Grupa de Munca. Mijloc de proba

Grupa de Munca. Mijloc de proba.

     Ordinul nr. 50/1990 –art.3,6, 7,15
       Ordinul nr.125/1990
   Dec.nr.92/1976-art.1
     
     Legislatia in materie susenuntata reglementeaza expres criteriile pe baza carora se stabilesc locurile de munca ce se incadreaza in grupa I si II de munca, organele competente care faca aceste incadrarii, metodologia, pe baza careia unitatile efectueaza incadrarea in grupele I si II de munca.
     Toate aceste prevederi legale invedereaza ca incadrarea locurilor de munca din diferite unitati in grupele I si II, trecerea de la o grupa la alta si scoaterea lor dintr-o anumita grupa, nominalizarea persoanelor care se incadreaza in grupa de munca au caracterul unor acte de organizare interna a unitatilor; instanta nefiind competenta sa faca ea incadrarea unui loc de munca in grupele I si II de munca
     
     Sectia pentru conflicte de munca si asigurari sociale - Decizia civila nr. 316/01 martie 2010.
     
   Prin actiunea in conflict de munca inregistrata la Tribunalul Alba sub dosar nr.7575/107/2008, reclamantul  C.L. a chemat-o in judecata parata S.C. „A.” S.A ZLATNA, prin lichidator, solicitand ca  prin hotararea judecatoreasca ce se va pronunta: sa se constate ca activitatea desfasurata de reclamant in cadrul societatii parate se incadreaza in grupa I de munca, in perioada   05.05.1997 –09.02.2004; obligarea paratei la efectuarea cuvenitelor mentiunii in carnetul de munca.
In motivarea actiunii sale, in fapt, reclamantul sustine ca in perioada indicata in actiune si-a desfasurat activitatea in cadrul societatii parate, in functia de paznic, respectiv operator pompier, in conditii de noxe, la 50 de metri de cuptorul de forjare, lucrand si in cadrul sectiei Metalurgie, unde stingea incendiile.
Cererea nu a fost motivata in drept. 
In probatiune s-au depus urmatoarele inscrisuri: copie carnet de munca, adeverinta eliberata de parata. 
       Prin intampinarea depusa in cauza, parata S.C. „A.” S.A ZLATNA, prin lichidator solicita respingerea actiunii, motivand ca potrivit listelor locurilor de munca si a grupelor de munca in care se incadreaza, intocmite in cadrul societatii in conformitate cu Ordinul nr.50/1990 si HG nr. 481/1990 pentru personalul incadrat la sectia Paza si Pompieri nu se acorda drepturile prevazute de Legea nr. 226/2006. Depune, in acest sens Anexa nr.1 cuprinzand lista locurilor de munca incadrate in grupele 1 si II de munca, state de plata.
A fost audiat  martorul S.N., declaratia acestuia fiind atasata la dosarul cauzei.
          Prin sentinta civila nr.372/25.02.2009 pronuntata de Tribunalul Alba in dosar nr.7575/107/2008, s-a respins actiunea civila formulata de reclamantul C.L impotriva paratei  S.C. „A.” S.A ZLATNA, prin lichidator.
Pentru a hotari astfel, tribunalul a retinut, in esenta, cu referire la probele dosarului si dispozitiile legale incidente, ca pretentiile reclamantului sunt neintemeiate cata vreme activitatea desfasurata de acesta de paznic, respectiv operator pompier nu se regaseste in Anexa nr. 1 la contractul colectiv de munca incheiat la nivelul societatii care cuprinde lista locurilor de munca care se incadreaza in grupa I si II de munca.
Impotriva acestei sentinte a declarat recurs, in termenul legal prevazut de art. 79 din Legea nr.168/1999, reclamantul, aducandu-i critici pentru nelegalitate  si netemeinicie si  solicitand admiterea acestuia si modificarea sentintei atacate, in sensul admiterii actiunii asa cum a fost formulata.
In dezvoltarea motivelor de recurs, reclamantul a aratat ca sentinta atacata este nelegala si netemeinica, intrucat a lucrat intr-o unitate cu grad de poluare foarte ridicat, toti locuitorii orasului sunt afectati, deci el ca muncitor care era la cel putin 50 m de cuptorul de forjare sau ca operator pompier este indreptatit a beneficia de grupa de munca  fiind tot timpul in gaz, praf, frig, iar alti angajati (sef de sectie, inginer, sofer, operator cantar si mecanic locomotiva) beneficiaza de grupa I de munca. Mai arata recurentul  ca la alta unitate din localitate - E.M. Zlatna toti salariatii au beneficiat de grupa de munca indiferent daca au lucrat in subteran sau la 200-1000 m de frontul de lucru. In fine, recurentul sustine ca este inadmisibil ca lucrand toti in aceeasi unitate sa se faca o asemenea departajare si numai la unitatea lor.
Recursul nu a fost motivat in drept.
Intimata nu a depus intampinarea in aceasta faza procesuala.
CURTEA, analizand sentinta atacata prin prisma criticilor formulate cat si din oficiu, conform art. 306 alin.2  Cod procedura civila a retinut urmatoarele:
Recursul este nefondat.
     Potrivit art. 3 din Ordinul nr. 50/1990  beneficiaza de incadrare in grupele I si II de munca , fara limitarea numarului  personalul care este in activitate : muncitori, ingineri, subingineri, tehnicieni,  personal de intretinere si reparatii , controlori tehnici  de calitate, precum  si alte  categorii  de personal  care lucreaza efectiv  la locurile de munca  si activitatile  prevazute  in anexele nr. 1 si 2.
De asemenea , potrivit art. 6 din acelasi act  normativ  nominalizarea  persoanelor  care se incadreaza in grupele I si II de munca  se face de catre  conducerea  unitatilor  impreuna cu sindicatele  libere din unitati , tinandu-se seama  de conditiile deosebite  de munca  concrete  in care  isi desfasoara  activitatea  persoanele respective (nivelul  noxelor  existente, conditii  nefavorabile de microclimat, suprasolicitare fizica  sau nervoasa, risc  deosebit  de explozie, iradiere sau infectare etc.).
          Art. 7 al textului de lege  prevede ca incadrarea  in grupele I si II de munca  se face proportional  cu timpul  efectiv lucrat  la locurile de munca  incluse in aceste grupe, cu conditia ca , pentru  grupa I personalul sa lucreze  in aceste locuri cel putin 50 %, iar  pentru grupa a II –a cel putin 70% din programul de lucru.
     In aplicarea acestui text de lege, conducerea societatii intimate,  in urma negocierii  cu sindicatul a clauzelor contractului colectiv de munca la  nivel de unitate, a stabilit locurile de munca  cu conditii deosebite de munca  incadrate in grupele I si II  mentionandu-le expres in inscrisurile privind structura locurilor de munca pe grupa de munca depuse la dosar , anexe la contractul colectiv de munca.
     In speta, recurentul, angajat al societatii intimate in perioada 05.05.1997-09.02.2004 pe postul de  paznic la serviciul administrativ, respectiv pompier la administrativ- formatia PSI nu beneficiaza de sporurile acordate in temeiul Legii nr. 226/2006; acest loc de munca si ocupatie neregasindu-se in lista locurilor de munca din cadrul unitatii care se incadreaza in grupe de munca
     Proba testimoniala administrata in cauza nu este relevanta sub acest aspect deoarece  actele normative incidente (Ordinele nr.50/1990-art.15 si nr.125/1990) prevad expres ca mijloc de proba a perioadei de activitate desfasurata in locurile de munca si a activitatilor ce se incadreaza in grupele I si II, carnetul de munca. 
     In acelasi sens, art. 1 din Dec.nr.92/1976 prevede urmatoarele: ”carnetul de munca este actul oficial prin care se dovedeste vechimea in munca, vechimea neintrerupta in munca, vechimea neintrerupta in aceeasi unitate, vechimea in  functie, meserie sau specialitate, timpul lucrat in locuri de munca cu conditii deosebite, retributia tarifara de incadrare si alte drepturi ce se includ in aceasta, ceea ce face inadmisibila proba cu martori potrivit art. 1173 Cod civil peste cele mentionate in acest inscris oficial.
In fine, referirea recurentului la alti salariatii care beneficiaza de grupa de munca nu are relevanta juridica in cauza, intrucat legislatia in materie sus enuntata reglementeaza expres criteriile pe baza carora se stabilesc locurile de munca ce se incadreaza in grupa I si II de munca, organele competente care faca aceste incadrarii, metodologia, pe baza careia unitatile efectueaza incadrarea in grupele I si II de munca.
     Toate aceste prevederi legale invedereaza ca incadrarea locurilor de munca din diferite unitati in grupele I si II, trecerea de la o grupa la alta si scoaterea lor dintr-o anumita grupa, nominalizarea persoanelor care se incadreaza in grupa de munca au caracterul unor acte de organizare interna a unitatilor; instanta nefiind competenta sa faca ea incadrarea unui loc de munca in grupele I si II de munca ( in acelasi sens Decizia de indrumare nr.4/1976 al fostului Tribunal Suprem).
          Fata de cele ce preced, Curtea, constatand ca solutia primei instante este legala si temeinica, in conformitate cu art.312 alin.1 Cod procedura civila, cu aplicarea art.82  din Legea nr.168/1999, a respins, ca nefondat recursul cu care a fost investita de catre reclamant.