ultraj

Cod ECLI  
Dosar nr……..
R O M A N I A
JUDECATORIA BACAU
SECTIA PENALA

SENTINTA PENALA Nr. ………..
Sedinta publica de la ………….2018
Completul compus din:
PRESEDINTE …….
Grefier ……….

Ministerul Public – Parchetul de pe langa Judecatoria Bacau a fost reprezentat prin procuror ……………..

I N S T A N T A:

Deliberand asupra cauzei penale de fat?, constat? urm?toarele:
I. Situatia de fapt si incadrarea juridic? retinut? prin rechizitoriu
Prin rechizitoriul din data de ……..al Parchetului de pe lang? Judec?toria Bac?u in dosar nr…. /P/201 inregistrat pe rolul acestei instante sub nr. …../180/201…. la data de …………… s-a dispus trimiterea in judecat?, sub control judiciar, a inculpatului L  pentru s?varsirea infractiunii de ultraj prev?zut? de art. 257, alin. 1 si 4 C. pen. raportat la art. 193, alin. 1 C. pen.
In cuprinsul actului de sesizare al instantei s-a retinut, in esent?, c? in data de…….., in jurul orei 01.55, in timp ce agentul de politie ….-ajutor sef de post la Postul de Politie se afla in exercitarea atributiilor de serviciu, respectiv la interventia unei sesizari prin SNUAU 112 pe raza com., l-a agresat fizic pe acesta din urma, respectiv lovit cu piciorul, cauzandu-i suferinte fizice.
Pentru dovedirea situatiei de fapt au fost administrate urm?toarele mijloace de prob? in cursul urm?ririi penale: proces-verbal de sesizare din oficiu (f. d.u.p.); proces-verbal de examinare fizica si plansa foto(f. d.u.p.); declaratia persoanei vatamate (f. d.u.p.); certificat medico-legal nr. (f. d.u.p.); fisa UPU nr. 2017(f. d.u.p.); declaratiile martorilor ……………..adresa nr..2017 a IPJ); declaratiile inculpatului Lozinca lonut Andrei (f. 43-47 d.u.p.); inscrisuri.

II. Camera preliminar?
Prin Incheierea nr.din data de (f. 19 d.c.p.) judec?torul de camer? preliminar? a dispus inceperea judec?rii cauzei, constatand legalitatea sesiz?rii instantei, a administr?rii probelor si a efectu?rii actelor de urm?rire penal? privindu-l pe inculpatul L i.
De asemenea, judec?torul de camer? preliminar? a constatat c? nu au fost formulate cereri ori invocate exceptii de c?tre inculpat sau ap?r?torul acestuia cu privire la legalitatea administr?rii probelor si a efectu?rii actelor de c?tre organele de urm?rire penal?.
Totodat?, pe parcursul procedurii de camer? preliminar? a fost mentinut? m?sura controlului judiciar dispus? fat? de inculpat prin ordonanta procurorului din cadrul Parchetului de pe lang? Judec?toria Bac?u din data de.2017.

III. Desf?surarea cercet?rii judec?toresti
Prezent la judecarea cauzei, instanta i-a adus la cunostinta inculpatului invinuirea care i se aduce prin actul de sesizare al instantei, precum si faptul ca are dreptul sa nu faca nici o declaratie, ca tot ce declara poate fi folosit si impotriva sa, iar daca accepta sa dea declaratii are obligatia sa spuna tot ce stie cu privire la invinuirile care i se aduc.
La primul termen de judecata cu procedura legal indeplinita, ulterior citirii in extras de catre grefierul de sedinta, in baza art. 374, alin. 1 C. proc. Pen. a actului de sesizare a instantei, la data de 1 instanta l-a intrebat pe inculpat daca solicita ca judecata sa aiba loc numai pe baza probelor administrate in cursul urmaririi penale si a inscrisurilor prezentate de parti, aducandu-i la cunostinta dispozitiile art. 396, alin. 10 C. proc. Pen.
In prezenta ap?r?torului ales, inculpatul L a declarat in mod expres ca recunoaste savarsirea infractiunii pentru care a fost trimis in judecata si ca intelege sa fie judecat in conformitate cu dispozitiile art. 374 si art. 375 C. proc. Pen., doar in baza probelor administrate in cursul urmaririi penale, pe care le cunoaste si pe care si le insuseste in integralitatea lor. Totodat?, acesta si-a exprimat consimt?mantul in sensul c? este de acord s? presteze o munc? neremunerat? in folosul comunit?tii in eventualitatea in care va fi condamnat.
 Dupa punerea in discutia partilor a cererii inculpatului, instanta a constatat ca sunt indeplinte conditiile prevazute de art. 374, alin. 4 si art. 375, alin. 1 C. proc. Pen. si a admis cererea formulata de acesta.
Astfel, cu privire la manifestarea de vointa a inculpatului in sensul judecarii cauzei potrivit procedurii speciale, instanta retine ca unul dintre principiile care stau la baza procedurii penale, astfel cum este statuat in cuprinsul art. 6 paragraf 1 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului il constituie dreptul la judecarea in mod echitabi si intr-un termen rezonabil al cauzei, iar conform art. 3, lit. d din Conventia europeana, referitor la drepturile persoanelor acuzate, se prevede ca acestea pot: „sa intrebe sau sa solicite audierea martorilor acuzarii si sa obtina citarea si audierea martorilor apararii in aceleasi conditii ca si martorii acuzarii”.
In atare situatie, in prezenta declaratiei de recunoastere a invinuirii, de insusire a probelor administrate in cursul urmaririi penale si a solicitarii de a fi judecat doar pe baza acestora, fara administrare de probatorii noi, ori de readiministrare in mod nemijlocit de catre instanta de judecata a probatoriului din cursul urmaririi penale, inculpatul L nu va putea reclama ulterior vatamarea drepturilor la un proces echitabil sau incalcarea dreptului la aparare (Cauza Brandstetter contra Austriei – hotararea CEDO din 28 august 1991).
In faza de judecat?, ca urmare a admiterii cererii formulate de inculpat, nu au fost administrate alte probe, cauza fiind solutionat? pe baza probelor administrate in cursul urm?ririi penale si a probei cu inscrisuri in circumstantiere, propus? de inculpat.
La acelasi termen de judecat?, persoana v?t?mat? ……..a ar?tat c? nu doreste s? se constituie parte civil? in prezenta cauz?.

IV. Situatia de fapt retinut? de instant?
Avand in vedere c? pe parcursul desf?sur?rii procedurii de camer? preliminar? nu au fost invocate exceptii cu privire la legalitatea administr?rii probelor, c? in cursul judec?tii nu au fost contestate probele si nici nu s-a propus administrarea unor noi probe, iar inculpatul a recunoscut invinuirea ce i se aduce prin actul de sesizare, instanta urmeaz? a retine aceeasi situatie de fapt precum cea indicat? in actul de sesizare.
Astfel, instanta retine c? la data de 12., organele de politie din cadrul Sectiei de Politie Rurala s-au sesizat din oficiu cu privire la faptul ca agentul de politie a…..jutor sef de post la Postul de Politie, in timp ce se afla in exercitarea atributiilor de serviciu, respectiv la interventia unei sesizari prin SNUAU 112 pe raza com., a fost victima unei agresiuni fizice exercitata de numitul L.
Din cercetarile efectuate in cauza, respectiv declaratia persoanei vatamate, a rezultat faptul ca, in data de .2017, in jurul orei 00.55 se afla in exercitarea atributiilor de serviciu pe trei comune, din cadrul Sectiei, impreuna cu agentul de politie………, iar la un moment dat s-a primit un apel 112 de la numitul H, reclamandu-se ca o persoana in stare de ebrietate a intrat in curte peste apelant unde l-a agresat pe acesta si pe concubina acestuia…….
Agentii de politie s-au deplasat la fata locului, identificandu-l pe L ce se afla in fata locuintei sale, fiind in stare de ebrietate si avand un comportament agitat, si afirma faptul ca a fost batut de persoane din sat. intre timp, agentul de politie ……s-a deplasat la locuinta numitului H, timp in care agentul de politie ……..a ramas cu L pentru a-l linisti. Timp de aproximativ 10 minute agentul de politie ……a incercat sa vorbeasca cu inculpatul pentru a-l convinge sa mearga in locuinta sa, urmand ca ulterior sa-l audieze. intr-un final, inculpatul a intrat in curtea locuintei sale, agentul de politie …..deplasandu-se catre locuinta numitului H, aflata la circa 50 de m de locuinta inculpatului.
In timp ce agentul de politie …..se deplasa catre locuinta numitului H, inculpatul L a iesit din curtea locuintei sale indreptandu-se catre agentul de politie avand in mana o carte si spunand ca jura pe biblie ca el nu a lovit pe nimeni. In acel moment, agentul de politie …..l-a condus pe L  in curtea locuintei sale, incercand sa inchida poarta de acces, moment in care inculpatul l-a injurat, a iesit in drumul public si l-a lovit cu piciorul in abdomen.
Avand in vedere comportamentul inculpatului, agentul de politie …..T  l-a imobilizat si incatusat pe acesta, fiind ajutat de catre colegul sau,…...
In cauza au fost audiati in calitate de martori numitii……….., care au confirmat cele retinute mai sus.
Fiind audiat in cursul urm?ririi penale, inculpatul L nu a recunoscut savarsirea faptei, precizand ca nu isi aduce aminte sa-l fi lovit pe agentul de politie O  , intrucat era intr-o stare avansata de ebrietate, ins? la primul termen de judecat? a revenit asupra pozitiei procesuale exprimate initial si a solicitat judecarea cauzei conform procedurii simplificate, recunoscand invinuirea adus? prin actul de sesizare.
Raportat la mijloacele de prob? administrate in cauz?, instanta constat? c? fapta exist?, constituie infractiune si a fost s?varsit? cu vinov?tie de inculpat dincolo de orice indoial? rezonabil?, asa cum prev?d dispozitiile art. 396 alin. 2 C. proc. pen.

V. Incadrarea jurdic? a faptelor retinut? de c?tre instant?
In drept, fapta inculpatului L…..i constand in aceea c? in data de 12.1, in jurul orei 01.55, in timp ce agentul de politie …….-ajutor sef de post la Postul de Politie……, se afla in exercitarea atributiilor de serviciu, respectiv la interventia unei sesizari prin SNUAU 112 pe raza com.X, l-a agresat fizic pe acesta din urma, respectiv lovit cu piciorul, cauzandu-i suferinte fizice, intruneste elementele constitutive ale infractiunii de ultraj prev?zut? de art. 257, alin. 1 si 4 C. pen. raportat la art. 193, alin. 1 C. pen.
In ceea ce priveste elementul material din structura laturii obiective a infractiunii de ultraj const? in actiunea inculpatului L de a lovi persoana v?t?mat?  I  cu piciorul in zona abdomenului, in timpul si in leg?tur? cu desf?surarea atributiilor de serviciu ale acestuia din urm?.
Urmarea imediata a constat in crearea unor st?ri de temeri persoanei v?t?mate, intre fapta si urmarea produsa existand un raport de cauzalitate directa. De asemenea, prin fapta inculpatului s-a adus o grava atingere autoritatii statului si respectului pe care cet?tenii trebuie sa il manifeste fata de organele de politie.
Sub aspectul laturii subiective, fapta a fost comisa cu forma de vinovatie a intentiei directe, intrucat inculpatul a avut reprezentarea faptului ca  loveste persoana v?t?mat?, a urmarit acest rezultat si a acceptat eventualitatea producerii sale. De asemenea, inculpatul a avut si reprezentarea faptului ca persoana vatamata este agent de politie si ca se afla in exercitiul functiei.


VI. Individualizarea judiciar? a pedepselor
Constatand asadar c? sunt indeplinite conditiile cumulativ prev?zute de art. 396, alin. 2 C. proc. Pen., intrucat s-a stabilit dincolo de orice indoial? rezonabil? c? fapta exist?, constituie infractiune, sub aspectul laturii obiective si subiective, si a fost s?varsit? de c?tre inculpatul L cu forma de vinov?tie prev?zut? de lege, instanta va dispune condamnarea acestuia.
Instanta va avea in vedere c? functiile de constrangere si de reeducare, precum si scopul preventiv al pedepsei pot fi realizate numai printr-o corect? proportionare a acesteia, tinand seama si de persoana c?reia ii este destinat? in vederea reintegr?rii in societate. Se va urm?ri formarea unei atitudini corecte fat? de munc?, fat? de ordinea de drept si fat? de regulile de convietuire social?.
La individualizarea pedepsei vor fi avute in vedere criteriile generale de individualizare prev?zute de art. 74 C. pen., in cuprinsul c?ruia se arat? c? stabilirea duratei ori a cuantumului pedepsei se face in raport cu gravitatea infractiunii s?varsite si cu periculozitatea infractorului, care se evalueaz? dup? urm?toarele criterii: imprejur?rile si modul de comitere a infractiunii, precum si mijloacele folosite; starea de pericol creat? pentru valoarea ocrotit?; natura si gravitatea rezultatului produs ori a altor consecinte ale infractiunii; motivul s?varsirii infractiunii si scopul urm?rit; natura si frecventa infractiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului; conduita dup? s?varsirea infractiunii si in cursul procesului penal; nivelul de educatie, varsta, starea de s?n?tate, situatia familial? si social?.
Prin savarsirea infractiunii de ultraj sunt lezate relatiile sociale privind respectul datorat autoritatii statului roman, relatii sociale care prezinta o importanta juridica ridicata, in conditiile in care cetatenii Romaniei si persoanele care se afla pe teritoriul acestui stat au obligatia de a se conforma regulilor de conduita prescrise de legea romana, si, in consecinta de a se conforma dispozitiilor legale ale persoanelor care detin o functie ce implica exercitiul autoritatii de stat.
Pedeapsa stabilita de lege pentru savarsirea infractiunii de ultraj prev?zut? de art. 257, alin. 1 si 4 C. pen. raportat la art. 193, alin. 1 C. pen. este inchisoarea de la 4 luni si 15 zile la 3 ani, ins? instanta va avea in vedere limitele de pedeaps? reduse cu o treime ca urmare a aplic?rii prevederilor art. 396, alin. 10 C. proc. Pen, dat? fiind pozitia procesual? de recunoastere adoptat? de inculpat in cursul judec?tii.
In favoarea inculpatului, instanta retine c? din inscrisurile in circumstantiere depuse la dosarul cauzei rezult? c? acesta este o persoan? bine integrat? social, are un loc de munc? si un copil minor in intretinere.
Chiar dac? individualizarea pedepsei este un proces interior, strict personal al judec?torului, ea nu este totusi un proces arbitrar, subiectiv, ci dimpotriv?, el trebuie s? fie rezultatul unui examen obiectiv al intregului material probatoriu, studiat dup? reguli si criterii precis determinate de lege. Inscrierea in lege a criteriilor generale de individualizare a pedepsei inseamn? consacrarea explicit? a principiului stabilirii acesteia, asa incat respectarea lui este obligatorie pentru instant?. De altfel, ca s?-si poat? indeplini functiile care-i sunt atribuite in vederea realiz?rii scopului s?u si al legii, pedeapsa trebuie s? corespund? sub aspectul naturii (privativ? sau neprivativ? de libertate) si duratei, atat gravit?tii faptei si potentialului de pericol social pe care il prezint?, in mod real persoana infractorului, cat si aptitudinii acestuia de a se indrepta sub influenta pedepsei.
Functiile de constrangere si de reeducare, precum si scopul preventiv al pedepsei, pot fi realizate numai printr-o just? individualizare a sanctiunii, care s? tin? seama de persoana c?reia ii este destinat?, pentru a fi ajutat? s? se schimbe, in sensul adapt?rii la conditiile socio-etice impuse de societate.
Exemplaritatea pedepsei produce efecte atat asupra conduitei infractorului, contribuind la reeducarea sa, cat si asupra altor persoane care, v?zand constrangerea la care este supus acesta, sunt puse in situatia de a reflecta asupra propriei lor comport?ri viitoare si de a se abtine de la s?varsirea de infractiuni. Fermitatea cu care o pedeaps? este aplicat? si pus? in executare, intensitatea si generalitatea dezaprob?rii morale a faptei si f?ptuitorului, conditioneaz? caracterul preventiv al pedepsei care, totdeauna, prin m?rimea privatiunii, trebuie s? reflecte gravitatea infractiunii si gradul de vinov?tie a f?ptuitorului.
Prin raportare la cele prezentate, respectiv pericolul social concret al infractiunii, atitudinea inculpatului, circumstantele reale si personale retinute, instanta va aplica inculpatului L pedeapsa de 1 an inchisoare pentru s?varsirea infractiunii de ultraj prev?zut? de art. 257, alin. 1 si 4 C. pen. raportat la art. 193, alin. 1 C. pen., totul cu aplicarea art. 396, alin. 10 C. proc. pen.
In continuare, din analiza fisei de cazier judiciar, rezult? c? prin Sentinta penal? nr. ……….pronuntat? de Judec?toria Bac?u in dosar nr…….., defintiv? prin neapelare la data de……., in ceea ce il priveste pe inculpatul L s-a dispus renuntarea la aplicarea pedepsei, fiindu-i aplicat un avertisment conform art. 80 C. pen., pentru s?varsirea infactiunii de conducere a unui vehicul sub influenta alcoolului sau a altor substante, prevazuta de art. 336, alin. 1 C. pen., cu aplicarea art. 396, alin. 10 C. proc. pen., infractiunea respectiv? fiind concurent? cu cea care face obiectul prezentei cauze.
Conform prevederilor art. 82, alin. 3 C. pen., „daca in termen de 2 ani de la ramanerea definitiva a hotararii prin care s-a dispus renuntarea la aplicarea pedepsei se descopera ca persoana fata de care s-a luat aceasta masura savarsise anterior ramanerii definitive a hotararii o alta infractiune, pentru care i s-a stabilit o pedeapsa chiar dupa expirarea acestui termen, renuntarea la aplicarea pedepsei se anuleaza si se stabileste pedeapsa pentru infractiunea care a atras initial renuntarea la aplicarea pedepsei, aplicandu-se apoi, dupa caz, dispozitiile privitoare la concursul de infractiuni, recidiva sau pluralitate intermediara.”
In consecint?, instanta va dispune anularea renunt?rii la aplicarea pedepsei dispus? prin Sentinta penal? nr. ……..pronuntat? de Judec?toria Bac?u in dosar nr………, defintiv? prin neapelare la data de 05.01.2018, si va dispune condamnarea inculpatului L, in limitele pozitiei de recunoastere adoptate, la pedeapsa de 9 luni inchisoare pentru s?varsirea infactiunii de conducere a unui vehicul sub influenta alcoolului sau a altor substante, prevazuta de art. 336, alin. 1 C. pen., cu aplicarea art. 396, alin. 10 C. proc. pen.
In temeiul art. 38, alin. 1 C. pen. si art. 82, alin. 3 C. pen. constatand ca infractiunea dedus? judec?tii in prezenta cauz?, respectiv infractiunea ce a f?cut obiectul dosarului nr. …..al Judec?toriei Bac?u, pentru care s-a dispus condamnarea, au fost comise de catre inculpatul L in conditiile concursului real de infractiuni, in baza art. 39, alin. 1, lit. b C. pen. va aplica inculpatului pedeapsa cea mai grea, respectiv 1 an inchisoare la care va ad?uga sporul obligatoriu de 3 luni inchisoare reprezentand o treime din cuantumul pedepsei mai mici, in final inculpatul avand de executat pedeapsa rezultant? de 1 an si 3 luni inchisoare.
La stabilirea pedepsei accesorii, instanta urmeaza sa aiba in vedere nu doar dispozitiile nationale, ci si normele europene, astfel cum au fost interpretate de Curtea Europeana a Drepturilor Omului.
In cauza Cumpana si Mazare impotriva Romaniei, Curtea Europeana a Drepturilor Omului a statuat ca interdictia tuturor drepturilor ca pedeapsa accesorie, nu poate fi aplicata in mod automat oricarei persoane condamnate la pedeapsa inchisorii, indiferent de infractiunea pentru care se aplica pedeapsa principala si fara a fi supusa controlului instantelor in ceea ce priveste necesitatea, nefiind adecvata si nu se justifica in raport cu natura infractiunilor pentru care s-a angajat raspunderea penala a reclamantilor din cauza respectiva.
In hotararea pronuntata de Curtea Europeana a Drepturilor Omului in cauza Calmanovici impotriva Romaniei, instanta europeana si-a exprimat dubiul fata de eficienta recurgerii la interdictia de a vota pentru a atinge scopurile indicate de Guvern (de prevenire a infractiunilor, de pedepsire a infractorilor si de respectare a statului de drept, persoanele care au incalcat regulile societatii fiind lipsite de dreptul de a-si exprima opinia asupra elaborarii acestor reguli in timpul executarii pedepsei lor cu inchisoarea), si a aratat ca aceste scopuri nu pot fi calificate ca incompatibile prin ele insele cu dreptul garantat de art. 3 din Protocolul nr. 1. Curtea a reamintit ca art. 3 din Protocolul nr. 1, care consfinteste capacitatea individului de a influenta compunerea corpului legislativ, nu exclude aplicarea unor restrictii ale drepturilor electorale unui individ care, de exemplu, a comis grave abuzuri in exercitarea functiilor publice sau al carui comportament a amenintat sa submineze statul de drept sau fundamentele democratiei. Cu toate acestea, nu trebuie sa se recurga cu usurinta la masura extrem de severa pe care o constituie lipsirea de dreptul de vot. Pe de alta parte, principiul proportionalitatii impune existenta unei legaturi perceptibile si suficiente intre sanctiune si comportament, precum si fata de situatia persoanei afectate. Totodata Curtea a adus in discutie si recomandarea Comisiei de la Venetia, conform careia suprimarea drepturilor politice trebuie pronuntata de o instanta judecatoreasca intr-o hotarare specifica, intrucat o instanta independenta, care aplica o procedura cu respectarea contradictorialitatii, ofera o garantie solida impotriva arbitrarului. Aceste aspecte pot fi regasite si in hotararea data in cauza Hirst contra Marii Britanii.
In hotararea pronuntata in cauza Sabou si Pircalab impotriva Romaniei, s-a stabilit ca in ceea ce priveste interzicerea exercitarii drepturilor parintesti trebuie sa se demonstreze ca retragerea absoluta a drepturilor parintesti corespunde unei necesitati primordiale privind interesele copilului si ca, in consecinta, urmareste un scop legitim, anume protectia sanatatii, moralei sau a educatiei minorilor.
Fata de toate acestea, instanta trebuie sa analizeze in concret daca se impune interzicerea unor drepturi inculpatului L  si care anume dintre cele prevazute de lege.
Natura faptelor comise de inculpat denota o atitudine de sfidare a valorilor sociale ocrotite de norma penala, ceea ce releva existenta unei nedemnitati in exercitarea drepturilor de natura electorala prevazute de art. art. 66, alin. 1, lit. a (dreptul de a fi ales in autoritatile publice sau in orice alte functii publice) si lit. b (dreptul de a ocupa o functie ce implica exercitiul autoritatii de stat).
In schimb, in ceea ce priveste dreptul de a alege, instanta apreciaza ca in raport cu natura concreta a faptelor comise de catre inculpat, acesta nu este nedemn sa exercite dreptul de a alege, motiv pentru care nu ii va interzice exercitiul acestui drept. Totodata, tinand cont de imprejurarea ca fapta in discutie nu a fost savarsita de inculpat folosindu-se de functia sau profesia sa in scopul savarsirii infractiunii, neavand nicio legatura cu exercitarea autoritatii parintesti, in lumina jurisprudentei Curtiie Europene a Drepturilor Omului in materie, apreciaza ca nu se impune interzicerea pentru inculpat a exercitarii vreunui alt drept dintre cele prevazute de art. 66, alin. 1 C. pen.
Prin urmare, in baza art. art. 66, alin. 1 C. pen., va interzice inculpatului L cu titlu de pedeapsa complementara, pe o durata de doi ani de la data r?manerii definitive a prezentei, exercitarea drepturilor prevazute de art. 66, alin. 1, lit. a (dreptul de a fi ales in autoritatile publice sau in orice alte functii publice) si lit. b (dreptul de a ocupa o functie ce implica exercitiul autoritatii de stat) si cu titlu de pedeapsa accesorie exercitarea drepturilor prevazute de art. 66, alin. 1, lit. a, b C.pen., in conditiile prevazute de art. 65, alin. 1 si alin. 3 C. pen.
In opinia instantei, condamnarea inculpatului L este de natura sa ii atraga acestuia atentia asupra importantei respectarii legii penale, fiind indeplinite totodata si functiile preventive si coercitive ale pedepsei. In consecinta, in temeiul art. 91 C. proc. Pen., instanta va dispune suspendarea executarii pedepsei rezultante sub supraveghere pe durata unui termen de supraveghere de 2 ani, care se va calcula cu incepere de la data ramanerii definitive a prezentei hotarari. Instanta apreciaza ca perspectiva executarii pedepsei in cazul savarsirii unei noi infractiuni sau a nerespectarii obligatiilor impuse odata cu acordarea acestui beneficiu (care ar atrage revocarea beneficiului suspendarii sub supraveghere a executarii pedepsei) constituie un veritabil impediment in savarsirea de noi infractiuni de catre inculpat, institutia suspendarii executarii pedepsei sub supraveghere asigurand eficienta si efectivitatea rolului preventiv al pedepsei.
In continuare, conform art. 93 alin. 1 C. pen., pe durata termenului de supraveghere, inculpatul L va  fi obligat sa respecte urmatoarele masuri de supraveghere:
a) sa se prezinte la Serviciul de Probatiune B, la datele fixate de acesta;
b) sa primeasca vizitele consilierului de probatiune desemnat cu supravegherea sa;
c) sa anunte, in prealabil, schimbarea locuintei si orice deplasare care depaseste 5 zile;
d) sa comunice schimbarea locului de munca;
e) sa comunice informatii si documente de natura a permite controlul mijloacelor sale de existenta.
In baza art. 93, alin. 2, lit. b C. pen. instanta va obliga pe inculpatul L sa frecventeze un program de reintegrare social? derulat de c?tre Serviciul de Probatiune B sau organizat in colaborare cu institutii din comunitate.. Instanta apreciaza ca impunerea unei asemenea obligatii este necesara si c? poate conduce la indeplinirea rolului educativ si preventiv al pedepsei.
Potrivit art. 93, alin. 3 C. pen, pe parcursul termenului de supraveghere, condamnatul va presta o munca neremunerata in folosul comunitatii pe o perioad? de 90 de zile in cadrul primariei din localitatea unde locuieste, respectiv in cadrul Prim?riei Comunei , respectiv in cadrul Primariei Municipiului B la Serviciul Public de Salubritate si Spatii Verzi B, sau in cadrul Directiei Administrare Baze Sportive, cu exceptia cazului in care, din cauza starii de sanatate, nu poate presta aceasta munca.
Conform art. 94, alin. 3 C. pen., Serviciul de Probatiune B va lua masurile necesare pentru a asigura executarea obligatiilor prevazute de art. 93, alin. 2, lit. b si alin. 3 C. pen.
De asemenea, potrivit art. 404, alin. 2 C. proc. Pen. si art. 91, alin. 4 C. pen., instanta va atrage atentia inculpatului L asupra dispozitiilor art. 96, alin. 1, 2 si 4 C. pen., in sensul ca:
a) daca pe parcursul termenului de supraveghere, cu rea-credinta, nu respecta masurile de supraveghere sau nu executa obligatiile impuse ori stabilite de lege, instanta revoca suspendarea si dispune executarea pedepsei;
b) daca pana la expirarea termenului de supraveghere nu indeplineste integral obligatiile civile stabilite prin hotarare, instanta revoca suspendarea si dispune executarea pedepsei, afara de cazul in care persoana dovedeste ca nu a avut nicio posibilitate sa le indeplineasca;
c) daca pe parcursul termenului de supraveghere savarseste o noua infractiune, descoperita pana la implinirea termenului si pentru care s-a pronuntat o condamnare la pedeapsa inchisorii, chiar dupa expirarea acestui termen, instanta revoca suspendarea si dispune executarea pedepsei, conditii in care pedeapsa principala pentru noua infractiune se stabileste si se executa, dupa caz, potrivit dispozitiilor referitoare la recidiva sau la pluralitatea intermediara.

VII. Alte m?suri dispuse de instant?
In procedura de camer? preliminar?, a fost mentinut? m?sura controlului judiciar dispus? fat? de inculpatul L  prin ordonanta procurorului din data de 14.7, fiind ins? modificate obligatiile impuse acestuia prin Incheierea nr. 4/8 din 04. a judec?torului de camer? preliminar?.
Examinand legalitatea si temeinicia masurii preventive luata fata de inculpat, la acest moment procesual, instanta urmeaza a avea in vedere atat dispozitiile dreptului national, cat si cele ale Conventiei europene a drepturilor omului, astfel cum au fost interpretate in mod constant de catre Curtea europeana.
Din perspectiva Conventiei europene a drepturilor omului, instanta retine ca potrivit art. 5 par. 1, orice persoana are dreptul la libertate si la siguranta. Nimeni nu poate fi lipsit de libertatea sa, cu exceptia cazurilor limitative prevazute si potrivit cailor legale daca a fost arestat sau retinut in vederea aducerii sale in fata autoritatii judiciare competente, atunci cand exista motive verosimile de a se banui ca a savarsit o infractiune sau cand exista motive temeinice ale necesitatii de a-l impiedica sa savarseasca o infractiune sau sa fuga dupa savarsirea acesteia.
In ceea ce priveste legislatia nationala, potrivit art. 208 alin. 2 Cod procedura penala, cand constata ca temeiurile care au determinat luarea masurii se mentin sau exista temeiuri noi care justifica o masura preventiva, instanta dispune prin incheiere mentinerea masurii preventive fata de inculpat.
Conform art. 202 alin. 1 Cod procedura penala, masurile preventive pot fi dispuse daca exista probe sau indicii temeinice din care rezulta suspiciunea rezonabila ca o persoana a savarsit o infractiune si daca sunt necesare in scopul asigurarii bunei desfasurari a procesului penal, al impiedicarii sustragerii suspectului ori a inculpatului de la urmarirea penala sau de la judecata ori al prevenirii savarsirii unei alte infractiuni. Potrivit alin. 3 al art. 202 Cod procedura penala, orice masura preventiva trebuie sa fie proportionala cu gravitatea acuzatiei aduse persoanei fata de care este luata si necesara pentru realizarea scopului urmarit prin dispunerea acesteia.
Astfel, instanta constata ca la acest moment temeiurile care au determinat luarea masurii preventive a controlului judiciar nu mai subzist?, intrucat inculpatul a recunoscut s?varsirea infractiunii retinute prin actul de sesizare, m?sura preventiv? nemafiind necesara in scopul asigurarii bunei desfasurari a procesului penal ori pentru a preveni sustragerea inculpatului de la urmarirea penala, cu atat mai mult cu cat pedeapsa aplicat? a fost suspendat? sub supraveghere.
In consecint?, in baza art. 362 C. proc. pen. cu referire la art. 208, alin. 2 C. proc. pen., art. 215¹ C. proc. pen. si art. 242, alin. 1 C. proc. pen., instanta va revoca masura controlului judiciar dispusa fata de inculpatul L. prin ordonan?a procurorului din cadrul Parchetului de pe lang? Judec?toria Bac?u din data de 14., astfel cum a fost modificat? prin Incheierea nr. 4/28 din 0418 a judec?torului de camer? preliminar?.
Totodat?, va constata c? inculpatul L a fost retinut pentru 24 de ore, de la data de 13. 17, ora 11.58 pan? la data de.2017, ora 1, iar in baza art. 7 din Legea nr. 76/2008 privind organizarea si functionarea Sistemului National de Date Genetice Judiciare, va dispune prelevarea de probe biologice de la inculpat, la data ramanerii definitive a prezentei hotarari, urmand ca, in temeiul art. 5, alin. 5 din Legea nr. 76/2008, acesta sa fie informat ca probele biologice recoltate vor fi utilizate pentru obtinerea si stocarea in S.N.D.G.J. a profilului sau genetic.

VIII. Solutionarea actiunii civile
Instanta va lua act c? persoana v?t?mat? O nu s-a constituit parte civil? in prezenta cauz?.

IX. Cheltuieli de judecat?
Fat? de solutia dispus? in cauz? si v?zand prevederile art. 272 alin. 1 si art. 274, alin. 1 C. proc. Pen. va obliga pe inculpatul L la plata sumei de 650 lei cu titlu de cheltuieli judiciare catre stat, din care suma de 100 lei cu titlu de cheltuieli efectuate in cursul urmaririi penale si 550 lei in cursul judecatii.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
IN NUMELE LEGII
HOT?R?STE:

Condamna pe inculpatul L, , la pedeapsa de 1 an inchisoare pentru s?varsirea infractiunii de ultraj prev?zut? de art. 257, alin. 1 si 4 C. pen. raportat la art. 193, alin. 1 C. pen., totul cu aplicarea art. 396, alin. 10 C. proc. pen.
In baza art. 67, alin. 1 C. pen. interzice cu titlu de pedeapsa complementara, pe o durata de un an de la r?manerea definitv? a prezentei hot?rari, exercitarea drepturilor prevazute de art. 66, alin. 1, lit. a (dreptul de a fi ales in autoritatile publice sau in orice alte functii publice) si lit. b (dreptul de a ocupa o functie ce implica exercitiul autoritatii de stat).
In temeiul art. 66, alin. 1 C. pen. interzice cu titlu de pedeapsa accesorie drepturile prevazute de art. 66, alin. 1 lit. a, b C.pen., in conditiile prevazute de art. 65, alin. 1 si alin. 3 C. pen.
In temeiul art. 82, alin. 3 C. pen. anuleaz? renuntarea la aplicarea pedepsei dispus? prin Sentinta penal? nr. 2 17 pronuntat? de Judec?toria Bac?u in dosar nr. 2017, defintiv? prin neapelare la data de 0 18.
Condamn? pe inculpatul L la pedeapsa de 9 luni inchisoare pentru s?varsirea infactiunii de conducere a unui vehicul sub influenta alcoolului sau a altor substante, prevazuta de art. 336, alin. 1 C. pen., cu aplicarea art. 396, alin. 10 C. proc. pen. (infractiune ce a f?cut obiectul dosarului nr. 72 7 al Judec?toriei B).
In temeiul art. 38, alin. 1 C. pen. si art. 82, alin. 3 C. pen. constata ca infractiunea dedus? judec?tii in prezenta cauz?, respectiv infractiunea ce a f?cut obiectul dosarului nr. 17 al Judec?toriei B, pentru care s-a dispus condamnarea, au fost comise de catre inculpatul L in conditiile concursului real de infractiuni, iar in baza art. 39, alin. 1, lit. b C. pen. aplica inculpatului pedeapsa cea mai grea, respectiv 1 an inchisoare la care adauga sporul obligatoriu de 3 luni inchisoare reprezentand o treime din cuantumul pedepsei mai mici, in final inculpatul avand de executat pedeapsa rezultant? de 1 an si 3 luni inchisoare.
In baza art. 45, alin. 3, lit. a C. pen. aplica inculpatului pedeapsa complementara cea mai grea, respectiv interzicerea pe o durata de 1 an de la data r?manerii definitiv? a prezentei, a exercitarii drepturilor prevazute de art. 66, alin. 1, lit. a (dreptul de a fi ales in autoritatile publice sau in orice alte functii publice) si lit. b C. pen. (dreptul de a ocupa o functie ce implica exercitiul autoritatii de stat)
In baza art. 45, alin. 5 C. pen. aplica inculpatului pedeapsa accesorie cea mai grea,  respectiv interzicerea cu titlu de pedeapsa accesorie a drepturilor prevazute de art. 66, alin. 1 lit. a si b C.pen., in conditiile prevazute de art. 65, alin. 1 si alin. 3 C. pen.
In temeiul art. 91 C. Pen. dispune suspendarea sub supraveghere a execut?rii pedepsei rezultante de 1 an si 3 luni ani inchisoare aplicat? in prezenta cauz?.
In baza art. 92, alin. 1 si 2 C. pen. stabileste un termen de supraveghere de 2 ani ce se va calcula incepand cu data ramanerii definitive a prezentei hotarari.
Conform art. 93 alin. 1 C. pen., pe durata termenului de supraveghere, inculpatul L  trebuie sa respecte urmatoarele masuri de supraveghere:
a) sa se prezinte la Serviciul de Probatiune B, la datele fixate de acesta;
b) sa primeasca vizitele consilierului de probatiune desemnat cu supravegherea sa;
c) sa anunte, in prealabil, schimbarea locuintei si orice deplasare care depaseste 5 zile;
d) sa comunice schimbarea locului de munca;
e) sa comunice informatii si documente de natura a permite controlul mijloacelor sale de existenta.
In baza art. 93, alin. 2, lit. b C. pen. obliga pe inculpatul D sa frecventeze un program de reintegrare social? derulat de c?tre Serviciul de Probatiune B sau organizat in colaborare cu institutii din comunitate.
Potrivit art. 93, alin. 3 C. pen, pe parcursul termenului de supraveghere, impune inculpatului L  sa presteze o munca neremunerata in folosul comunitatii pe o perioada de 90 de zile in cadrul primariei din localitatea unde locuieste, respectiv in cadrul Prim?riei Comunei , respectiv in cadrul Primariei Municipiului la Serviciul Public de Salubritate si Spatii Verzi, sau in cadrul Directiei Administrare Baze Sportive, cu exceptia cazului in care, din cauza starii de sanatate, nu poate presta aceasta munca.
Conform art. 94, alin. 3 C. pen., Serviciul de Probatiune va lua masurile necesare pentru a asigura executarea obligatiilor prevazute de art. 93, alin. 2, lit. b si alin. 3 C. pen.
Potrivit art. 404, alin. 2 C. proc. Pen. si art. 91, alin. 4 C. pen., atrage atentia inculpatului L asupra dispozitiilor art. 96, alin. 1, 2 si 4 C. pen., in sensul ca:
a) daca pe parcursul termenului de supraveghere, cu rea-credinta, nu respecta masurile de supraveghere sau nu executa obligatiile impuse ori stabilite de lege, instanta revoca suspendarea si dispune executarea pedepsei;
b) daca pana la expirarea termenului de supraveghere nu indeplineste integral obligatiile civile stabilite prin hotarare, instanta revoca suspendarea si dispune executarea pedepsei, afara de cazul in care persoana dovedeste ca nu a avut nicio posibilitate sa le indeplineasca;
c) daca pe parcursul termenului de supraveghere savarseste o noua infractiune, descoperita pana la implinirea termenului si pentru care s-a pronuntat o condamnare la pedeapsa inchisorii, chiar dupa expirarea acestui termen, instanta revoca suspendarea si dispune executarea pedepsei, conditii in care pedeapsa principala pentru noua infractiune se stabileste si se executa, dupa caz, potrivit dispozitiilor referitoare la recidiva sau la pluralitatea intermediara.
In baza art. 362 C. proc. pen. cu referire la art. 208, alin. 2 C. proc. pen., art. 215¹ C. proc. pen. si art. 242, alin. 1 C. proc. pen. revoca masura controlului judiciar dispusa fata de inculpatul L ordonan?a procurorului din cadrul Parchetului de pe lang? Judec?toria  din data de 14017, astfel cum a fost modificat? prin Incheierea nr. 418 din 04. 18 a judec?torului de camer? preliminar?.
Constat? c? inculpatul L a fost retinut pentru 24 de ore, de la data de 13., ora 11.58 pan? la data de 14.11.2017, ora 11.58.
In baza art. 7 din Legea nr. 76/2008 privind organizarea si functionarea Sistemului National de Date Genetice Judiciare, dispune prelevarea de probe biologice de la inculpatul L, la data ramanerii definitive a prezentei hotarari, urmand ca, in temeiul art. 5, alin. 5 din Legea nr. 76/2008, inculpatul sa fie informat ca probele biologice recoltate vor fi utilizate pentru obtinerea si stocarea in S.N.D.G.J. a profilului sau genetic.
Ia act c? persoana v?t?mat? O nu s-a constituit parte civil? in prezenta cauz?.
Ia act c? inculpatul L a fost asistat in prezenta cauz? de ap?r?tor ales.
Conform art. 272 alin. 1 si art. 274, alin. 1 C. proc. Pen. obliga pe inculpatul L la plata sumei de 650 lei cu titlu de cheltuieli judiciare catre stat, din care suma de 100 lei cu titlu de cheltuieli efectuate in cursul urmaririi penale si 550 lei in cursul judecatii.
Cu drept de apel in termen de 10 zile de la comunicare.
Pronuntata in sedinta publica, astazi, 1 18.

  PRESEDINTE   GREFIER
             S C   R  R