furt calificat

Document finalizat
Cod ECLI    ECLI:RO:JDBAC:2018:027.001655
Dosar nr. XXX
“Operator 3106. Confiden?ial, date cu caracter personal prelucrate in conformitate cu prevederile din Legea nr. 677/2001”


R O M A N I A

JUDECATORIA BACAU
SECTIA PENALA

SENTINTA PENALA Nr.
Sedinta publica de la 17 Septembrie 2018
Completul compus din:
PRESEDINTE: XXX
Grefier: XXX

Ministerul Public reprezentat de Procuror XXX din cadrul Parchetului de pe langa Judecatoria Bacau


Pe rol fiind judecarea cauzei penale privind pe inculpat XXX trimis in judecata pentru savarsirea infractiunii de furt calificat, prev. de art. 228 alin. 1-art. 229 alin. 1 lit. a din Codul penal cu aplicarea art. 41 alin. 1 C.p., persoana vatamata XXX.
Toate sustinerile si concluziile partilor au fost consemnate in incheierea sedintei publice din data de XXX, cand instanta a stabilit pronuntarea pentru data de XXX, cand instanta, din lipsa de timp pentru deliberare a amanat pronuntarea la data de XXX, cand in urma deliberarilor, a dat urmatoarea hotarare:


I N S T A N T A:

Deliberand asupra cauzei penale de fat?, constat? urm?toarele:
I. Situatia de fapt si incadrarea juridic? retinut? prin rechizitoriu
Prin rechizitoriul din data de 12.02.2018 al Parchetului de pe lang? Judec?toria Bac?u in dosar nr. XXX inregistrat pe rolul acestei instante sub nr. precizat in antet la data de 12.02.2017 s-a dispus trimiterea in judecat? a inculpatului XXX, pentru savarsirea infractiunii de furt calificat, fapta prev. si ped. de art. 228 alin. 1- art. 229 alin. 1 lit. a Cod Penal, cu aplicarea art. 41 alin. 1 Cod Penal.
Prin acelasi act s-a mai dispus disjungerea cauzei si continuarea cercetãrilor fatã de autori necunoscuti sub aspectul savarsirii infractiunii de furt calificat, fapta prev. si ped. de art. 228 alin. 1- art. 229 alin. 1 lit. a Cod Penal.
In cuprinsul actului de sesizare al instantei s-a retinut, in esent?, c? in ziua  de 19.12.2017  in jurul orei 15:45, inculpatul XXX, in timpul unei calatorii cu un mijloc de transport in comun din mun. Bacau, jud. Bacau, a sustras din geanta persoanei vatamate XXX un portofel in care avea aprox. 300 de lei, cartea de identitate, cardul de sanatate, un card bancar Raiffeisen ?i alte inscrisuri, portmoneu pe care l-a abandonat imediat dupa comiterea faptei, cand persoana vatamata a constatat lipsa.
Pentru dovedirea situatiei de fapt au fost administrate urm?toarele mijloace de prob? in cursul urm?ririi penale: Proces-verbal de consemnare a plangerii(f. 12); Declara?ia persoanei vatamate (fila nr.13); Declara?ia martorului XXX(fila 15); Procesul-verbal de constatare a infractiunii(fila nr.21); Proces-verbal de perchezitie corporalã(f. 46); Declara?iile inculpatului XXX(fila nr.23-25); Inscrisuri.
II. Camera preliminar?
Prin Incheierea din data de 04.05.2018 judec?torul de camer? preliminar? a dispus inceperea judec?rii cauzei, constatand legalitatea sesiz?rii instantei, a administr?rii probelor si a efectu?rii actelor de urm?rire penal? privindu-l pe inculpatul XXX.
De asemenea, judec?torul de camer? preliminar? a constatat c? nu au fost formulate cereri ori invocate exceptii de c?tre inculpat sau ap?r?torul acestuia cu privire la legalitatea administr?rii probelor si a efectu?rii actelor de c?tre organele de urm?rire penal?.

III. Desf?surarea cercet?rii judec?toresti
Prezent la judecarea cauzei, instanta i-a adus la cunostinta inculpatului invinuirea care i se aduce prin actul de sesizare al instantei, precum si faptul ca are dreptul sa nu faca nici o declaratie, ca tot ce declara poate fi folosit si impotriva sa, iar daca accepta sa dea declaratii are obligatia sa spuna tot ce stie cu privire la invinuirile care i se aduc.
La primul termen de judecata cu procedura legal indeplinita, ulterior citirii in extras de catre grefierul de sedinta, in baza art. 374, alin. 1 C. proc. Pen. a actului de sesizare a instantei, la data de 24.05.2018 instanta l-a intrebat pe inculpat daca solicita ca judecata sa aiba loc numai pe baza probelor administrate in cursul urmaririi penale si a inscrisurilor prezentate de parti, aducandu-i la cunostinta dispozitiile art. 396, alin. 10 C. proc. Pen.
In prezenta ap?r?torului desemnat din oficiu, inculpatul a declarat ca nu recunoaste fapta, aratand ca in data de 19.12.2018 s-a urcat intr-un mijloc de transport, pe la usa din mijloc, din statia de autobuz din fata Catedralei Maica Precista, dupa ce in prealabil fusese la o unitate bancara pentru a scoate niste bani. Acesta a mai aratat ca in fata sa erau doua fete, iar in spate o familie mai in etate si la un moment dat una dintre fete l-a acuzat ca i-ar fi sustras portofelul, care imediat a fost gasit aruncat pe jos. Dupa acest incident fata s-a dus imediat la sofer pentru a-i relata cele intamplate, fiind anuntat un echipaj al politiei care a venit la fata locului, inculpatul subliniind ca unul dintre politistii ajunsi la fata locului era chiar tatal fetei care l-a acuzat.
Acesta a mai relatat ca la un moment dat, o persoana mai in varsta care se afla in spatele sau i-a spus fetei ca nu el ar fi sustras portofelul, ci o alta persoana care a plecat in spatele autobuzului, coborand din autobuz in fuga.
Fata de pozitia procesuala a inculpatului si avand in vedere declaratia acestuia, instanta a pus in discutie probatoriul, fiind incuviintata proba testimoniala cu martora XXX, iar persoana vatamata a fost citata cu mandat de aducere pentru a se proceda la audierea sa.
La termenul de judecata din data de 09.08.2018 instanta a procedat, in prezenta inculpatului si a avocatului desemnat din oficiu la audierea persoanei vatamate si a martorei, declaratiile acestora fiind atasate la dosarul cauzei (f. 57-59).

IV. Situatia de fapt retinut? de instant?
In urma coroborarii tuturor probelor in cursul urmaririi penale si in cursul judecatii, instanta retine c? la data de 19.12.2017  in jurul orei 15:45, persoana vatamata XXX   inso?ita de  martora XXX, au  urcat intr-un mijloc de transport in comun din  sta?ia Pia?a Centrala  cu direc?ia zona Orizont a mun. Bacau. Pe timpul calatoriei  fa?a in fa?a cu persoana vatamata   s-a aflat  un individ  imbracat cu o geaca din fa? inchisa la culoare, blugi de culoare bej-mu?tar, purta pe cap o ?apca din stofa ?i avea ochelari de vedere. La un moment dat,  din instinct persoana vatamata ?i-a  verificat geanta constatand  ca fermoarul era  deschis, iar din interior ii lipsea portmoneul in care avea suma de aprox. 300 de lei, cartea de identitate, cardul de sanatate, un card bancar XXX ?i alte inscrisuri.
Fiind singura persoana cu  un comportament dubios, persoana vatamata  ?i-a dat seama ca numai barbatul din fa?a ei  putea sa-i deschida po?eta ?i sa-i fure portmoneul, motiv pentru care   i-a cerut  sa-i inapoieze portmoneul spunandu-i ca este singura persoana care putea sa-l fure.  Acesta s-a retras cu portofelul  in mana lui stanga si imediat a dus mana la spate ?i a dat drumul portofelului jos.
Acest lucru  l-a observat foarte bine ?i martora  XXX care se afla in spatele barbatului. Persoana vatamata a ridicat portmoneul de jos constatand ca nu lipse?te  nimic din interior apoi  l-a apostrofat pe inculpat, care sus?inea ca nu ?tie nimic.
 Fiind audiata la termenul de judecata din data de 09.08.2018, martora a declarat ca l-a vazut pe inculpat cu mana in geanta prietenei sale XXX, iar ulterior, a tinut portofelul in mana stanga si dupa aceea, l-a aruncat pe jos.
In sta?ia de autobuz Banca Comerciala acesta a coborat,  urmat de catre persoana vatamata ?i martora XXX.  Ulterior,   persoana vatamata  l-a apelat  telefonic  pe tatal sau  XXX care se afla de serviciu la XXX, caruia i-a spus ce s-a intamplat.  La scurt timp a intervenit o patrula de poli?ie locala din care facea parte ?i tatal persoanei vatamate, la vederea ma?inii de poli?ie respectivul luand-o la fuga in direc?ia strazii Alexandru cel Bun din mun. Bacau, jud. Bacau. 
Intr-un final  acesta a fost prins ?i legitimat, ocazie cu care s-a stabilit  ca  se nume?te XXX, domiciliat in XXX, CNP XXX.  Persoanele implicate au fost conduse la sediul Poli?iei Locale Bacau unde s-a efectuat un control corporal asupra inculpatului XXX, asupra acestuia fiind gasit un telefon mobil marca ORANGE DIVE 70  cu seria IMEI XXX, stabilindu-se ca apar?ine persoanei vatamate XXX, care a declarat faptul ca i-a fost sustras  de catre persoane necunoscute dintr-un borset, in timpul unei calatorii cu un mijloc de transport in comun din mun. Bacau, jud. Bacau, pe care a efectuat-o  in aceea?i zi, in jurul orei 12:15.
Fata de probele administrate in cursul judecatii, instanta constata ca declaratia inculpatului nu coroboreaza cu celelalte declaratii, astfel ca ipoteza expusa de inculpat, in sensul ca o alta persoana ar fi sustras portofelul din geanta persoanei vatamate si dupa care a fugit, nu poate fi retinuta de instanta intrucat martora audiata la termenul din data de 09.08.2018 a declarat in mod expres ca l-a vazut pe inculpatul XXX cu mana in geanta prietenei sale si ulterior, l-a observat cum tinea portofelul in mana stanga.
In cursul judecatii, la termenul din data de 09.08.2018, inculpatul si persoana vatamata au declarat ca vor sa se impace, instanta luand act de declaratiile acestora, insa avand in vedere ca la acel moment deja se daduse citire actului de sesizare, s-a continuat cercetarea judecatoreasca, urmand ca instanta sa tina cont de manifestarea de vointa a partilor in procesul de individualizare a pedepsei.
Raportat la mijloacele de prob? administrate in cauz?, instanta constat? c? fapta exist?, constituie infractiune si a fost s?varsita cu vinov?tie de inculpat dincolo de orice indoial? rezonabil?, asa cum prev?d dispozitiile art. 396 alin. 2 C. proc. pen.

V. Incadrarea jurdic? a faptelor retinut? de c?tre instant?
Fapta inculpatului XXX, care in ziua  de 19.12.2017  in jurul orei 15:45, in timpul unei calatorii cu un mijloc de transport in comun din mun. Bacau, jud. Bacau, a sustras din geanta persoanei vatamate XXX un portmoneu in care avea aprox. 300 de lei, cartea de identitate, cardul de sanatate, un card bancar XXX ?i alte inscrisuri, portmoneu pe care l-a abandonat imediat dupa comiterea faptei, cand persoana vatamata a constatat lipsa, intrune?te elementele constitutive ale infractiunii de furt calificat, prev. si ped. de art. 228 alin. 1 – art. 229 alin. 1 lit. a Cp.
Analizand fisa de cazier a inculpatului, rezultã faptul cã acesta nu este la primul contact cu legea penalã, infractiunea ce face obiectul prezentei cauze fiind sãvarsitã in stare de recidivã postexecutorie, motiv pentru care urmeazã a se face aplicarea dispozitiilor art. 41 alin. (1) rap. la art. 43 alin. (5) CP.
Sub aspectul elementului material al laturii obiective, instanta retine ca inculpatul a sustras bunul (in speta, un portofel) din patrimoniul persoanei vatamate, fiind indeplinita conditia deposedarii, iar ulterior a trecut bunul in sfera sa de stapanire si a dispus de acesta ca de un bun propriu, fiind realizata astfel si componenta imposedarii.
Referitor la latura subiectiva, inculpatul a actionat cu intentie directa calificata prin scopul insusirii pe nedrept a bunului.
Urmarea imediata o constituie producerea unui prejudiciu in patrimoniul persoanei vatamate iar legatura de cauzalitate intre fapta si consecintele socialmente periculoase exista.

VI. Individualizarea judiciar? a pedepselor
Constatand asadar c? sunt indeplinite conditiile cumulativ prev?zute de art. 396, alin. 2 C. proc. Pen., intrucat s-a stabilit dincolo de orice indoial? rezonabil? c? fapta exist?, constituie infractiune, sub aspectul laturii obiective si subiective, si a fost s?varsit? de c?tre inculpatul XXX cu forma de vinov?tie prev?zut? de lege, instanta va dispune condamnarea acestuia.
Instanta va avea in vedere c? functiile de constrangere si de reeducare, precum si scopul preventiv al pedepsei pot fi realizate numai printr-o corect? proportionare a acesteia, tinand seama si de persoana c?reia ii este destinat? in vederea reintegr?rii in societate. Se va urm?ri formarea unei atitudini corecte fat? de munc?, fat? de ordinea de drept si fat? de regulile de convietuire social?.
La individualizarea pedepsei vor fi avute in vedere criteriile generale de individualizare prevazute de art. 74 C. pen., in cuprinsul caruia se arata ca stabilirea duratei ori a cuantumului pedepsei se face in raport cu gravitatea infractiunii savarsite si cu periculozitatea infractorului, care se evalueaza dupa urmatoarele criterii: imprejurarile si modul de comitere a infractiunii, precum si mijloacele folosite; starea de pericol creata pentru valoarea ocrotita; natura si gravitatea rezultatului produs ori a altor consecinte ale infractiunii; motivul savarsirii infractiunii si scopul urmarit; natura si frecventa infractiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului; conduita dupa savarsirea infractiunii si in cursul procesului penal; nivelul de educatie, varsta, starea de sanatate, situatia familiala si sociala.
Instanta retine pericolul social concret al infractiunii, care este unul ridicat fata de modul de operare si indrazneala de care inculpatul a dat dovada. Nu atat valoarea bunurilor sustrase, cat mai ales modul de operare, respectiv in timpul unei calatorii cu un mijloc de transport in comun, precum si faptul ca acesta nu se afla la primul contact cu legea penala, conduc spre concluzia ca scopurile pedepsei, respectiv functia represiva si cea preventiva, nu pot fi atinse decat prin aplicarea unei pedepse cu inchisoarea intre limitele prevazute de lege. Functia educativa a pedepsei, in ceea ce il priveste pe inculpatul XXX apare a fi de prisos, avand in vedere ca acesta a mai fost condamnat anterior de mai multe ori pentru savarsirea unor infractiuni indreptate impotriva patrimoniului persoanelor, insa nu a inteles sa isi corijeze comportamentul si sa adopte o conduita care sa nu intre in conflict cu normele penale.
In opinia instantei, in raport cu mentiunile din cuprinsul fisei sale de cazier judiciar, a devenit o deprindere pentru inculpat sa isi procure bani ori bunuri prin savarsirea de furturi, avand in vedere si faptul ca acesta nu are vreo ocupatie sau un loc de munca.
In favoarea inculpatului, se va retine ca la termenul de judecata din data de 09.08.2018 persoana vatamata s-a prezentat si a declarat ca doreste sa se impace cu inculpatul, instanta luand act de declaratiile acestora, insa avand in vedere ca la acel moment deja se daduse citire actului de sesizare, s-a continuat cercetarea judecatoreasca, urmand sa se tina cont de manifestarea de vointa a partilor in procesul de individualizare a pedepsei, astfel ca instanta se va indrepta spre minimul de pedeapsa prevazut de lege, cu luarea in considerare a majorarii obligatorii prevazute de art. 43 alin. (5) C.pen.
Chiar daca individualizarea pedepsei este un proces interior, strict personal al judecatorului, ea nu este totusi un proces arbitrar, subiectiv, ci dimpotriva, el trebuie sa fie rezultatul unui examen obiectiv al intregului material probatoriu, studiat dupa reguli si criterii precis determinate de lege. Inscrierea in lege a criteriilor generale de individualizare a pedepsei inseamna consacrarea explicita a principiului stabilirii acesteia, asa incat respectarea lui este obligatorie pentru instanta. De altfel, ca sa-si poata indeplini functiile care-i sunt atribuite in vederea realizarii scopului sau si al legii, pedeapsa trebuie sa corespunda sub aspectul naturii (privativa sau neprivativa de libertate) si duratei, atat gravitatii faptei si potentialului de pericol social pe care il prezinta, in mod real persoana infractorului, cat si aptitudinii acestuia de a se indrepta sub influenta pedepsei.
Functiile de constrangere si de reeducare, precum si scopul preventiv al pedepsei, pot fi realizate numai printr-o justa individualizare a sanctiunii, care sa tina seama de persoana careia ii este destinata, pentru a fi ajutata sa se schimbe, in sensul adaptarii la conditiile socio-etice impuse de societate.
Fata de intreaga activitate infractionala derulata, inculpatul trebuia sa stie ca, pe langa drepturi, are si o serie de datorii, obligatii, raspunderi, care caracterizeaza comportamentul sau in fata societatii.
Exemplaritatea pedepsei produce efecte atat asupra conduitei infractorului, contribuind la reeducarea sa, cat si asupra altor persoane care, vazand constrangerea la care este supus acesta, sunt puse in situatia de a reflecta asupra propriei lor comportari viitoare si de a se abtine de la savarsirea de infractiuni. Fermitatea cu care o pedeapsa este aplicata si pusa in executare, intensitatea si generalitatea dezaprobarii morale a faptei si faptuitorului, conditioneaza caracterul preventiv al pedepsei care, totdeauna, prin marimea privatiunii, trebuie sa reflecte gravitatea infractiunii si gradul de vinovatie a faptuitorului.
Doar o pedeapsa justa si proportionala este de natura sa creeze aptitudinea subiectiva a inculpatului de a se corija si elibera de deprinderile antisociale care l-au antrenat pe calea savarsirii de infractiuni. Prin raportare la cele prezentate, respectiv pericolul social concret al infractiunii, atitudinea inculpatului, circumstantele reale si personale retinute, instanta va aplica inculpatului XXX, pedeapsa de 1 an si 8 luni inchisoare pentru savarsirea infractiunii de furt calificat in stare de recidiva postexecutorie, fapta prev. de art. 228 alin. (1)- art. 229 alin. (1) lit. a) C.pen. cu aplicarea art. 41 alin. (1) rap. la art. 43 alin. (5) C.pen. 
Instanta apreciaz?, prin raportare si la criteriile anterior expuse, c? unica modalitate de individualizare a regimului de executare a pedepsei astfel aplicate, apt? a contribui la indreptarea inculpatului si la prevenirea reiter?rii comportamentului infractional, este aceea a execut?rii pedepsei in regim de detentie.
In continuare, la stabilirea pedepselor accesorii si complementare, instanta urmeaza sa aiba in vedere nu doar dispozitiile nationale, ci si normele europene, astfel cum au fost interpretate de Curtea Europeana a Drepturilor Omului.
In cauza Cumpana si Mazare impotriva Romaniei, Curtea Europeana a Drepturilor Omului a statuat ca interdictia tuturor drepturilor ca pedeapsa accesorie, nu poate fi aplicata in mod automat oricarei persoane condamnate la pedeapsa inchisorii, indiferent de infractiunea pentru care se aplica pedeapsa principala si fara a fi supusa controlului instantelor in ceea ce priveste necesitatea, nefiind adecvata si nu se justifica in raport cu natura infractiunilor pentru care s-a angajat raspunderea penala a reclamantilor din cauza respectiva.
In hotararea pronuntata de Curtea Europeana a Drepturilor Omului in cauza Calmanovici impotriva Romaniei, instanta europeana si-a exprimat dubiul fata de eficienta recurgerii la interdictia de a vota pentru a atinge scopurile indicate de Guvern (de prevenire a infractiunilor, de pedepsire a infractorilor si de respectare a statului de drept, persoanele care au incalcat regulile societatii fiind lipsite de dreptul de a-si exprima opinia asupra elaborarii acestor reguli in timpul executarii pedepsei lor cu inchisoarea), si a aratat ca aceste scopuri nu pot fi calificate ca incompatibile prin ele insele cu dreptul garantat de art. 3 din Protocolul nr. 1. Curtea a reamintit ca art. 3 din Protocolul nr. 1, care consfinteste capacitatea individului de a influenta compunerea corpului legislativ, nu exclude aplicarea unor restrictii ale drepturilor electorale unui individ care, de exemplu, a comis grave abuzuri in exercitarea functiilor publice sau al carui comportament a amenintat sa submineze statul de drept sau fundamentele democratiei. Cu toate acestea, nu trebuie sa se recurga cu usurinta la masura extrem de severa pe care o constituie lipsirea de dreptul de vot. Pe de alta parte, principiul proportionalitatii impune existenta unei legaturi perceptibile si suficiente intre sanctiune si comportament, precum si fata de situatia persoanei afectate. Totodata Curtea a adus in discutie si recomandarea Comisiei de la Venetia, conform careia suprimarea drepturilor politice trebuie pronuntata de o instanta judecatoreasca intr-o hotarare specifica, intrucat o instanta independenta, care aplica o procedura cu respectarea contradictorialitatii, ofera o garantie solida impotriva arbitrarului. Aceste aspecte pot fi regasite si in hotararea data in cauza Hirst contra Marii Britanii.
In hotararea pronuntata in cauza Sabou si Pircalab impotriva Romaniei, s-a stabilit ca in ceea ce priveste interzicerea exercitarii drepturilor parintesti trebuie sa se demonstreze ca retragerea absoluta a drepturilor parintesti corespunde unei necesitati primordiale privind interesele copilului si ca, in consecinta, urmareste un scop legitim, anume protectia sanatatii, moralei sau a educatiei minorilor.
Fata de toate acestea, instanta trebuie sa analizeze in concret daca se impune interzicerea unor drepturi inculpatului si care anume dintre cele prevazute de lege.
Natura faptei comise de inculpat denota o atitudine de sfidare a valorilor sociale ocrotite de norma penala, ceea ce releva existenta unei nedemnitati in exercitarea drepturilor de natura electorala prevazute de art. 66, alin. 1, lit. a (dreptul de a fi ales in autoritatile publice sau in orice alte functii publice) si lit. b (dreptul de a ocupa o functie ce implica exercitiul autoritatii de stat).
In schimb, in ceea ce priveste dreptul de a alege, instanta apreciaza ca in raport cu natura concreta a faptelor comise, acesta nu este nedemn sa exercite dreptul de a alege, motiv pentru care nu ii va interzice exercitiul acestui drept. Totodata, tinand cont de imprejurarea ca fapta in discutie nu a fost savarsita de inculpat folosindu-se de functia sau profesia lui in scopul savarsirii infractiunii, neavand nicio legatura cu exercitarea autoritatii parintesti, in lumina jurisprudentei Curtiie Europene a Drepturilor Omului in materie, apreciaza ca nu se impune interzicerea pentru inculpat a exercitarii vreunui alt drept dintre cele prevazute de art. 66, alin. 1 C. pen.
Prin urmare, in baza art. 67, alin. 1 C. pen. instanta va interzice cu titlu de pedeapsa complementara, pe o durata de 2 ani dupa executarea pedepsei inchisorii, exercitarea drepturilor prevazute de art. 66, alin. 1, lit. a (dreptul de a fi ales in autoritatile publice sau in orice alte functii publice) si lit. b (dreptul de a ocupa o functie ce implica exercitiul autoritatii de stat), iar in temeiul art. 66, alin. 1 C. pen., va interzice inculpatului cu titlu de pedeapsa accesorie drepturile prevazute de art. 66, alin. 1 lit. a, b C.pen., in conditiile prevazute de art. 65, alin. 1 si alin. 3 C. pen.

VII. Solutionarea actiunii civile
In temeiul art. 397 alin. (1) C. proc. pen. instanta va lua act ca persoana vatamata nu s-a constituit parte civila, prejudiciul fiind acoperit prin restituire.

VIII. Masurile preventive dispuse in cauza
Prin ordonan?a organelor de cercetare penala din data de 19.12.2017 s-a dispus re?inerea suspectului XXX  pentru 24 de ore incepand cu data de 19.12.2017, orele 21.15 pana la data de 20.12.2017 ora 21.15.
Prin ordonanta procurorului din data de 20.12.2017, s-a dispus luarea masurii controlului judiciar fata de XXX, pe o perioada de 60 de zile, incepand cu data de 20.12.2017,  dupa expirarea retinerii, si pana la data de 17.02.2018.
Prin incheierea judecatorului de camera preliminara nr. 89/2018 din data de 15.02.2018 pronuntata in dosar nr. 1831/180/2018/a1.1 s-a dispus inlocuirea controlului judiciar cu masura arestului preventiv, masura ce a fost mentinuta pana la data de 24.06.2018, ulterior fiind inlocuita cu masura arestului la domiciliu prin incheierea nr. 320/21.06.2018 pronuntata de Judecatoria Bacau in dosar nr. 1831/180/2018/a3.
Apreciind ca temeiurile avute in vedere la luarea masurii arestului la domiciliu subzista si sunt indeplinite conditiile prevazute de lege, iar masura este proportionala cu gravitatea acuzatiei aduse si necesara pentru realizarea scopului urmarit prin dispunerea acesteia,  instanta, in baza art. 399 alin. (1) C.proc.pen. va dispune mentinerea masurii arestului la domiciliul fata de inculpatul XXX.
In baza art. 72 alin. (1) C.pen. va deduce din pedeapsa aplicata durata retinerii, a arestului  preventiv si a arestului la domiciliu, astfel: de la data de 19.12.2017 pana la data de 20.12.2017 si de la data de 15.02.2018 pana la zi.

VIII. Cheltuieli de judecat?
Fat? de solutia de condamnare dispus? in cauz? si v?zand prevederile art. 272 C. proc. Pen. si art. 274 alin. 1 si 2 C. proc. Pen., instanta il va obliga pe inculpatul XXX la plata catre stat a sumei de 700 lei cu titlu de cheltuieli judiciare, din care suma de 240 lei aferenta urmaririi penale si suma de 460 lei in cursul judecatii, urmand ca onorariul aparatorului desemnat din oficiu s? raman? in sarcina statului si s? se plateasca din fondurile Ministerului Justitiei catre Baroul Bacau.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
IN NUMELE LEGII
HOT?R?STE:

In baza art. 396 alin. (1) si (2) C.proc.pen. condamna inculpatul XXX, fiul lui XXX ?i XXX, nascut la data de XXX in XXX, domiciliat in XXX, stagiu militar XXX, studii-XXX, posesor al CI, seria XXX, nr. XXX, CNP XXX, XXX, XXX, pentru savarsirea infractiunii de furt calificat, in stare de recidiva postexecutorie, fapta prev. de art. 228 alin. (1)- art. 229 alin. (1) lit. a) C.pen. cu aplicarea art. 41 alin. (1) rap. la art. 43 alin. (5) C.pen.  la pedeapsa inchisorii de 1 an si 8 luni.
In baza art. 67 alin. (1) C. pen. interzice cu titlu de pedeaps? complementar?, pe o durat? de 2 ani dup? executarea pedepsei inchisorii, exercitarea drepturilor prev?zute de art. 66 alin. (1) lit. a (dreptul de a fi ales in autorit?tile publice sau in orice alte functii publice) si lit. b (dreptul de a ocupa o functie ce implic? exercitiul autorit?tii de stat).
In temeiul art. 66 alin. (1) C. pen. interzice inculpatului cu titlu de pedeaps? accesorie exercitarea drepturilor prev?zute de art. 66 alin. (1) lit. a) si b) C.pen., in conditiile prev?zute de art. 65 alin. (1) si alin. (3) C. pen.
In baza art. 399 alin. (1) C.proc.pen. mentine masura arestului la domiciliu fata de inculpatul XXX.
In baza art. 72 alin. (1) C.pen. deduce din pedeapsa aplicata durata retinerii, a arestului  preventiv si a arestului la domiciliu, astfel: de la data de 19.12.2017 pana la data de 20.12.2017 si de la data de 15.02.2018 pana la zi.
In temeiul art. 397 alin. (1) C. proc. pen. ia act ca persoana vatamata nu s-a constituit parte civila, prejudiciul fiind acoperit prin restituire.
In temeiul art. 272 C. proc. Pen. si art. 274 alin. (1) si (2) C. proc. Pen., obliga pe inculpatul XXX la plata catre stat a sumei de 700 lei cu titlu de cheltuieli judiciare, din care suma de 240 lei aferenta urmaririi penale si suma de 460 lei in cursul judecatii.
Onorariul aparatorului desemnat din oficiu ramane in sarcina statului si se plateste din fondurile MJ catre Baroul Bacau.
Cu drept de apel in termen de 10 zile de la comunicare.
Pronuntata in sedinta publica, astazi, 17.09.2018.


Presedinte,



Grefier,



Red. Jud.
Tehnored. Gref.