Cerere avand ca obiect executare contract de concesiune. Calificare. Cerere comerciala, neevaluabila in bani, iar nu de contencios administrativ

Prin sentinta civila nr.2597 pronuntata in 17 iulie 2009 a Tribunalului Maramures, s-a respins ca nefondata actiunea formulata de reclamanta SERVICIUL PUBLIC - ADMINISTRAREA PATRIMONIULUI LOCAL SI UTILITATI BAIA MARE, impotriva paratei SC B.I.C. SRL BUCURESTI avand ca obiect executare contract de concesiune precum si cererea de obligare la plata cheltuielilor de judecata.
In motivarea hotararii s-a aratat ca instanta de contencios administrativ este competenta potrivit art.27/2 pct.3 din Legea 219/1998 calitatea procesuala activa a reclamantei exista datorita faptului ca intreaga activitate de administrare a patrimoniului municipiului Baia Mare, este atribuita reclamantei conform HCL 172/2001 si regulamentului de organizare si functionare a serviciului public de interes local administratia patrimoniului local si utilitati. Din acestea ar rezulta mandatul general din partea Consiliului local al municipiului Baia Mare.
Tribunalul a constatat ca reclamanta nu si-a indeplinit obligatia de a preda paratei terenul situat in domeniul privat al municipiului Baia Mare pe care trebuia sa construiasca pista de biciclete pentru ca in noutiunea de predare ar intra o documentatie completa pusa la dispozitia paratei pe baza careia acesta sa poata solicita eliberarea autorizatiei de constructie. Pe de alta parte, exista amenajari care sunt incompatibile cu notiunea de teren liber si este necesar ca terenul cu destinatia de pista sa faca obiectul unei hotarari a Consiliului local de atribuire. Nefiind indeplinita obligatia de predare, parata nu poate fi facuta raspunzatoare pentru neexecutarea obiectului pe care si-a asumat-o la randul ei.
Impotriva acestei hotarari a declarat recurs Serviciul Public - Administrarea Patrimoniului Local si Utilitati solicitand admiterea recursului, casarea sentintei atacate cu trimiterea cauzei in rejudecare instantei comerciale iar in subsidiar, modificarea hotararii in sensul admiterii actiunii si obligarii paratei la construirea unei piste de bicilete, in caz contrar autorizand reclamanta sa execute aceasta obligatie pe cheltuiala paratei cu cheltuieli de judecata.
In motivarea recursului se arata ca litigiul  dedus judecatii este unul comercial, deoarece contractul de concesiune are ca obiect un bun aflat in proprietatea privata a municipiului Baia Mare, astfel ca litigiul nu este incident Legii 554/2004. De asemenea, sub aspectul modificarii hotararii,   s-a interpretat gresit actul juridic dedus judecatii pentru ca parata s-a obligat sa puna in functiune o pista pentru bicicleta conform contractului de concesiune, terenul aferent lucrarilor de construire fiind predat iar notiunea de punere la dispozitie a terenului trebuie interpretata conform vointei partilor la data incheierii contractului de concesiune. Cu toate ca reclamanta a facut demersuri in vederea incheierii unui proces verbal  de receptie, acesta nu a fost semnat, reclamanta incercand sa nu isi indeplineasca obligatiile contractuale.
SC B.I.C. SRL a depus intampinare solicitand respingerea recursului declarat de Serviciul Public Administrarea Patrimoniului Local si Utilitati invocand si exceptia lipsei calitatii procesuale active a recurentei, deoarece mandatul acesteia este acordat de Consiliul local al municipiului Baia Mare si nu poate fi extins, astfel ca nu poate promova recursul neavand calitate procesuala activa.
Motivul de casare nu este intemeiat, pentru ca nu exista nici un inscris din care sa rezulte regimul juridic al terenului, iar contractul de concesiune este guvernat de Legea 219/1998.
Chiar in conditiile in care instanta s-a aflat sesizata cu obligatie de a face, acest lucru atrage competenta contenciosului administrativ.
Sub aspectul incidentei unei cauze de modificare nu se poate retine culpa paratei intimate deoarece asa cum a sustinut in mod corect instanta de fond, amplasamentul destinat pistei de biciclete nu a fost predat niciodata acestei intimate liber de sarcini.
Asupra recursului, Curtea va retine urmatoarele:
Referitor la calitatea procesuala activa a recurentei, Curtea va aprecia ca cererea de chemare in judecata a fost formulata de catre aceasta si a fost considerata ca avand calitate procesuala activa de catre instanta de fond in virtutea hotararii 172/2001 si a Regulamentului de organizare si functionare a serviciului public de interes local - Administratia Patrimoniului Local si Utilitati . Fiind considerata ca are calitate procesuala, tribunalul a solutionat pe fond actiunea formulata, astfel ca recursul putea fi declarat doar de catre partea care a fost considerata ca are calitatea de parte de catre instanta de fond in acest sens fiind si prevederile art.302/1 C.proc.civ.
In ceea ce priveste incidenta motivului de casare prevazut de art.304 pct.3 C.proc.civ.Curtea va aprecia ca acest motiv de recurs este fondat, deoarece are in vedere solutionarea proceselor atat de catre instantele competente potrivit art.2 C.proc.civ.cat si de completele specializate sa judece in prima instanta procesele si cererile in functie de calificarea data obiectului cererii de chemare in judecata. In cazul de fata, cauza a fost solutionata de catre sectia comerciala si de contencios administrativ si fiscal a Tribunalului Maramures fiind insa considerata o cerere in contencios administrativ potrivit art.2 pct.1 lit.d C.proc.civ.
Calificarea data acestei cereri a fost data de catre instanta de fond prin raportare la prevederile art.27/2 pct.3 din Legea 219/1998.
Aceasta lege este legea sub incidenta careia a fost incheiat contractul de concesiune nr.524 din 3.01.2006 in baza careia a fost promovata prezenta actiune.
Totusi, actiunea a fost introdusa la data de 1.09.2008 la Tribunalul Maramures, data la care intrase in vigoare Legea 554/2004 a contenciosului administrativ.
Potrivit art.2 alin.1 lit.c din aceasta lege, teza a II-a sunt asimilate actelor administrative si contractele incheiate de autoritatile publice care au ca obiect punerea in valoare a bunurilor proprietate publica.
Bunul imobil identificat in contractul de concesiune nu intra in categoria bunurilor proprietate publica de interes local prevazut in anexa 1 pct.III al Legii 213/1998 nu exista nici o hotarare a Consiliului local de declarare a acestui imobil ca apartinand domeniului public si prin urmare, nefiind declarata in domeniul public aceasta suprafata, ea apartine domeniului privat al municipiului Baia Mare, fapt constatat si de instanta de fond.
Cum Legea 554/2004 este o lege de procedura de imediata aplicare, urmeaza sa se constate ca actiunea formulata de reclamanta in cazul in care are ca obiect un bun imobil proprietate privata este o cerere comerciala neevaluabila in bani care urmeaza a fi judecata de un complet specializat cu incidenta normelor civile si comerciale si nu a celor de drept administrativ.
Sub acest aspect, in conformitate cu prevederile art.312 C.proc.civ., Curtea va admite recursul declarat de reclamanta si va dispune trimiterea cauzei spre rejudecare instantei comerciale a Tribunalului Maramures, urmand ca aceasta instanta sa se preocupe de a stabili in mod exact daca traseul pe care parata urmeaza a construi pista de biciclete se afla in totalitate in domeniul privat si daca obligatia stabilita in contractul de concesiune trebuie sau nu indeplinite de parata. Nu in ultimul rand, fiind un bun al municipiului Baia Mare, instanta de fond trebuie sa se preocupe si sa verifice daca reclamanta este titularul actiunii avand in vedere faptul ca independent de semnarea contractului de concesiune, municipiul Baia Mare este persoana juridica de drept public proprietara a domeniului public si privat si titulara a drepturilor si obligatiilor ce decurg din contractele privind administrarea bunurilor urmand a analiza calitatea procesuala activa a reclamantei.