Potrivit art.960 alin.2 Cod civil 1864 dolul nu se presupune drept pentru care, cel ce sustine ca a avut consimtamant viciat prin dol, trebuie sa faca dovada ca manoperele dolosive manifestate prin captatie si sugestie au fost exercitate asup...

R O M A N I A

JUDECATORIA MOTRU Anulare act

Potrivit art.960 alin.2 Cod civil 1864 dolul nu  se  presupune drept pentru care, cel ce sustine ca  a avut  consimtamant viciat prin dol, trebuie sa  faca dovada ca  manoperele dolosive manifestate prin captatie si  sugestie au fost  exercitate asupra sa cu scopul alterarii vointei.

Prin cererea inregistrata pe rolul Judecatoriei  Motru sub nr. 3686/263/2011 reclamantul  V. C. a chemat in judecata parata A. V. solicitand instantei ca, prin sentinta ce se va pronunta  sa se constate  nulitatea absoluta a declaratiei date la BNP P. O. in data de 08.01.2009  ca fiind data cu consimtamant viciat, respectiv sub dol.
In motivare  reclamantul  a aratat ca  din februarie 2008 pana in prezent  a fost internat la Sectia Psihiatrie unde a stat diferite perioade, cu scurte intreruperi, diagnosticul fiind "tulburare depresiva anxioasa cu comportament delirant, tulburare de atentie, memorie si instabilitate psihica" urmand  de atunci  si pana in prezent  un tratament pt. a putea , cel putin aparent, sa  aiba o viata sociala.
Ca, profitand de boala lui si de faptul ca a fost  legat afectiv de mama sa(care la data semnarii declaratiei  era paralizata) sora lui, parata, a convins-o pe mama partilor sa-i ceara reclamantului sa dea o declaratie prin care sa fie de acord ca terenul in suprafata de 2504 mp  provenit  de la tatal lor, sa-i revina exclusiv paratei.
Ca, pt. a nu o supara pe mama sa  care era pe moarte(decedand  la data  26.10.2009) si fara sa prevada consecintele unui asemenea act  , a  semnat  aceasta declaratie.
A mai aratat    reclamantul ca terenul pt. care  semnat  ca este de acord sa revina paratei nu provine  de la tatal partilor asa cum a fost pus sa declare , ci de la bunica materna M. P., dupa care nu a fost dezbatuta succesiunea.
A concluzionat reclamantul ca starea de boala de natura psihica  care i-a afectat discernamantul, precum si dolul asupra consimtamantului  concretizat sub forma captatiei sau sugestiei, constand in specularea de catre parata a afectiunii reclamantului pt. mama lor, fac ca aceasta declaratie sa  fie nula.
In drept cererea a fost intemeiata pe disp. art. 953-960 C.civ.
In dovedirea cererii sale reclamantul a depus la dosar inscrisuri(filele 3-8).
Parata legal citata a formulat intampinare  prin care a  solicitat respingerea actiunii aratand ca  declaratia  autentificata sub nr. __./8.01.2009 nu poate fi  constata nula pe motiv ca ar fi fost data cu consimtamant viciat  din cauza diagnosticului indicat deoarece reclamantul este o persoana absolut sanatoasa si responsabila care desfasoara activitati ce implica discernamant, atentie distributiva, concentrare , etc., iar actele medicale de care se prevaleaza i-au fost  necesare pt. un cu totul alt scop.
Ca, se afla in prezenta unui inscris autentic  si instructiunile notariale prevad ca atunci cand notarul are indoieli cu privire la deplinatatea facultatilor mintale ale unei persoane sau cand apreciaza ca vointa sa este afectata de vreun viciu  de consimtamant , sa refuze autentificarea, astfel ca agentul instrumentator prin autentificarea declaratiei atesta exprimarea vointei libere si face dovada pana la inscrierea  in fals.
A mai  aratat parata prin  intampinare ca  reclamantul  avea posibilitatea sa prezinte notarului actele medicale de care se prevaleaza.
In dovedirea cererii , reclamantul, si in aparare, parata, au solicitat incuviintarea probei testimoniale si probei cu interogatoriu.
Instanta  a incuviintat probatoriul asa cum a fost solicitat procedand la luarea  cate unui interogatoriu scris partilor(filele 40-42, 57-58) si la audierea martorilor  G. I., J. T. A., T. G. (filele 43-45), C. F. (fila 76).
Analizand actele si lucrarile dosarului instanta retine urmatoarele:
 In privinta dispozitiilor legale aplicabile cauzei de fata, instanta , avand in vedere ca se solicita sa se constate nulitatea absoluta a unui act juridic incheiat la o data la care era in vigoare codul civil din 1864, vazand si disp. art. 3 din Lg. 71/2011,  va analiza cauza de fata prin prisma dispozitiilor codului civil din 1864.
Reclamantul solicita sa se constate  nulitatea absoluta a declaratiei date in data de 08.01.2009, a carei semnatura a fost legalizata  la BNP P. O. sub nr. 103 ( f.3),  prin care acesta a declarat ca este de acord si intelege sa nu aiba nicio pretentie  asupra terenului situat in sat S., comuna S., jud. Gorj, in suprafata de 2504 mp. , categoria arabil-constructii teren detinut  de   tatal  reclamantului  V. I. .
A mai  declarat  reclamantul  ca  este  de acord  ca  sora  sa   parata ta  A.  V.  sa  primeasca  in  proprietate  si  sa  stapaneasca  terenul  mentionat  anterior  si  ca   este  de  acord   sa  se  elibereze  titlul  de  proprietate  pe  numele  paratei.
In motivare a aratat reclamantul ca, la data la care a dat declaratie,  starea de boala de natura psihica  i-a afectat discernamantul.
A mai aratat reclamantul ca a avut consimtamantul viciat prin dol dolul asupra sub forma captatiei sau sugestiei, constand in specularea de catre parata a afectiunii reclamantului pentru  mama lor, fac ca aceasta declaratie sa  fie nula.
Art. 953 - 961 c. civil  1864 reglementeaza dispozitiile privitoare la viciile de consimtamant.
 Potrivit art. 961 c. civil 1864  conventia facuta prin eroare, violenta sau dol nu este nula de drept ci da loc numai actiunii in nulitate.
Consimtamantul definit ca manifestare de vointa juridica a unei persoane, in vederea formarii unui act juridic, pentru a fi valabil trebuie sa fie liber si neviciat si sa indeplineasca cumulativ urmatoarele conditii: sa provina de la o persoana cu discernamant, sa fie exprimat cu intentia de a produce efecte juridice, sa fie exteriorizat si sa nu fie alterat printr-un viciu de consimtamant.
Prin urmare, discernamantul este o componenta esentiala a consimtamantului si presupune ca, la incheierea actului juridic, subiectul de drept civil sa aiba puterea de a aprecia efectele juridice care se produc in baza manifestarii sale de vointa.
 Actul juridic civil este prin esenta sa un act constient deci subiectul de drept care-l incheie trebuie sa aiba puterea de a discerne asupra consecintelor juridice ale actului incheiat prin manifestarea sa de vointa.
Prezenta sau lipsa discernamantului constituie o stare de fapt, iar capacitatea subiectului de drept de a incheia actul juridic reprezinta o stare de drept.
Persoana fizica care are capacitatea de exercitiu deplina este prezumata ca avand si discernamantul necesar pentru a incheia actele juridice corespunzatoare capacitatii ei, de aceea lipsa de discernamant trebuie sa fie dovedita, iar dovada sa fie neechivoca.
Exista situatii in care persoana se afla in incapacitate naturala, desi din punct de vedere legal este considerata capabila pentru incheierea actelor juridice.
Astfel, cel aflat intr-o stare de tulburare depresiva, comportament delirant, tulburare de atentie, memorie si instabilitate psihica  ( cum este cazul in speta ) poate fi  lipsit temporar de discernamant si deci de o vointa constienta, dar  dovada acestei stari trebuie sa fie neechivoca, raportat la momentul incheierii actului.
In situatia in care lipseste discernamantul, consimtamantul nu poate fi considerat valabil exprimat la incheierea actului juridic, lipsa discernamantului fiind asimilata cu lipsa consimtamantului la incheierea actului respectiv, ceea ce duce la nulitatea absoluta a acestuia.
 De aceea este esential a se stabili daca, la momentul la care reclamantul a dat declaratia a carei anulare o solicita avea discernamantul faptelor si actelor sale .
Astfel se retine ca, la dosarul cauzei, au fost depuse mai multe  acte medicale  din care reiese ca, in  perioada   11.02.2008- 28.02.2008,  reclamantul a   fost  internat   la  sectia  psihiatrie  unde   a  fost  diagnosticat cu  tulburare    depresiva   anxioasa  si  stare  de  disconfort  psihic  ( fila 4).
De asemenea,  se  mai  retine   ca  a  fost  internat   pentru  acelasi  diagnostic  si  in  perioada  04.04.20108-18.04.2008  precum  si  in  perioada  09.03-21.03. 2008.
Din interogatoriul reclamantului se  retine ca  la  sfarsitului  anului  2008  s-a  pensionat   pe  caz  de  boala   avand  boli   cardiologice , diabet  si  psihiatrie. (  fila  40).
Din depozitiile  martorilor  audiati  in  cauza  se  retine  ca  in  perioada  2008 , 2009 reclamantul  a  fost  bolnav, insa  acestia   nu  au  cunostinta  despre  afectiunile  de  care  suferea.   Martorul  J.  T.  A.   a declarat  ca   in  perioada  2008, 2009 a  lucrat   la  casa  reclamantului   si  a observat  ca  acesta   parea  absent. ( fila  44).
Fata de  acestea   se  constata  ca  actele  medicale  depuse  la  dosar  atesta   o  afectiunea  psihica  a  reclamantului  ce  dateaza   din luna  martie  - aprilie  2008, iar  declaratia  a  carei  anulare  se  cere  a  fost  incheiata  in  luna  ianuarie  2009.
De  mentionat  ca   reclamantul   nu  a  solicitat  efectuarea  unei  expertize  psihiatrice  in  cauza.
Din ansamblul materialului probator administrat in cauza nu reiese cu certitudine ca , la momentul la care a dat declaratia, reclamantul nu putea aprecia efectele juridice ale actelor pe care le incheia fiind lipsit total de discernamant.
In ce priveste sustinerea reclamantului ca, la momentul la care a dat declaratia legalizata  la BNP P. O. sub nr. 103,  a avut consimtamantul viciat prin dol sub forma captatiei si sugestiei, se retine ca art. 960 c.civil 1864  prevede ca " dolul este o cauza de nulitate a conventiei  cand mijlocele viclene, intrebuintate de una din parti , sunt astfel incat, fara aceste masinatii, cealalta parte nu ar fi contractat."
Desi, din aceste dispozitii legale ar rezulta ca dolul este aplicabil doar actelor juridice bilaterale, instanta apreciaza ca dolul , sub forma captatiei si sugestiei, poate fi intalnit in cazul actelor juridice unilaterale, cum este cazul in speta.
Cum potrivit art. 960 alin. 2 c.civil 1864 dolul nu se presupune, cel ce sustine ca a avut consimtamantul viciat prin dol trebuie sa faca dovada ca manoperele dolosive manifestate prin capta?ie si sugestie au fost  exercitate asupra sa cu scopul alterarii voin?ei .
Din depozitiile martorilor audiati in cauza reiese ca, intre reclamant si mama sa care locuia cu parata si era bolnava, a existat o stransa legatura afectiva.
Faptul ca reclamantul, fiind manat de dorinta de a nu isi supara mama bolnava, a dat declaratia prin care a inteles  sa nu aiba nicio pretentie  asupra terenului situat in sat S., comuna S., jud. Gorj, in suprafata de 2504 mp. detinut  de   tatal  reclamantului  V.   I.  si a fost  de acord  ca  sora  sa, parata  A.  V.,  sa  primeasca  in  proprietate  si  sa  stapaneasca  terenul  mentionat  anterior, nu reprezinta o dovada a faptului ca a avut consimtamantul viciat prin dol.
Mai mult decat atat, din depozitiile martorilor nu reiese ca parata a intrebuintat asupra reclamantului, anterior incheierii actului,  manopere dolosive manifestate prin capta?ie si sugestie acestia declarand doar ca au vazut  parata cand a venit la poarta reclamantului si au discutat despre o deplasare in vederea incheierii unui act.
Argumentele  reclamantului ca parata, cunoscand relatia afectiva dintre reclamant si mama sa,  a convins-o pe aceasta  sa-i ceara reclamantului sa renunte la terenul mostenit de la tata  nu este sustinuta de probele administrate in cauza.
Prin urmare, instanta retine ca reclamantul nu face dovada faptului ca reclamantul a avut consimtamantul viciat prin dol ca urmare a manoperelor dolosive intrebuintate de parata .
De mentionat ca, insasi motivarea reclamantului din cererea introductiva este contradictorie  deoarece acesta invoca  atat lipsa discernamantului aspect asimilat lipsei totale a consimtamantului cat si vicierea consimtamantului prin dol ceea ce presupune existenta unui consimtamant  care insa este viciat de imprejurari ce afecteaza caracterul liber si constient al vointei de a face un act juridic.
Pentru considerentele expuse mai sus,  instanta constata ca reclamantul nu face dovada lipsei discernamantului si a vicierii prin dol consimtamantului sau, in conditiile art. 1169 c. civil 1864, drept pentru care va respinge cererea acestuia.
In baza art. 274 c.proc.civ. va fi obligat reclamantul la plata catre parata, a sumei de 800 lei cheltuieli de judecata, ce reprezinta onorariu avocat ( f. 68-69).