoriu cu parata M.S., parte in contractul a carei desfiintare se solicita, cerere pe care instanta nu a disjuns-o, constatand necesara judecarea impreuna cu cererea introductiva, iar la data de 17.04.2007 reclamanta isi precizeaza actiunea, solicitand anularea (revocarea) contractului de vanzare-cumparare incheiat in frauda creditorului paratului.
Prin intampinare, paratii M A S si  M N S solicita respingerea actiunii, aratand ca s-a facut confuzie intre institutia revocarii actului si a nulitatii acestuia, constatarea nulitatii contractului fiind nefondata, iar in ceea ce priveste revocarea actului precizeaza ca nu sunt indeplinite conditiile de admisibilitate, creanta fiind ulterioara, iar numai in situatii de exceptie se admite acest lucru.
Mai invoca paratii exceptia prescrierii dreptului de a formula actiune revocatorie, actiune prescriptibila in termenul general de 3 ani.
In cauza, au fost audiati sub prestare de juramant martorii G I, P S, C A I, B I L si N I, declaratiile la dosar.
Din actele si lucrarile dosarului, instanta constata si retine ca in anul 1999 autoarea reclamantei a promovat actiune de partaj impotriva paratului, prin s.c. nr. 3113/2001 a Judecatoriei Vanju Mare fiind admisa in parte actiunea, atribuindu-se paratului bunul partajat, iar reclamantei sulta in cuantum de 13,187,37 lei.
Prin d.c.nr. 119/A/2004 a Tribunalului Mehedinti a fost schimbata partial sentinta, atribuindu-se bunul partajat paratului, acesta fiind obligat la plata catre reclamanta a unei sulte de 48.217,4373 lei.
Decizia a fost investita cu titlu executoriu si s-a pornit executarea silita, moment in care reclamanta a luat  cunostinta de incheierea contractului de vanzare-cumparare in litigiu, astfel ca actiunea revocatorie nu este prescrisa, ca si actiunea in anulare a actului juridic, termenul general de prescriptie prev. de art. 3 Decretul 167/1958 curgand de la data la care reclamanta a cunoscut de existenta actului atacat, motiv pentru care instanta va respinge exceptia prescrierii dreptului la actiune.
Pe fondul cauzei, instanta retine ca la data de 05.06.2000 paratii M.A. S. si M S au transmis dreptul de proprietate asupra casei de locuit situata in Craiova, str.Arh.Dan Nicolae nr. 15, Dolj si teren aferent catre parata M S N, incheindu-se contractul de vanzare-cumparare aut. sub nr. 1169/2000.
Din depozitiile martorilor audiati in cauza rezulta ca pretul a fost achitat vanzatorilor, iar scopul vanzarii a constat in faptul ca paratii-vanzatori au intentionat ca cealalta fiica a lor sa nu ipotecheze  imobilul, asa cum declara martorii G I , P S, C A si N I. Martora B. I .L. nu a perceput direct nici un fapt in legatura cu vanzarea, dar din spusele reclamantei a aflat ca vanzarea s-a efectuat in scopul fraudarii creditoarei, declaratie ce nu se coroboreaza cu celelalte probe administrate in cauza.
Verificand motivele nulitatii absolute a unui act juridic, instanta constata ca in speta nu sunt indeplinite, respectiv contractul are un obiect licit, pretul fiind achitat, iar bunul transferat in proprietatea cumparatoarei, existand consimtamantul partilor, iar cauza este licita si morala, in speta nefacandu-se dovada relei-credinte a acesteia, buna-credinia fiind prezumata conform art. 1899 C.CIV.
De asemenea, instanta constata ca prin incheierea actului legea nu a fost fraudata, motive pentru care instanta va respinge cererea in constatarea nulitatii absolute a contractului.
In ceea ce priveste anularea acestui act juridic instanta constata ca reclamanta nu a invocat un motiv pentru a se constata nulitatea relativa a contractului si nici nu dovedeste existenta unui astfel de motiv, urmand ca instanta sa respinga aceasta cerere, avand in vedere si faptul ca reclamanta este tert fata de contract.
Cu privire la actiunea revocatorie, instanta o va respinge pentru urmatoarele considerente:
     Potrivit disp. Art. 975 C.CIV. "creditorii pot asemenea, in numele lor personal, sa atace actele viclene, facute de debitor in prejudiciul drepturilor lor," efectele admiterii unei actiuni revocatorii fiind relative si constand in inopozabilitatea actului fraudulos fata de creditor.
     Pentru admisibilitatea unei actiuni revocatorii trebuie indeplinite cumulativ urmatoarele conditii: actul atacat sa fi creat creditorului un prejudiciu, debitorul sa fie rea-credinta, stiind de rezultatul pagubitor al actului sau fata de creditor, creditorul sa aiba o creanta certa, lichida si exigibila si, in principiu, anterioara actului atacat, iar in situatia in care s-a incheiat un act cu titlu oneros, sa existe complicitatea la frauda a tertului dobanditor.
In speta, instanta constata ca actul atacat a creat paratului -debitor o stare de insolvabilitate in dauna creditorului, dar nu se dovedeste frauda acestuia.
De asemenea, creanta a devenit certa, lichida si exigibila abia in 2001, adica ulterior incheierii actului atacat, in 2000 cand s-a incheiat actul, reclamanta avand doar un drept viitor si care nu era cert si exigibil.
Intr-adevar, actiunea de partaj a fost promovata in 1999, in 2001 a fost admisa,in 2002 a fost respinsa pentru lipsa calitatii de mostenitor a reclamantei, iar in 2004 aceasta a dobandit creanta certa, dar la data intentarii actiunii creanta nu era certa, lichida si exigibila, acest fapt depinzand de rezultatul partajului, putand fi atribuit bunul catre reclamanta, in natura.
Mai retine instanta ca in speta nu a fost dobandita nici complicitatea la frauda a tertului dobanditor, faptul ca dobanditoarea este fiica vanzatorilor nu este de natura sa inlature buna-credinta a acesteia prev. de art. 1899 C.CIV., ci doar, din depozitiile martorilor audiati in cauza nerezultand reaua-credinta a acesteia.
Fata de toate aceste considerente, instanta va respinge actiunea.