Incheiere de camera preliminara. Incidenta sanctiunii nulitatii absolute reglementate de art. 281 alin.1 lit.f C.proc.pen in cazul neasigurarii asistentei juridice suspectului sau inculpatului retinut in fapt. Asistenta juridica obligatorie este instituit

Incheiere de camera preliminara. Incidenta sanctiunii nulitatii absolute reglementate de art. 281 alin.1 lit.f C.proc.pen in cazul neasigurarii asistentei juridice suspectului sau inculpatului retinut in fapt. Asistenta juridica obligatorie este instituita de legiuitor in considerarea vulnerabilitatii persoanelor aflate sub controlul autoritatilor judiciare, iar audierea suspectului sau inculpatului  ori administrarea de probe care implica prezenta unui suspect sau inculpat retinuti in fapt fara asigurarea asistentei juridice este nelegala. Intre momentul retinerii in fapt si momentul emiterii ordonantei de retinere se creeaza astfel o zona de non drept, despre care CEDO a stabilit ca nu este permisa acolo unde exista privare de libertate. Excluderea probelor administrate in aceste conditii. Prin incheierea de sedinta pronuntata la data de 24.04.2015 judecatorul de camera preliminara a dispus:
"In baza art. 342 C.proc.pen rap. la art. 35, art.41 C.proc.pen, constata legalitatea sesizarii instantei, sub aspectul competentei functionale, materiale si teritoriale.
In baza art. 342 C.proc.pen rap. la art. 328 alin. 1 si 286 alin. 2 C.proc.pen, constata legalitatea sesizarii instantei, sub aspectul regularitatii rechizitoriului emis la data de 30.03.2015, in dosarul nr. 2907/P/2015 al Parchetului de pe langa Judecatoria  Iasi.
In baza art. 281 alin. 1 lit. f  C.proc.pen si art. 90 lit. a  C.proc.pen, admite exceptia nulitatii probelor constand in procesele verbale de reconstituire din 5.03.2015, aflate la filele 70,99,129 dup, exceptie invocata din oficiu.
In baza art.342 C.proc.pen. rap. la art. 102 alin. 2,3 C.proc.pen exclude din procesul penal probele constand in procesele verbale de reconstituire din 5.03.2015, aflate la filele 70,99,129 dup.
In baza art. 342  C.proc.pen. rap. la art. 101, art. 102 C.proc.pen, constata legalitatea administrarii celorlalte  probe din cursul urmaririi penale.
In baza art. 342  C.proc.pen. rap.la art. 286 C.proc.pen si art. 281 alin. 1 lit. e  si f C.proc.pen, art. 282 C.proc.pen, constata legalitatea efectuarii actelor de urmarire penala.
In baza art. 345 alin. 2 C.proc.pen, inainteaza, astazi, 24.04.2015, prin fax, prezenta incheiere Parchetului de pe langa Judecatoria Iasi, cu solicitarea de a se preciza, in termen procedural de 5 zile de la comunicare, daca se mentine dispozitia de trimitere in judecata sau daca se solicita restituirea cauzei.
 (_)"

Pentru a dispune astfel, instanta a retinut in esenta urmatoarele:
Principiul legalitatii administrarii probelor este acea regula potrivit careia in  procesul penal trebuie administrate probele obtinute cu respectarea dispozitiilor legale, prin mijloace de proba prevazute de lege.
Cu privire la ansamblul probelor administrate in cursul urmaririi penale, judecatorul de camera preliminara retine ca, in principiu,  acestea au fost administrate, cu respectarea dispozitiilor cuprinse in art. 101  C.proc.pen., in lumina principiului legalitatii si loialitatii administrarii probelor.
In acest sens, fata de faptul ca in cauza s-a procedat la o perchezitie domiciliara la domiciliul inculpatului, judecatorul de camera preliminara constata ca aceasta a fost legal efectuata, in baza mandatului perchezitie emis de Judecatoria Iasi la data de 04.03.2015, potrivit incheierii de camera de consiliul pronuntata in dosarul nr. 6030/245/2015 (fila 28 dup). Constata judecatorul de camera preliminara ca perchezitia domiciliara a fost efectuata intre orele 06,00-10,00, deci cu respectarea art. 159 alin. 3 C.proc.pen.

Judecatorul de camera preliminara a invocat, din oficiu, exceptia de nulitate a proceselor-verbale de reconstituire (filele 70,99,129 dup).
A retinut judecatorul de camera preliminara ca, in data de 5.03.2105, la ora 06,00, organele de cercetare penala, insotite de martorul asistent G. S., au descins la locuinta inculpatului si, potrivit dispozitiilor legale, in baza autorizatiei sus mentionate, au procedat la efectuarea perchezitiei domiciliare, pana la ora 10,00.
Ulterior efectuarii perchezitiei domiciliare, asa cum rezulta din coroborarea datelor aflate la dosarul de urmarire penala cu declaratiile date de inculpat asupra acestui aspect in fata instantei de judecata,  fara a exista emis vreun mandat de aducere sau vreo citatie pentru inculpat, organele de politie au retinut in fapt pe inculpat si l-au condus la sediul politiei. Din acest moment, inculpatul s-a aflat sub controlul permanent al autoritatilor judiciare. S-a procedat la efectuarea unor reconstituiri, inculpatul fiind condus la locurile comiterii faptelor si solicitandu-i-se sa arate modalitatea in care a savarsit infractiunile, sens in care inculpatul si-a manifestat acordul, potrivit propriilor sustineri si a consemnarilor din procesele-verbale intocmite.
In aceeasi data, la ora 15,20, organul de cercetare penala a procedat la emiterea unei ordonante de retinere cu privire la invinuit. S-a stabilit ca durata retinerii este de 24 ore, din data de 5.03.2015, de la ora 15.20 la data de 6.03.2015, ora 15.20.

Judecatorul de camera preliminara a apreciat ca procesele verbale de reconstituire aflate la filele 70,99,129 dup  sunt lovite de nulitate, pentru ca, data fiind situatia inculpatului de la acel moment, era incidenta asistenta juridica obligatorie a acestuia.
 Astfel,  dupa efectuarea perchezitiei domiciliare, suspectul a fost condus la sediul politiei. Incepand cu acest moment, in lumina textului art. 5 CEDO si a jurisprudentei Curtii (hotararea Creanga contra Romaniei din 23.02.2012), suspectul a fost o persoana privata de libertate.
Legiuitorul a reglementat asistenta juridica obligatorie a persoanelor private de libertate,  in considerarea vulnerabilitatii si a lipsei mijloacelor propriu-zise de asigurare a apararii in contextul privarii de libertate. Prin urmare, prezinta relevanta situatia concreta a unui suspect care este privat de libertate in fapt (deci momentul in care suspectul este retinut in fapt) si nu momentul formal la care fata de acesta se emite o ordonanta de retinere. Asistenta juridica este obligatorie atunci cand se efectueaza, cu suspectul sau inculpatul aflati sub controlul absolut al organelor judiciare, deci privati de libertate,  mijloace probatorii, constand in audieri, confruntari, reconstituiri si nu ulterior efectuarii acestor mijloace probatorii, cand se ia formal masura retinerii fata de acelasi suspect sau inculpat si cand deja probele au fost administrate fara asistenta juridica. Prin aceasta practica neloiala se eludeaza sensul dispozitiilor procesual penale prin care legiuitorul a instituit drepturi si garantii in considerarea starii de vulnerabilitate a persoanelor aflate sub controlul agentilor statului, lipsind de substanta aceste drepturi si garantii si creandu-se aparenta unei legalitati prin asigurarea unei asistente juridice in conditiile in care aceasta  deja nu mai este necesara, probele fiind deja administrate cu participarea unei persoane retinute in fapt si fara ai ii asigura apararea calificata.
Este important de amintit  in acest context considerentele Curtii din cauza Creanga contra Romaniei (cu precizarea ca natura infractiunii de care fusese acuzat inculpatul Creanga era una diferita, aspect nerelevant din perspectiva respectarii dreptului la aparare)  in care s-au aratat ca "nu se contesta faptul ca coruptia constituie un flagel endemic care submineaza increderea cetatenilor in institutii si intelege ca autoritatile nationale trebuie sa dea dovada de fermitate fata de persoanele raspunzatoare. Cu toate acestea, combaterea flagelului nu poate justifica, in materie de libertate, recurgerea la acte arbitrare si existenta unor ZONE DE NON DREPT acolo unde exista privare de libertate". In cauza Creanga contra Romaniei s-a apreciat ca reclamantul a fost privat de libertate si ar fi trebuit sa beneficieze de drepturile unei persoane private de libertate, desi se prezentase la organul de urmarire penala in urma citatiei primite, dar a intrat sub controlul autoritatilor care au desfasurat acte de ancheta, apreciindu-se astfel  ca nu a mai fost liber sa plece. In speta de fata, faptul ca suspectul a fost privat de libertate este mult mai evident in contextul conducerii sale la sediul organului de urmarire dupa efectuarea perchezitiei.
A concluzionat judecatorul de camera preliminara ca procesele verbale de reconstituire din 5.03.2015, aflate la filele 70,99,129 dup, sunt probe rezultate din administrarea unor mijloace probatorii fara respectarea conditiilor de legalitate si a garantiilor procesuale prevazute de legea procesual penala in vigoare la momentul efectuarii actului procedural, intr-o perioada de timp care se subsumeaza, din cauza manierei efective de ancheta, notiunii de "zona de non-drept in cadrul privarii de libertate", in lumina jurisprudentei CEDO. In aplicarea art. 281 alin. 1 lit. f  C.proc.pen care prevede ca determina intotdeauna aplicarea nulitatii incalcarea dispozitiilor privind asistarea de catre avocat a suspectului sau inculpatului, atunci cand asistenta juridica este obligatorie si art. 90 lit. a  C.proc.pen care impune asistenta juridica obligatorie a suspectului retinut,  judecatorul de camera preliminara constata ca probele anterior mentionate sunt lovite de nulitate. Pe cale de consecinta, ca si sanctiune derivata, in conformitate cu art.102 alin.2, 3  N.C.proc.pen,  nu vor fi folosite in procesul penal, ci  excluse."