Camera preliminara. Exceptii respinse

Prin incheierea de sedinta pronuntata la data de 30.04.2015 judecatorul de camera preliminara a dispus:
"In baza art. 346 alin. 1 C.proc.pen rap. la art. 35, art.41 C.proc.pen, constata legalitatea sesizarii instantei, sub aspectul competentei functionale, materiale si teritoriale.
In baza. art 345 alin. 1 C.proc.pen. rap. la art. 342 C.proc.pen. si art. 328 C.proc.pen,  califica drept aparare de fond critica formulata de inculpata privind legalitatea rechizitoriului si o  respinge, ca inadmisibila.
In baza art. 346 alin. 1 C.proc.pen rap. la art. 328 si 286 alin. 2 C.proc.pen, constata legalitatea sesizarii instantei, sub aspectul regularitatii rechizitoriului emis la data de 26.02.2015, in dosarul nr. 1399/P/2015  al Parchetului de pe langa Judecatoria Iasi.
In baza art. 346 alin. 1 C.proc.pen. rap. la art. 101, art. 102 C.proc.pen si art. 281 lit. e,f C.proc.pen., constata legalitatea administrarii probelor in cursul urmaririi penale.
In baza art. 346 alin. 1 C.proc.pen. rap.la art. 286 C.proc.pen si art. 281 alin. 1 lit. e C.proc.pen, art. 282 C.proc.pen, constata legalitatea efectuarii actelor de urmarire penala.
In baza art. 346 alin. 1 C.proc.pen, dispune inceperea judecatii (_)"

Pentru a dispune astfel, instanta a retinut in esenta urmatoarele:
Cu privire la regularitatea actului de sesizare a instantei, inculpata, prin aparator, a solicitat, pe cale de exceptie, sa se constate neregularitatea rechizitoriului emis in cauza, neregularitate constand in aceea ca procurorul a retinut ca inculpata este cunoscuta cu antecedente penale, ceea ce nu este real, pentru ca, respectivele condamnari la  care face referire actul de sesizare al instantei, sunt ulterioare faptei pentru care este trimisa in judecata in prezenta cauza penala, deci nu ar putea sa constituie antecedente penale.

Judecatorul de camera preliminara  a retinut ca notiunii de regularitate a rechizitoriului ii corespund urmatoarele criterii:
1. verificarea rechizitoriului sub aspectul legalitatii si al temeiniciei de catre procurorul ierarhic superior;
2. cuprinderea mentiunilor obligatorii prevazute de art. 328 C.proc.pen., respectiv denumirea parchetului emitent, data intocmirii rechizitoriului, numele, prenumele si calitatea celui care l-a intocmit, semnatura celui care l-a intocmit, fapta si persoanele pentru care s-a efectuat urmarirea penala (pentru determinarea limitelor urmaririi penale se vor analiza: ordonanta de incepere a urmaririi penale in rem, ordonanta de continuare a urmaririi penale fata de suspect, ordonanta prin care a fost pusa in miscare actiunea penala,  eventual ordonanta prin care s-a dispus extinderea urmaririi penale sau ordonanta de reunire a cauzelor)incadrarea juridica a acesteia, motivele de fapt si de drept, probele pe care se intemeiaza acuzarea, actele de urmarire penala efectuate, datele referitoare la eventuale masuri preventive sau asiguratorii dispuse in cauza,  dispozitia de trimitere in judecata,  cheltuielile judiciare, numele persoanelor care  trebuie citate in instanta, cu indicarea calitatii lor in proces si locul in care urmeaza a fi citate;
3. descrierea in cuprinsul rechizitoriului  a faptelor care constituie obiectul acuzarii fata de fiecare inculpat in parte pentru a se putea stabili limitele si obiectul judecatii.

Prin raportare la fiecare dintre aceste criterii, judecatorul de camera preliminara a constatat ca rechizitoriul emis in cauza nu contine vicii de fond sau de forma, cuprinzand mentiunile prevazute de art. 328 C.proc.pen., fiind apt sa investeasca instanta  in mod valabil si sa asigure posibilitatea inculpatei de a exercita o aparare concreta si efectiva prin raportare la faptele de care este acuzat.
Sustinerea inculpatei, referitoare la aprecierea procurorului ca inculpata este cunoscuta cu antecedente penale, nu este o veritabila exceptie de neregularitate a rechizitoriului, fiind, de fapt, o aparare de fond, care urmeaza a fi analizata in cadrul verificarilor ce se vor efectua cu privire la temeinicia acuzatiei penale formulate prin actul de sesizare. A aratat inculpata in concluziile formulate  ca potrivit art. 3 si 4 din C:proc.pen, sarcina organului de urmarire penala este aceea de a strange probe pentru a determina daca se impune trimiterea in judecata, dispozitii care, coroborate cu principiul legalitatii, presupun strangerea de probe in vederea determinarii exacte a imprejurarilor savarsirii faptei, pentru a determina in mod corect incadrarea juridica si consecintele complete ce decurg din aceasta. Judecatorul de camera preliminara a retinut ca exista controverse in literatura de specialitate si in practica judiciara cu privire la subsumarea antecedentei penale notiunii de incadrare juridica, iar, pe de alta parte, exista unanimitate de opinii cu privire la faptul ca pluralitatea de infractiuni nu intra in sfera notiunii de incadrare juridica. Astfel, in primul rand, incadrarea juridica data faptei reprezinta dispozitia din legea penala aplicabila faptei concrete savarsite de inculpata, iar in al doilea rand, atata vreme cat procurorul a stabilit o incadrare juridica, independent de corectitudinea acesteia, din aceasta perspectiva, rechizitoriul este legal intocmit. Judecatorul de camera preliminara nu aste abilitat de lege sa verifice rationamentul procurorului cu privire la stabilirea incadrarii juridice, aceasta atributie revenind instantei de judecata. Pe cale de consecinta, dat fiind ca, in fapt, inculpata a invocat, in cadrul procedurii de camera preliminara aspecte care excede obiectului acestei proceduri, neavand deschisa aceasta cale de legiuitor, judecatorul de camera preliminara a calificat critica inculpatei ca fiind o aparare de fond,  si a respins-o, ca inadmisibila.