Evaziune fiscala

Prin sentinta penala nr.1223 din 23.04.2013 a Judecatoriei Iasi, pronuntata in dosarul penal nr. 5724/245/2012, s-a dispus, in baza art.334 din Codul de procedura penala, schimbarea incadrarii juridice data faptei prin rechizitoriu, din infractiunea prev. si ped. de art.6 din Legea nr.241/2005, cu aplicarea disp. art.41 alin.2 din Codul penal, in infractiunea prev. si ped. de art.6 din Legea nr.241/2005, cu aplicarea disp. art.41 alin.2 din Codul penal si art.13 din Codul penal si, in baza disp. art.11 pct.2 lit.b) din Codul de procedura penala rap. la art.10 alin.1 lit.i1) din Codul de procedura penala, cu referire la disp. art.741 alin.2 din Codul penal completat si modificat prin Legea nr.202/2010, cu referire la art.13 din Codul penal, s-a dispus incetarea procesului penal pornit impotriva inculpatului I.O.G., necunoscut cu antecedente penale, pentru infractiunea constand in "retinerea si nevarsarea, cu intentie, in cel mult 30 zile de la scadenta, a sumelor reprezentand impozite sau contributii cu retinere la sursa", prev. si ped. de art.6 din Legea nr.241/2005, cu aplicarea disp. art.41 alin.2 din Codul penal si art.13 din Codul penal.
In baza disp. art.741 alin.2 si art.91 lit.c) din Codul penal, s-a aplicat inculpatului sanctiunea administrativa a amenzii in cuantum de 800 lei, sanctiune care se va inregistra in cazierul judiciar al inculpatului.
S-a constatat ca inculpatul I.O.G. a achitat partii civile, prin reprezentantii sai legali, integral, debitul efectiv cauzat prin comiterea faptei, respectiv suma de 25.329 lei si suma de 4.783 lei cu titlu de accesorii.
S-a dispus obligarea inculpatului, in solidar cu partea responsabila civilmente, sa plateasca partii civile, prin reprezentantii sai legali, suma de 9.072 lei reprezentand diferenta accesorii si dobanda prevazuta de art.120 din O.G. nr.92/2003 la debitul principal, pana la data la care acesta a fost achitat integral.
A fost respinsa cererea formulata de partea civila, prin reprezentantii sai legali, de instituire a sechestrului asigurator asupra bunurilor mobile si imobile ale inculpatului si ale partii responsabile civilmente.
Pentru a pronunta aceasta solutie, instanta a constatat urmatoarele:
Prin rechizitoriul Parchetului de pe langa Tribunalul Iasi din 14.02.2012, dat in dosarul penal nr.2625/P/2010 al unitatii de parchet sus-mentionate, inregistrat pe rolul instantei sub nr.5724/245/2012, s-a dispus punerea in miscare a actiunii penale si trimiterea in judecata, in stare de libertate, a inculpatului I.O.G., pentru comiterea infractiunii constand in "retinerea si nevarsarea, cu intentie, in cel mult 30 de zile de la scadenta, a sumelor reprezentand impozite sau contributii cu retinere la sursa", prev. si ped. de art.6 din Legea nr.241/2005, modificata si completata, cu aplicarea disp. art.41 alin.2 din Codul penal.
.   Prin actul de sesizare a instantei s-a retinut, in esenta, ca inculpatul, in baza unei rezolutii infractionale unice, in perioada 22.10.2006 - 01.03.2010, cu intentie, in calitate de mandatar al administratorului S.C. "M.M" S.R.L. Iasi, a retinut si nu a virat impozitele si contributiile cu retinere la sursa datorate bugetului de stat, in termen de 30 zile de la scadenta, in suma totala de 25.329 lei.
Prezent in instanta la termenul de judecata din data de 02.04.2013, inculpatul I.O.G., asistat de aparatorul ales care, dupa verificarea si constatarea regularitatii actului de sesizare, conform disp. art.300 alin.1 din Codul de procedura penala, anterior inceperii cercetarii judecatoresti, a invederat instantei ca recunoaste fara rezerve savarsirea faptei retinuta in sarcina sa, prin actul de sesizare a instantei, in conditiile descrise in rechizitoriu si ca solicita, in temeiul disp. art. 320¹ Cod procedura penala, ca judecarea cauzei sa se faca in baza probelor administrate in faza de urmarire penala, declaratia inculpatului in sensul mentionat anterior fiind consemnata in procesul-verbal aflat la dosarul cauzei.
 Instanta a admis, in temeiul disp. art. 320¹ Cod procedura penala, cererea formulata de inculpat, de a fi judeca doar in baza probelor administrate in cursul urmaririi penale, avand in vedere faptul ca inculpatul I.O.G. a declarat ca recunoaste comiterea infractiunii retinuta in sarcina sa si ca isi insuseste intreg probatoriul administrat in cursul urmaririi penale si faptul ca, la termenul de judecata din data de 04.09.2012, termen la care inculpatul a fost audiat pentru prima data in cadrul procesului penal si la care a recunoscut neconditionat comiterea infractiunii retinuta in sarcina sa, instanta nu l-a interpelat asupra solicitarii de judecare in baza disp. art.320 ind.1 din Codul de procedura penala, asa cum prevad expres disp. art.320 ind.1 alin.3 din Codul de procedura penala.
Ca situatie de fapt, instanta a retinut ca societatea S.C. "M.M" S.R.L. a fost infiintata in anul 1997, avand ca unic asociat, in acelasi timp administrator, pe numita I.O.L. La data de 02.06.2006, susnumita a mandat pe fratele sau, inculpatul I.O.G. sa administreze societatea in numele sau, conferindu-i puteri depline sa reprezinte societatea in fata tertilor precum si a organelor statului si sa efectueze orice fel de acte, de administrare, conservare si inclusiv de dispozitie cu privire la activitatea societatii, inclusiv efectuarea de plati prin virament bancar, orice alte operatiuni bancare, depunere si retragere a oricaror sume de bani din si in contul societatii etc., asa cum rezulta din procura speciala autentificata sub nr.1737 din 02.07.2006 aflata, in copie, la filele 316 - 317, dosar urmarire penala.
In urma inscrisurilor depuse la dosarul de urmarire penala (declaratiile 101 si 102 privind obligatiile de plata la bugetul general consolidat si, respectiv, privind obligatiile de plata la bugetele asigurarilor sociale si fondurilor speciale, copii de pe bilanturile contabile si balantele de verificare), instanta constata ca valoarea datoriilor catre bugetul de stat ale S.C "M.M" S.R.L. Iasi a fost intocmita de organele de inspectie fiscala in baza declaratiilor "100" si "102" depuse de insusi contribuabilul, periodic la DGFPJ Iasi, prin care acesta declara obligatiile de plata la bugetul de stat (declaratia 100), respectiv obligatiile de plata la bugetele asigurarilor sociale si fondurile speciale (declaratia 102), pentru fiecare luna in parte (printre care si stopajul la sursa). De asemenea, la sesizare este anexata si fisa sintetica totala (editata in cauza de fata la data de 10.05.2011 care dezvolta situatia centralizatoare mai sus mentionata pe fiecare luna in parte, in sensul ca prezinta "termenul de plata" pentru fiecare obligatie fiscala in parte (inclusiv obligatiile de natura stopajului la sursa, caz in care termenul de plata reprezinta sfarsitul celor 30 de zile de la data retinerii prevazut de articolul 6 din Legea 241/2005 ca termen final, in care contribuabilul este obligat sa vireze sumele retinute, cu alte cuvinte luna imediat urmatoare lunii pentru care au fost evidentiate aceste debite in declaratiile 100 si 102 - "perioada de raportare") si "obligatia de plata neachitata" reprezentand fie debitul declarat ("D"), fie majorarile("M) si penalitatile("P") aferente debitelor neachitate la termen.
Datoriile cu retinere la sursa, stabilite de partea civila, necontestate de catre inculpat si retinute de instanta, sunt in suma totala de 25.329 lei, astfel:
1. contributia individuala de asigurari sociale - pentru perioada 22.12.2006-01.03.2010, in suma de 10.443 lei
2. contributia individuala de asigurari pentru somaj - pentru perioada 25.12.2006-01.03.2010, in suma de 576 lei
3. contributia individuala pentru asigurari de sanatate - pentru perioada 25.12.2006-; 01.03.2010, in suma de 6.660 lei
4. impozit pe venituri din salarii - pentru perioada 25.10.2006 - 01.03.2010, in suma de 7.650 lei
Impozitele si contributiile cu retinere la sursa reprezinta impozitul datorat de catre angajat pentru venitul salariat realizat (fiind un impozit pe venitul din salarii) si contributia aceluiasi angajat (care dobandeste prin plata sa calitatea de asigurat) la unele fonduri de asigurari sociale (contributia individuala de asigurari sociale, contributia individuala de asigurari pentru somaj si contributia individuala pentru asigurari de sanatate). Desi aceste contributii si impozite sunt datorate de catre angajati, obligatia achitarii revine angajatorului, prin retinerea acestora din salariul angajatilor pe statele de plata si virarea in conturile corespondente.
Asadar, veniturilor brute lunare cuvenite fiecarui salariat le sunt aplicate o serie de taxe si impozite printre care si cele cu retinere la sursa, astfel ca, din punctul de vedere al angajatului, la momentul incasarii venitului salarial net (rest de plata) si al intocmirii statelor de plata in care sunt evidentiate retinerile, contributiile si impozitele datorate de acesta i-au fost retinute deja din salariu, iar obligativitatea virarii lor catre bugetul consolidat al statului revine angajatorului.
Avand in vedere cele expuse mai sus, s-au solicitat si s-au ridicat de la S.C. "M.M." SRL copii dupa statele de plata ale salariilor si balantelor lunare de verificare. Inculpatul I.O.G. a pus la dispozitia organelor de urmarire penala copii dupa documentele contabile solicitate respectiv balantele lunare de verificare pentru perioada iunie 2006- martie 2010 si statele de plata, impreuna cu adresele de inaintare catre I.T.M. IASI .
La solicitarea organelor de urmarire penala, Inspectoratul Teritorial de Munca a comunicat faptul ca S.C. "M.M." SRL a avut persoane angajate si a inaintat totodata la dosar copii conforme cu originalul dupa statele de plata depuse de administrator (filele 68 - 176, dosar urmarire penala).
De asemenea inculpatul I.O.G. a depus la A.N.A.F., declaratiile 100 si 102 prin care se declara obligatiile de plata la bugetul de stat (100) respectiv obligatiile de plata la bugetele asigurarilor sociale si fondurile speciale (102) pentru fiecare luna in parte (printre care si stopajul la sursa), pentru perioada vizata.
Toate incasarile/platile realizate de o societate sunt prezentate in balantele de verificare lunare (puse la dispozitie de S.C. M.M. S.RL., prin inculpatul I.O.G., care evidentiaza de altfel intreaga activitate a unei firme.
O analiza a situatiei comparative intre debitele de natura stopajului si operatiunile derulate prin contul casa de catre S.C. "M.M." SRL Iasi in perioada constituirii debitului catre bugetul de stat, reprezentand impozite si contributii cu retinere la sursa, releva faptul ca in fiecare luna din perioada mentionata, societatea a efectuat, incasari/plati in/din casa care ar fi acoperit cu usurinta, intreaga valoare a stopajului la sursa. Mai mult decat atat, inculpatul a ridicat sume considerabile cu titlu de avansuri trezorerie, in mod nejustificat.
Situatia de fapt retinuta mai sus se probeaza cu urmatoarele mijloace de proba:
- sesizarea penala formulata de ANAF - DGFPJ Iasi;
- fisa sintetica totala a SC M.M. SRL (filele 91-110, dosar urmarire penala);
- declaratii 100 si 102 (filele 111-130, dosar urmarire penala);
- bilanturi contabil si balante lunare de verificare (filele 177-315, dosar urmarire penala);
- copie procura speciala de imputernicire pentru inculpatul I.O.G. (fila 316, dosar urmarire penala);
- copii dupa statele de plata (filele 133-176, dosar urmarire penala);

Initial, inculpatul a declarat ca situatia financiara in care a ajuns societatea pe care o administreaza s-a datorat crizei economice si faptului ca s-a intrat in impas financiar datorita neplatii la timp de catre clienti a serviciilor prestate. Pentru a evita blocajul, s-au platit prioritar furnizorii si salariatii, urmand ca in perioada urmatoare sa fie achitate si datoriile catre bugetul de stat.
In declaratiile date in fata instantei, la termenele de judecata din 04.09.2012 si, respectiv, 02.04.2013, in prezenta aparatorului ales al acestuia, inculpatul I.O.G. a recunoscut ca nu a virat contributiile datorate bugetului de stat, desi le-a retinut de la angajati, precizand ca este de acord sa despagubeasca partea civila cu suma de bani solicitata si care reprezinta prejudiciu cauzat bugetului de stat.
A constatat instanta faptul ca, pe parcursul judecarii prezentei cauze penale, inculpatul I.O.G. a achitat suma totala de 30.112 lei, conform chitantelor aflate, in copie, la filele 26 - 29, 40 - 41, 55 - 56, dosar instanta si, in original, la filele 48 si 62, dosar instanta. Urmare a achitarii acestor sume, instanta a dispus efectuarea unei adrese catre partea civila, pentru a preciza daca inculpatul a achitat integral debitul datorat bugetului de stat. Prin adresa nr.18418 din 05.03.2013 emisa de AGENTIA NATIONALA DE ADMINISTRARE FISCALA - DIECTIA GENERALA A FINANTELOR PUBLICE A JUDETULUI IASI, aflata la fila 70, dosar s-a comunicat instantei faptul ca inculpatul I.O.G. a achitat integral debitul cauzat bugetului de stat, respectiv suma de 25.329 lei, ramanand de achitat suma de 12.413 lei reprezentand accesorii aferente debitului.
Instanta  a constatat ca, fata de probele administrate in cursul urmaririi penale, fapta dedusa judecatii se circumscrie formal, respectiv, ca incriminare, infractiunii  constand in "retinerea si nevarsarea, cu intentie, in cel mult 30 de zile de la scadenta, a sumelor reprezentand impozite sau contributii cu retinere la sursa", prev. si ped. de art.6 din Legea nr.241/2005, modificata si completata, cu aplicarea disp. art.41 alin.2 din Codul penal, fapta constand in aceea ca inculpatul I.O.G., in baza unei rezolutii infractionale unice, in perioada 22.10.2006 - 01.03.2010, cu intentie, in calitate de mandatar al administratorului S.C. "M.M." S.R.L. Iasi, a retinut si nu a virat impozitele si contributiile cu retinere la sursa datorate bugetului de stat, in termen de 30 zile de la scadenta, in suma totala de 25.329 lei, debit la care partea civila a solicitat si accesorii in cuantum de 12.413 lei.
In cursul cercetarii judecatoresti, partea vatamata, prin reprezentantii sai legali s-a constituit, initial, parte civila in cadrul procesului penal cu suma de totala de 39.184 lei, din care suma de 25.329 lei - debit efectiv si suma de 13.855 lei - accesorii, conform cererii aflate la fila 17, dosar instanta, precizand ulterior, ca accesoriile datorate la debitul efectiv sunt in suma de 12.413 lei, asa cum s-a aratat anterior (fila 70, dosar instanta).
A retinut instanta ca desi inculpatul, a recunoscut, in cursul cercetarii judecatoresti, savarsirea faptei retinuta in sarcina sa prin actul de sesizare a instantei, in cauza s-a facut dovada, prin chitantele depuse la dosarul cauzei de catre inculpat si aflate la filele mentionate anterior, a achitarii integrale a debitului cauzat bugetului de stat si solicitat de catre partea civila, respectiv a sumei de 25.329 lei si a constatat instanta faptul ca inculpatul a achitat si suma de 4.783 lei, parte din accesoriile solicitate de partea civila, acesta achitand - in total - in cursul judecatii, suma de 30.112 lei.
A retinut instanta faptul ca in cadrul procesului penal, prejudiciul efectiv il constituie suma retinuta prin stopaj la sursa pe care inculpatul trebuia sa o vireze in conturile bugetelor speciale de stat, spre deosebire de prejudiciul stabilit in urma atragerii raspunderii civile delictuale, care este constituit din prejudiciul efectiv si accesoriile fiscale (majorari de intarziere, penalitati, etc.). Efectul raspunderii civile delictuale consta in nasterea unui raport juridic obligational intre autorul faptei si victima, autorul faptei fiind obligat in cadrul acestui raport la repararea prejudiciului. Raspunderea civila delictuala este guvernata de principiul repararii integrale a prejudiciului, care include si accesoriile fiscale.
Prejudiciul penal este cert stabilit la momentul savarsirii faptei, pe cand accesoriile fiscale sunt calculate pana la data sesizarii facute de administratia financiara, aceasta avand obligatia legala de a continua calcularea lor pana la achitarea integrala de catre contribuabil pe baza normelor specifice in materia executarii silite prevazute in codul de procedura fiscala si codul civil.
Avand in vedere toate aceste motive, instanta a constatat faptul ca prejudiciul penal total cauzat bugetului de stat prin comiterea infractiunii prev. si ped. de art.6 din Legea nr.241/2005, modificata, cu aplicarea disp. art.41 alin.2 din Codul penal, constituit din suma retinuta prin stopaj la sursa, pe care inculpatul trebuia sa o vireze in conturile bugetelor speciale de stat, asa cum prevede textul de lege ce incrimineaza aceasta fapta, insumeaza in speta de fata 25.329 lei si a fost achitat integral de catre inculpat, asa cum s-a aratat anterior si cum a precizat si partea civila, prin adresa inaintata la dosarul cauzei.
Or, instanta a observat ca potrivit dispozitiilor art.74 ind. 1 din Codul penal: "In cazul savarsirii (_) a unor infractiuni economice prevazute in legi speciale, prin care s-a pricinuit o paguba, daca in cursul urmaririi penale sau al judecatii, pana la solutionarea cauzei in prima instanta, invinuitul sau inculpatul acopera integral prejudiciul cauzat (asa cum s-a facut dovada in prezenta cauza penala, in cursul cercetarii judecatoresti), limitele pedepsei prevazute de lege pentru fapta savarsita se reduc la jumatate", iar, potrivit alin.(2) al art. 74 ind.1 din Codul penal:  "Daca prejudiciul cauzat si recuperat in aceleasi conditii este de pana la 50.000 euro, in echivalentul monedei nationale (asa cum este cazul in speta de fata), se aplica o sanctiune administrativa, care se inregistreaza  in cazierul judiciar".  Aceste dispozitii privesc aplicarea unei sanctiuni administrative reprezinta o cauza de nepedepsire prevazuta de lege.
A constatat instanta faptul ca, prin Decizia nr.573/2011 a Curtii Constitutionale, publicata in Monitorul Oficial nr.363 din 25.05.2011, a fost admisa exceptia de neconstitutionalitate si s-a constatat faptul ca disp. art.74 ind.1 din Codul penal sunt neconstitutionale si ca acest text de lege a fost introdus in Codul penal prin art.XX pct.2 din Lege anr.202/2010. Astfel, retine instanta faptul ca de la data comiterii infractiunii pentru care inculpatul este judecat in prezenta cauza si pana la solutionarea acestei cauze, respectiv, pe durata procesului penal desfasurat fata de inculpatul I.O.G. au subzistat, o perioada de timp, dispozitiile art.74 ind.1 din Codul penal care, raportat la speta de fata, constituie o cauza de nepedepsire a inculpatului (prejudiciul cauzat bugetului de stat si achitat integral fiind de pana la 50.000 euro, in echivalentul monedei nationale), astfel incat aceasta dispozitie legala are caracterul de lege penala favorabila, in sensul art.13 din Codul penal, chiar daca la momentul actual, aceste dispozitii au fost declarate neconstitutionale, asa cum   s-a aratat anterior.
In raport de aceste prevederi  legale, instanta a constatat ca in cauza penala de fata a devenit incidenta o cauza de nepedepsire in ceea ce il priveste pe inculpatul I.O.G., care este trimis in judecata pentru comiterea unei infractiuni economice prevazuta de lege speciala, respectiv infractiunea prev. si ped. de art.6 din Legea nr.241/2005, modificata si completata, cu aplicarea disp. art.41 alin.2 din Codul penal, care a achitat integral prejudiciul cauzat, prin fapta sa, partii vatamate -asa cum s-a aratat anterior - aspect in raport de care constata ca nu mai sunt date suficiente cu privire la persoana inculpatului pentru a permite stabilirea fata de acesta a unei pedepse, ci dimpotriva, ca a intervenit in favoarea acestuia o cauza legala de nepedepsire, prev. de art. 74  ind.1 alin.(2)  din Codul penal si care este incidenta in prezenta cauza penala, avand caracterul de lege penala favorabila, conform art.13 din Codul penal, fata de succesiunea legilor penale. 
Tinand seama de faptul ca acordarea beneficiului cauzei de nepedepsire este conditionata de achitarea integrala a prejudiciului in cursul urmaririi penale sau al judecatii, pana la solutionarea cauzei in prima instanta - conditie indeplinita in speta data - instanta  a apreciat ca nu se (mai) impune analizarea pe fond a cauzei deduse judecatii, sub aspectul elementelor constitutive ale infractiunii cu privire la care s-a dispus trimiterea in judecata a inculpatului I.O.G., prin rechizitoriul sus-mentionat, fata de imprejurarea achitarii in totalitate a prejudiciului, ci aplicarea cu prioritate a dispozitiilor legale care reglementeaza incetarea procesului penal, in conditiile  prevazute de art.10 alin.(1)  lit.i) ind.1 din Codul de procedura penala (privind existenta unei cauze de nepedepsire prevazut de lege).  In acest context, instanta a aratat ca  din continutul textului legal al art.74 ind.1 din Codul penal, se desprinde concluzia evidenta ca aceasta reglementare a fost adoptata de legiuitor in interesul recuperarii prejudiciilor cauzate diverselor societati comerciale sau bugetului general consolidat al statului; cu alte cuvinte,  legea recunoaste  (tocmai in scopul sus-mentionat - cel al recuperarii prejudiciilor cauzate prin comiterea infractiunilor mentionate in cuprinsul art.74 ind.1 din Codul penal) dreptul inculpatului de a achita prejudiciul cauzat in schimbul acordarii beneficiului cauzelor de nepedepsire sau, dupa caz, de reducere a pedepselor, la care se refera textul de lege mentionat anterior.
Pe de alta parte, date fiind dispozitiile art.13 alin.(1) din Codul de procedura penala, instanta a concluzionat ca in cazul existentei unei cauze de nepedepsire (ca in speta data),  inculpatul are posibilitatea de a cere continuarea procesului penal pentru a (se) dovedi ca fapta imputata nu exista sau nu constituie infractiune sau nu a fost savarsita de catre dansul etc.),  situatie in care instanta, dupa administrarea intregului probatoriu, poate sa dispuna achitarea inculpatului (conform dispozitiilor art. 13 alin. (2)  din Codul de procedura penala).
Or, in speta data, inculpatul I.O.G. a inteles sa faca dovada achitarii integrale a prejudiciului (pretins de catre partea vatamata) si nu a solicitat continuarea procesului, in vederea obtinerii unei eventuale solutii de achitare, ci din contra, a declarat ca a comis fapta ce i se imputa, in conditiile descrise anterior, precizand - prin concluziile depuse de aparatorul sau ales ca a recunoscut comiterea faptei retinute in sarcina sa, solicitand, sau aplicarea unei sanctiuni administrative sau judecarea cauzei in baza procedurii simplificate prev. de art.320 ind.1 din Codul de procedura penala, asa cum rezulta din declaratia data de inculpat la termenul de judecata din data de 02.04.2013, din cererea formulata de acesta, de judecare in baza procedurii simplificate prev. de art.320 ind.1 din Codul de procedura penala, cerere admisa de instanta si din concluziile formulate de aparatorul ales al inculpatului. 
Fata de toate datele dosarului, instanta a constatat ca inculpatul I.O.G. a achitat integral prejudiciul reclamat de partea civila, prin reprezentantii sai legali, respectiv suma de 25.329 lei. Raportand valoarea prejudiciului  (pretins de catre partea civila) la dispozitiile  art.74 ind.1 alin.(2) din Codul penal, care reglementeaza regimul juridic si efectele cauzelor de nepedepsire si de reducere a pedepselor, instanta a constatat ca  inculpatului ii sunt aplicabile dispozitiile textului legal sus-mentionat, prejudiciul cauzat si recuperat integral fiind  de pana la  50.000 de euro, in echivalentul monedei nationale.
Instanta a mai constatat si faptul ca, prin Legea nr.50/2013, publicata in Monitorul Oficial nr.146 din 19.03.2013 si intrata in vigoare la data de 22.03.2013, s-a modificat Legea nr.241/2005, astfel incat infractiunea prev. de art.6 din Legea nr.241/2005, este sanctionata - in prezent - cu pedeapsa cuprinsa intre 1 an si 6 ani inchisoare, in conditiile in care, anterior, era sanctionata cu pedeapsa inchisorii de la 1 an la 3 ani inchisoare sau amenda, constatand astfel ca legiuitorul, pe parcursul judecarii prezentei cauze penale, a majorat limitele de pedeapsa in ceea ce priveste infractiunea pentru acre este judecat inculpatul. Avand in vedere succesiunea de legi penale in timp, instanta a constatat incidenta in cauza a disp. art.13 din Codul penal, privind legea penala favorabila si in ceea ce priveste limitele de pedeapsa aplicabile inculpatului I.O.G., motiv pentru care a dispus, in baza disp. art.334 din Codul de procedura penala, schimbarea incadrarii juridice data faptei prin rechizitoriu, din infractiunea prev. si ped. de art.6 din Legea nr.241/2005, cu aplicarea disp. art.41 alin.2 din Codul penal, in infractiunea prev. si ped. de art.6 din Legea nr.241/2005, cu aplicarea disp. art.41 alin.2 din Codul penal si art.13 din Codul penal.
In consecinta instanta, constatand ca in cauza exista o cauza de nepedepsire prevazuta de lege, aplicabila inculpatului - pe de o parte  - si ca pentru aplicarea acesteia sunt indeplinite conditiile prevazute de lege -  pe de alta parte - in baza dispozitiilor art.11 pct.2 lit.b) din Codul de procedura penala raportat la  dispozitiile art.10 alin.(1) lit.i1) din Codul de procedura penala, cu referire si la dispozitiile art.74 ind.1 alin.(2) din Codul penal,  a dispus incetarea procesului penal pornit impotriva inculpatului I.O.G., pentru infractiunea constand in "retinerea si nevarsarea, cu intentie, in cel mult 30 de zile de la scadenta, a sumelor reprezentand impozite sau contributii cu retinere la sursa", prev. si ped. de art.6 din Legea nr.241/2005, modificata si completata, cu aplicarea disp. art.41 alin.2 din Codul penal si art.13 din Codul penal, constatand ca exista o cauza de nepedepsire prevazuta de art.74 ind.1 alin.(2) din Codul penal.
Avand in vedere dispozitiile art.91 lit.c) din Codul penal, rap. la art.74 ind.1 alin.(2) din Codul penal, potrivit carora: "Daca prejudiciul cauzat si recuperat in aceleasi conditii este de pana la 50.000 euro, in echivalentul monedei nationale, se aplica o sanctiune administrativa, care se inregistreaza in cazierul judiciar", instanta a aplicat inculpatului sanctiunea administrativa a amenzii in cuantum de 800 lei, sanctiune care se va inregistra in cazierul judiciar al inculpatului.
In ceea ce priveste latura civila a cauzei, instanta constata ca partea vatamata, prin reprezentantii sai legali, s-a constituit parte civila in cadrul procesului penal cu suma de totala de 39.184 lei, din care suma de 25.329 lei - debit efectiv si suma de 13.855 lei - accesorii, conform cererii aflate la fila 17, dosar instanta, precizand ulterior, ca accesoriile datorate la debitul efectiv sunt in suma de 12.413 lei, asa cum s-a aratat anterior (fila 70, dosar instanta).
Pentru motivele expuse anterior, fata de chitantele depuse la dosar de catre inculpat, prin care face dovada achitarii prejudiciului cauzat bugetului de stat, fata de adresa emisa de reprezentantii legali ai partii civile, aflate la fila 70, dosar, instanta a constatat ca inculpatul I.O.G., cu datele de stare civila anterior-mentionate, a achitat partii civile, integral, debitul efectiv cauzat prin comiterea faptei, respectiv suma de 25.329 lei si suma de 4.783 lei cu titlu de accesorii.
Instanta a obligat inculpatul, in solidar cu partea responsabila civilmente, sa plateasca partii civile, prin reprezentantii sai legali, suma de 9.072 lei reprezentand diferenta accesorii si dobanda prevazuta de art.120 din O.G. nr.92/2003 la debitul principal, pana la data la care acesta a fost achitat integral. Diferenta de accesorii la care inculpatul a fost obligat s-a facut prin raportare la suma de 13.855 lei solicitata initial de partea civila cu acest titlu si care rezulta si din plangerea penala formulata de partea civila si din actele existente la dosarul de urmarire penala si la suma de 4.783 lei achitata de inculpat in cursul judecatii, din suma initial ceruta cu acest titlu de catre partea civila.
Fata de imprejurarea ca debitul efectiv cauzat bugetului de stat a fost achitat integral, asa cum s-a aratat anterior, instanta a respins cererea formulata de partea civila, prin reprezentantii sai legali, de instituire a sechestrului asigurator asupra bunurilor mobile si imobile ale inculpatului si ale partii responsabile civilmente.