Pensie suplimentara la salariul in valuta
(Sentinta civila nr. *** din data de 20.11.2015 pronuntata de Tribunalul Bucuresti)DOSAR NR. ****
ROMANIA
TRIBUNALUL BUCURESTI SECTIA A VIII A
CONFLICTE DE MUNCA SI ASIGURARI SOCIALE
INCHEIERE
SEDINTA PUBLICA DIN 05.11.2015
TRIBUNALUL CONSTITUIT DIN:
PRESEDINTE: GUTU MANUELA AURORA
ASISTENT JUDICIAR: NEAGU EMILIANA CARMEN
ASISTENT JUDICIAR: LAZAROIU PUIU
GREFIER: GHIMBOASA GEORGIANA-ALINA
Pe rol se afla solutionarea cererii formulata de reclamanta *** in contradictoriu cu parata ***, avand ca obiect recalculare pensie.
La apelul nominal facut in sedinta publica, la ordine, nu raspund partile.
Procedura de citare este legal indeplinita.
Se face referatul cauzei de catre grefierul de sedinta, care invedereaza instantei urmatoarele: cauza se afla la primul termen de judecata; procedura de citare este legal indeplinita; la data de 22.09.2015, parata a depus la dosar inscrisuri, in dublu exemplar; a fost depus referatul intocmit de grefierul de sedinta conform dispozitiilor art. 103 alin. 11 din Regulamentul de ordine interioara al instantelor judecatoresti, aprobat prin Hotararea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 387/2005 astfel cum a fost acesta completat prin Hotararea nr. 829/2011 a Consiliului Superior al Magistraturii, din care rezulta ca in urma verificarilor efectuate in sistemul Ecris, s-a constatat ca nu exista alte dosare formate ca urmare a unei cereri formulate de aceleasi persoane, impotriva acelorasi persoane si avand acelasi obiect.
Fata de lipsa partilor, instanta dispune lasarea cauzei la a doua strigare.
La apelul nominal facut in sedinta publica, la a doua strigare, nu raspund partile.
Procedura de citare este legal indeplinita.
Se face referatul cauzei de catre grefierul de sedinta, care invedereaza instantei urmatoarele: procedura de citare este legal indeplinita.
Fata de prevederile art. 131 din Codul de procedura civila, Tribunalul constata ca este competent sa solutioneze pricina fata de obiectul acesteia, avand in vedere prevederile legale in vigoare de la data introducerii actiunii respectiv dispozitiile articolului 153 din Legea nr. 263/2010 care atribuie Tribunalelor solutionarea in prima instanta a litigiilor de asigurari sociale si articolului 154 din Legea nr. 263/2010, in conformitate cu care: - „(1) Cererile indreptate impotriva CNPP, a caselor teritoriale de pensii sau impotriva caselor de pensii sectoriale se adreseaza instantei in a carei raza teritoriala isi are domiciliul ori sediul reclamantul”, iar din dovezile existente la dosarul cauzei rezulta ca domiciliul reclamantei se afla in raza teritoriala a Tribunalului Bucuresti.
Tribunalul constata inaplicabilitatea prevederilor art. 239 din Codul de procedura civila, cu privire la alegerea procedurii de administrare a probelor prin avocati, fata de lipsa partilor la acest termen de judecata.
Tribunalul constata inaplicabilitatea textelor privind posibilitatea solutionarii litigiului pe cale amiabila, potrivit art. 21 si art. 227 din Codul de procedura civila, nefiind in discutie drepturi asupra carora partile pot dispune potrivit legii.
Tribunalul, in temeiul dispozitiilor art. 238 alineatul 1 din Codul de procedura civila, potrivit carora „la primul termen de judecata la care partile sunt legal citate, judecatorul, dupa ascultarea partii prezente, va estima durata necesara pentru cercetarea procesului, tinand cont de imprejurarile cauzei, astfel incat procesul sa fie solutionat intr-un termen optim si previzibil. Durata astfel estimata va fi consemnata in incheiere”, avand in vedere ca este necesar un termen in vederea administrarii probelor, si la cererea partilor un termen in temeiul prevederilor art. 244 alineatul 1 din Codul de procedura civila, instanta estimeaza ca cercetarea procesului poate dura patru luni, putandu-se reveni asupra duratei estimate, conform dispozitiilor art. 238 alineatul 2 din Codul de procedura civila.
Tribunalul pune in discutie probele propuse prin cererea de chemare in judecata si administrate pana la primul termen de judecata, potrivit prevederilor art. 254 si 255 din Codul de procedura civila si fata de lipsa intampinarii va constata decaderea paratului din dreptul de a administra probe si de a invoca exceptii in afara de cele de ordine publica pentru nedepunerea intampinarii, fata de prevederile art. 208 alineatul 2 din Codul de procedura civila si art. 185 alineatul 1 din Codul de procedura civila, urmand a fi puse in discutie probele nedepuse odata cu cererea de chemare in judecata sau cu intampinarea doar in baza prevederilor art. 254 alineatul 2 din Codul de procedura civila.
In temeiul prevederilor art. 250, art. 255 si art. 258 din Codul de procedura civila, incuviinteaza pentru reclamanta proba cu inscrisuri, astfel cum a fost administrata, constatand ca este admisibila potrivit legii si ca duce la solutionarea procesului.
Constatand ca parata a depus la dosar actele din dosarul de pensionare al reclamantei, Tribunalul incuviinteaza actele depuse de parata in lipsa intampinarii potrivit prevederilor art. 254 alineatul 5 din Codul de procedura.
Tribunalul urmeaza a verifica daca reclamanta a contestat Decizia nr. 195.124 depusa de parata la dosar, de respingere a cererii de recalculare cu nr. 417.299/08.04.2014.
Avand in vedere ca partile nu au solicitat suplimentarea probatoriului si nemaifiind alte cereri de formulat, instanta declara cercetarea procesului incheiata potrivit prevederilor art. 244 din Codul de procedura civila si fata de solicitarea partilor de judecare a cauzei in lipsa potrivit dispozitiilor art. 223 alineatul 2 din Codul de procedura civila, in temeiul art. 244 alineatul 3 si alineatul 4 din Codul de procedura civila instanta deschide dezbaterile in fond.
In temeiul prevederilor art. 394 din Codul de procedura civila, declara inchise dezbaterile in fond si ramane in pronuntare asupra fondului cauzei.
Fata de prevederile art. 396 din Codul de procedura civila, instanta va amana pronuntarea pentru data de 20.11.2015, stabilind ca pronuntarea hotararii se va face prin punerea solutiei la dispozitia partilor prin mijlocirea grefei instantei.
TRIBUNALUL
Avand nevoie de timp pentru a delibera, fata de prevederile art. 396 din Codul de procedura civila, va amana pronuntarea pentru 20.11.2015, stabilind ca pronuntarea hotararii se va face prin punerea solutiei la dispozitia partilor prin mijlocirea grefei instantei, motiv pentru care,
DISPUNE
Amana pronuntarea la data de 20.11.2015.
Pronuntarea hotararii se va face potrivit art. 396 alineatul 2 din Codul de procedura civila, respectiv, prin punerea solutiei la dispozitia partilor prin mijlocirea grefei instantei.
Pronuntata in sedinta publica, azi, 05.11.2015.
Presedinte, Asistent judiciar, Asistent judiciar, Grefier,
DOSAR NR. ****
ROMANIA
TRIBUNALUL BUCURESTI SECTIA A VIII A
CONFLICTE DE MUNCA SI ASIGURARI SOCIALE,
SENTINTA CIVILA NR.
SEDINTA PUBLICA DIN 20.11.2015
TRIBUNALUL CONSTITUIT DIN:
PRESEDINTE: GUTU MANUELA AURORA
ASISTENT JUDICIAR: NEAGU EMILIANA CARMEN
ASISTENT JUDICIAR: LAZAROIU PUIU
GREFIER: GHIMBOASA GEORGIANA-ALINA
Pe rol se afla solutionarea cererii formulata de reclamanta *** in contradictoriu cu parata ***, avand ca obiect recalculare pensie.
Dezbaterile pe fondul cauzei au avut loc in sedinta publica din 05.11.2015, fiind consemnate in incheierea de sedinta de la acea data, parte integranta din prezenta, cand instanta, avand nevoie de timp pentru a delibera, a amanat pronuntarea la 20.11.2015.
TRIBUNALUL
Deliberand asupra cauzei civile de fata constata urmatoarele:
Prin cererea inregistrata pe rolul TRIBUNALULUI BUCURESTI SECTIA A VIII-A CONFLICTE DE MUNCA SI ASIGURARI SOCIALE sub nr. *** la data de 27.05.2015 reclamanta *** a chemat in judecata pe parata *** solicitand ca prin hotararea ce se va pronunta sa se dispuna obligarea acesteia la recalcularea drepturilor de pensie anticipata partial prin valorificarea veniturilor mentionate in adeverinta nr. 96/11.03.2015 eliberata de ***., (depusa la data de 08.04.2015 sub nr. inregistrare 417299),- solicita obligarea intimatei la plata diferentelor de pensie incepand cu data de 01.05.2015 la zi actualizate cu indicele de inflatie la data platii efective, de asemenea solicita obligarea intimatei la plata cheltuielilor de judecata.
In motivarea actiunii reclamanta a aratat ca este pensionata anticipat partial, in conformitate cu prevederile Legii nr. 19/2000, drepturile initiale de pensie i-au fost stabilite prin decizia nr. 195124/26.07.2010 privind acordarea pensiei pentru munca depusa si limita de varsta emisa de Oficiul de Pensii sector 1.
La data de 08.04.2015 sub nr. inregistrare 417299 reclamanta a solicitat intimatei valorificarea adeverintei nr. 96/11.03.2015 eliberata de ***, dar intimata nu a raspuns pana in prezent.
Reclamanta a solicitat sa se aiba in vedere dispozitiile Legii nr. 263/2010:
Art. 116. - incetarea, suspendarea sau reluarea platii pensiei, precum si orice modificare a drepturilor de pensie se fac prin decizie in conditiile respectarii regimului juridic al deciziei de inscriere la pensie.
Art. 107. - (1) In situatia in care, ulterior stabilirii si/sau platii drepturilor de pensie se constata diferente intre sumele stabilite si/sau platite si cele legal cuvenite, casa teritoriala de pensii, respectiv casa de pensii sectoriala opereaza, din oficiu sau la solicitarea pensionarului, modificarile ce se impun, prin decizie de revizuire.
(3) Pensia poate fi recalculata prin adaugarea veniturilor si/sau a stagiilor de cotizare, prevazute de lege, nevalorificate la stabilirea acesteia. Sumele rezultate in urma aplicarii prevederilor alin. (3) si (4) se acorda incepand cu luna urmatoare celei in care a fost inregistrata solicitarea
Art. 2
Sistemul public de pensii se organizeaza si functioneaza avand ca principii de baza:
c) principiul contributivitatii, conform caruia fondurile de asigurari sociale se constituie pe baza contributiilor datorate de persoanele fizice si juridice participante la sistemul public de pensii, drepturile de asigurari sociale cuvenindu-se in temeiul contributiilor de asigurari sociale platite;
Intimata are obligatia sa valorifice aceste venituri, intrucat in adeverinta se mentioneaza ca s-a achitat CAS, avand in vedere dispozitiile art. 2 din Legea nr. 263/2010 principiul contributivitatii.
Potrivit dispozitiilor art. 2 lit. C din Legea nr. 263/2010, sistemul public de pensii se organizeaza si functioneaza avand ca baza principiul contributivitatii, care este reluat in modul de calcul al drepturilor de pensie, respectiv in art. 96 al. 1 si 2 din Legea nr. 263/2010.
Conform art. 96 alin. 2 din Legea 263/2010, punctajul lunar se calculeaza in functie de castigul salarial brut care a constituit baza de calcul a contributiei de asigurari sociale, ceea ce inseamna ca se au in vedere si sporurile si adaosurile.
In acord cu aceste dispozitii, norma tranzitorie din art. 165 al Legii nr. 263/2010 precizeaza ca salariile obtinute in perioada anterioara datei de 01.04.2001 vor fi valorificate la determinarea punctajelor anuale indiferent de forma in care au fost consemnate in carnetul de munca, in perioade diferite, respectiv salarii brute sau nete si nu salarii tarifare de incadrare.
Din interpretarea sistematica a celor doua texte de lege, rezulta ca ceea ce se ia in calcul nu este numai salariul inscris in carnetul de munca, ci si venitul brut lunar, care cuprinde si sporuri si adaosuri pentru care legea a prevazut, iar angajatorul a retinut si virat CAS.
Sporurile cu caracter permanent care au facut parte din baza de calcul a pensiilor nu sunt enumerate limitativ de art. 10 din Legea nr. 3/1977. Enumerarea vizeaza orice alte sporuri cu caracter permanent prevazute in contractele individuale de munca potrivit legii, ori veniturile inscrise in adeverinte au acest caracter permanent caci ele se ragasesc lunar in diferenta dintre ceea ce este inscris in carnetul de munca si adeverinta. Art. 1 din Decretul nr. 389/1978 cu privire la contributia pentru asigurarile sociale, instituia o contributie de 15% la bugetul asigurarilor sociale de stat, care se datoreaza indiferent de forma in care se realizeaza veniturile si indiferent de cine efectua plata, cata vreme fara munca depusa de salariat nu era posibila existenta contributiei. Aplicarea neintrerupta a acestui principiu impune valorificarea veniturilor evidentiate in adeverinta eliberata de fostul angajator.
De precizat este faptul ca din deciziile nr. 19 din 17 octombrie 2011 si nr. 19 din 10 decembrie 2012, inalta Curte de Casatie si Justitie, prin admiterea recursurilor in interesul legii, a statuat ca "la recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurarilor sociale de stat, sporurile si alte venituri suplimentare realizate anterior datei de 1 aprilie 2001, vor fi luate in considerare, daca au fost incluse in baza de calcul conform legislatiei anterioare, sunt inregistrate in carnetul de munca sau in adeverintele eliberate de unitati, conform legislatiei in vigoare, si pentru acestea s-a platit contributie de asigurari sociale".
Curtea Europeana a Drepturilor Omului a stabilit in jurisprudenta sa ca drepturile de asigurari sociale cuvenite in baza contributiilor de asigurari sociale platite constituie un bun patrimonial in sensul art. 1 din Protocolul nr. 1 al Conventiei pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale ratificata de statul roman prin Legea nr. 30/1994.
Curtea Europeana a Drepturilor Omului a decis ca drepturile de asigurari sociale sunt legate de plata contributiilor de asigurari sociale specifice (Hotararea in Cauza Gaygusuz impotriva Austriei din 16 septembrie 1996).
Principalul element apt sa conduca la o justa si legala stabilite si reactualizare a pensiilor provenind din fostul sistem de asigurari sociale de stat ii reprezinta contributiile de asigurari sociale platite.
Reclamanta considera ca a fost prejudiciata in mod nelegal la stabilirea drepturilor sale la pensie .
In drept au fost invocate dispozitiile din Legea nr. 263/2010 , deciziile nr. 19 din 17 octombrie 2011 si nr. 19 din 10 decembrie 2012 pronuntate de inalta Curte d Casatie si Justitie.
In dovedirea actiunii reclamantul a solicitat incuviintarea administrarii probei cu inscrisuri.
In sprijinul cererii reclamantul a depus un set de inscrisuri in copie: imputernicire avocatiala, chitanta onorariu avocat.
Reclamantul a solicitat judecarea si in lipsa.
In cauza parata nu a depus intampinare.
Analizand actele si lucrarile dosarului instanta constata urmatoarele:
Contestatoarea s-a pensionat anticipat in anul 2010 in temeiul Legii nr. 19/2000, in baza Deciziei de pensionare cu nr. 195124/26.07.2010, incepand cu data de 15.06.2010.
La data de 08.04.2015 reclamanta a inregistrat cererea cu nr. 417299/08.04.2015 prin care a solicitat valorificarea veniturilor suplimentare prevazute de adeverinta nr. 96/11.03.2015 eliberata de ***.
***, emite decizia nr. 195124 10.08.2015, de respingere a cererii de recalculare prin adaugarea veniturilor din adeverinta nr. 96/11.03.2015 eliberata de ***, cu motivarea ca veniturile din adeverinta nr. 96/11.03.2015 eliberata de *** nu se valorifica la calculul pensiei intrucat, potrivit art. 165, alin. 2 din Legea nr. 263/2010 si art. 127 din H.G. nr. 257/2011 pentru aprobarea Legii nr. 263/2010, nu reprezinta sporuri cu caracter permanent prevazute de Anexa nr. 15 din Legea nr. 263/2010, aprobate prin H.G. nr. 257/2011.
Aceasta decizie de respingere nu face obiectul contestatiei in prezenta cauza, nefiind emisa la data de 27.05.2015, data investirii instantei cu cererea privind obligarea paratei la recalculare prin valorificarea veniturilor suplimentare prevazute de adeverinta nr. 96/11.03.2015 eliberata de ***.
Reclamanta a solicitat obligarea paratei la reclacularea pensiei sale in conformitate cu prevederile art. 107 alin. 3 din Legea nr. 263/2010 si acordarea diferentelor de drepturi de pensie in temeiul prevederilor art. 107 alin. 5 din Legea nr. 263/2010.
Cu privire la adeverinta nr. 96/11.03.2015 eliberata de ***, Tribunalul urmeaza sa respinga cererea de chemare in judecata ca neintemeiata.
Din verificarea buletinului de calcul si a datelor privind activitatea in munca dar si din motivarea deciziei nr. 195124 din 10.08.2015, de respingere a cererii de recalculare prin adaugarea veniturilor din adeverinta nr. 96/11.03.2015 eliberata de ***, rezulta ca intimata la stabilirea drepturilor de pensie nu a avut in vedere ca sume contributive pentru determinarea punctajului mediu anual veniturile realizate de contestatoare sub forma de retribuire acord, prime, ore suplimentare, retributie pentru ore efective, diferenta salariu, compensare, prevazute de adeverinta nr. 96/11.03.2015 eliberata de ***.. pentru perioada 06.12.1973 – 24.08.1999.
Cu privire la adeverinta nr. 96/11.03.2015 eliberata de ***, Tribunalul retine urmatoarele:
Veniturile suplimentare atestate de aceasta adeverinta au fost realizate de reclamanta in calitate de salariat in perioada de la 06.12.1973 - 24.08.1999.
Or, din acest punct de vedere Tribunalul urmeaza sa analizeze atat prevederile legale aplicabile categoriei de venituri atestate de adeverinta in discutie, prevederile legale referitoare la modalitatea de determinare a punctajului mediu anual cat si mentiunile din adeverinta eliberata de angajator.
Cadrul legal.
Legea nr. 27/1966 prevedea ca plata contributiei de asigurari sociale era datorata de angajator si se calcula prin raportare la venitul brut realizat de angajat.
Prin art. 1 Decretul nr. 389/1972 cu privire la contributia pentru asigurarile sociale de stat se dispunea ca angajatorii sa verse la bugetul asigurarilor sociale de stat o contributie de 15% asupra castigului brut realizat de personalul lor salariat. Prin Legea nr. 49/1992 pentru modificarea si completarea unor reglementari din legislatia de asigurari sociale a fost modificat si completat art. 1 alin. (1) din Decretul nr. 389/1972, sus mentionat si s-a stabilit contributia de asigurari sociale in cuantum de 25% asupra castigului brut.
Conform dispozitiilor art. 164 alin. 3 din Legea nr. 19/2000 (text preluat in prezent in art. 165 alin.2 din Legea nr. 263/2010) la determinarea punctajelor lunare, pe langa salariile prevazute la alin. (1) se au in vedere si sporurile cu caracter permanent care, dupa data de 1 aprilie 1992, au facut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislatiei anterioare si care sunt inscrise in carnetul de munca sau sunt dovedite cu adeverinte eliberate de unitati, conform legislatiei in vigoare.
Asadar, aceste acte normative prevad conditiile legale in care veniturile (sporurile) trebuie avute in vedere la determinarea punctajului mediu anual, fiind acordate si prin Legea nr. 57/1974, Decretul nr. 335/1983 si Legea nr. 49/1992 si care pot fi valorificate daca au facut parte din baza de calcul a pensiei.
Tribunalul mai retine ca potrivit art. 3 din Legea nr. 3/1977 privind pensiile de asigurari sociale de stat si asistenta sociala - dreptul comun in materie in perioada la care se refera cererea reclamantei si in care reclamanta si-a desfasurat activitatea si a realizat veniturile suplimentare, respectiv perioada 06.12.1973 - 24.08.1999 - dreptul la pensie era recunoscut tuturor cetatenilor care desfasurasera activitate permanenta pe baza unui contract de munca si pentru care angajatorii platisera contributia de asigurari sociale prevazute de lege.
In lumina acestor prevederi, Tribunalul constata ca adeverinta nr. 96/11.03.2015 eliberata de ***, atesta venituri obtinute de reclamanta cu titlu de retribuire acord, prime, ore suplimentare, retributie pentru ore efective, diferenta salariu, compensare, dar care nu pot fi valorificate in forma eliberata de angajator.
In consecinta Tribunalul urmeaza sa analizeze si sa se pronunte daca veniturile respective trebuiau sau nu sa fie incluse in calculul pensiei.
Adeverintele eliberate de unitati, trebuie sa fie intocmite conform legislatiei in vigoare, respectiv sa indice temeiul legal al acordarii venitului, denumirea unitatii; perioada in care s-a lucrat, cu indicarea datei de incepere si de incetare a raportului de munca; functia, meseria sau specialitatea exercitata; denumirea sporurilor, procentul sau suma acordata; perioada in care a primit sporul si temeiul in baza caruia s-a acordat; sa poarte numar, data eliberarii, stampila unitatii, precum si semnatura celui care angajeaza unitatea sau a persoanei delegate in acest sens de conducerea unitatii.
Este evident totodata ca intrucat aceste adeverinte se elibereaza in scopul valorificarii la stabilirea/recalcularea pensiei a perioadelor contributive si a stagiilor de cotizare sau sumelor contributive, eliberarea unei adeverinte conform legislatiei in vigoare presupune implicit si ca aceasta adeverinta atesta ca angajatorul a platit contributia de asigurari sociale la sistemul public de pensii.
In acest context, veniturile atestate de adeverinta eliberata de angajator pot fi valorificate numai in masura in care se refera la sporurile cu caracter permanent care, dupa data de 1 aprilie 1992, au facut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislatiei anterioare, au facut parte din castigului brut realizat de salariat si daca rezulta ca angajatorul a platit contributia de asigurari sociale la sistemul public de pensii, ca aceste drepturi salariale suplimentare au fost incluse in salariul de baza brut, ca bugetul asigurarilor sociale a fost alimentat cu contributia de asigurari sociale platita de catre angajator, aferenta veniturilor salariale suplimentare obtinute.
1. Veniturile in acord.
Tribunalul retine ca angajatorul nu a indicat nici un temei legal al acordarii acestora si ce reprezinta mai exact aceste drepturi, pentru a se putea verifica regimul lor juridic, daca reprezinta sume sau venituri suplimentare, daca faceau parte din baza de calcul a pensiei sau din baza de calcul a contributiilor de asigurari sociale.
Astfel, adeverinta face o referire generica la Legea nr. 57/1974 si CCM la nivel de unitate, fara indicarea vreunui text de lege concret sau vreunui temei contractual care sa poata fi verificat din punct de vedere al naturii veniturilor realizate care ar fi constitui temeiul acordarii acestor venituri facandu-se o trimitere generala la prevederile legale si ale contractelor colective de munca. Totodata, Legea nr. 57/1974 a fost in vigoare de la 01 noiembrie 1974 pana la 11 martie 1991, fiind abrogata prin Legea 120/2000 si inlocuita de Legea 14/1991, fara ca angajatorul sa mai mentioneze vreun temei legal sau contractual nici macar generic dar cu atat mai putin concret dupa data de 11.03.1991. Totodata prevederile referitoare la retribuirea in acord global din Legea nr. 57/1974 au fost abrogate prin anexa nr. 4 a Decretului nr. 335/1983, astfel incat dupa anul 1983 nici nu se mentioneaza un temei legal al acordarii veniturilor.
Retribuirea in acord global presupunea salarizarea angajatilor in functie de realizarile profesionale, iar primele si alte venituri salariale suplimentare presupunea ca lunar acestia puteau obtine venituri mai mici sau mai mari decat salariile tarifare inscrise in carnetul de munca.
Aceasta era reglementata cu titlu de drept comun de prevederile Legii nr. 57/1974 republicata in anul 1980, privind retribuirea dupa cantitatea si calitatea muncii si legislatiei acordului global.
Asa cum aratam, prevederile referitoare la retribuirea in acord global din Legea nr. 57/1974 au fost abrogate prin anexa nr. 4 a Decretului nr. 335/1983, astfel incat dupa anul 1983 nici nu se mentioneaza un temei legal al acordarii veniturilor.
Totodata pentru restul veniturilor, respectiv prime, ore suplimentare, compensare, diferenta salariu, etc. nu este indicat temeiul legal al acordarii, facandu-se o trimitere generala la prevederile Legii nr. 57/1974 si a contractelor colective de munca.
In privinta formelor de retribuire in acord, in anexa nr. 15 a HG nr. 257/2011, respectiv in Normele Metodologice de aplicare a legii nr. 263/2010 se mentioneaza ca „formele de retribuire in acord sau cu bucata, in regie ori dupa timp, pe baza de tarife sau cote procentuale” nu vor fi luate in calcul la stabilirea punctajului mediu anual, pentru ca nu au facut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislatiei anterioare. Aceeasi solutie este mentionata pentru „alte sporuri care nu au avut caracter permanent”.
Retribuirea in acord global nu reprezinta un spor cu caracter permanent ci o forma de retribuire care presupunea salarizarea angajatilor in functie de realizarile profesionale, ceea ce presupune ca lunar acestia puteau obtine venituri mai mici sau mai mari decat salariile tarifare inscrise in carnetul de munca.
In acest context, legiuitorul a avut in vedere la calculul drepturilor de pensie, intotdeauna respectarea principiului egalitatii atat pentru persoanele care prin munca lor au depasit productia planificata, cat si pentru situatia nerealizarii productiei planificate (in acest caz, retributia diminuandu-se) astfel ca, la calculul pensiei s-a avut in vedere numai retributia stabilita prin contractul de munca.
Asa cum am aratat mai sus angajatorul nu mentioneaza temeiul legal al acordarii acestora.
Astfel, adeverinta trebuie sa indeplineasca conditiile de fond prevazute de art. 127 alin.2 din HG nr.257/2011 care prevede:
(2) Adeverinta prin care se dovedesc aceste sporuri va cuprinde obligatoriu cel putin urmatoarele elemente:
e) denumirea sporurilor, procentul sau suma acordata;
f) perioada in care a primit sporul si temeiul in baza caruia s-a acordat."
Este evident totodata ca intrucat aceste adeverinte se elibereaza in scopul valorificarii la stabilirea/recalcularea pensiei a perioadelor contributive si a stagiilor de cotizare sau sumelor contributive, eliberarea unei adeverinte conform legislatiei in vigoare presupune implicit si ca aceasta adeverinta atesta ca angajatorul a platit contributia de asigurari sociale la sistemul public de pensii.
In acest context, veniturile atestate de adeverinta eliberata de angajator pot fi valorificate numai in masura in care este indicat temeiul legal al acordarii drepturilor si daca rezulta ca angajatorul a platit contributia de asigurari sociale la sistemul public de pensii, ca aceste drepturi salariale suplimentare au fost incluse in salariul de baza brut, ca bugetul asigurarilor sociale a fost alimentat cu contributia de asigurari sociale platita de catre angajator, aferenta veniturilor salariale suplimentare obtinute.
Totodata, veniturile pot fi valorificate daca au facut parte din baza de calcul a pensiei.
Cum formele de retribuire in acord si celelalte venituri mentionate in anexa la adeverinta in cauza nu au facut parte, din baza de calcul a pensiilor care, conform art. 10 din Legea nr. 3/1977, era constituita din retributii tarifare, angajatorul trebuia sa-si asume raspunderea de a declara ca a virat contributia la sumele mentionate in adeverinta si pentru care legislatia de la acea data nu prevedea retinerea contributiei asupra unor sume care nu au avut caracter permanent ci sporadic, astfel incat, nu au facut parte, de asemenea, din baza de calcul a pensiilor conform legislatiei anterioare, Tribunalul constata ca parata poate lua in considerare doar adeverintele eliberate de fostii angajatori care asumandu-si raspunderea confirma faptul ca au platit contributia de asigurari sociale in raport si de veniturile suplimentare realizate de salariat.
Or, angajatorul nu indica asa cum am mai aratat temeiul legal al acordarii veniturilor in acord si nici aspectul ca la aceste sume a calculat contributia la asigurarile sociale.
Mentiunea din adeverinta eliberata de angajator prin care se atesta ca „pentru aceste venituri s-a vitrat CAS corespunzator legislatiei in vigoare din perioada respectiva”, nu are menirea de a face dovada platii la sumele in acord cata vreme angajatorul nu indica in mod neechivoc ca aceste sume au facut parte din baza de calcul a contributiei de asigurari sociale respectiv au fost incluse in venitul brut realizat de salariati asupra caruia angajatorul a virat contributia de asigurari sociale.
Cum formele de retribuire in acord nu au facut parte, din baza de calcul a pensiilor si care, conform art. 10 din Legea nr. 3/1977, act normativ care guverneaza realizarea veniturilor si a stagiului de cotizare din adeverinta in discutie, baza de calcul ce era constituita din retributii tarifare (numai dupa data de 1 aprilie 1992, prin art. III din Legea nr. 49/1992 pentru modificarea si completarea unor reglementari din legislatia de asigurari sociale s-a modificat baza de calcul la stabilirea pensiei, fiind incluse si anumite categorii de sporuri, inclusiv sporurile cu caracter permanent prevazute in contractele individuale de munca, potrivit legii, insa veniturile in acord global nu au facut parte din baza de calcul a pensiei nici in perioada ulterioara acestei modificari a bazei de calcul), angajatorul trebuia sa elibereze o adeverinta care sa respecte modelul prevazut de art. 127 alin. 2 din HG nr. 257/2011.
Practica atat a asiguratilor cat si a angajatorilor de a solicita si a elibera adeverinte neconforme care nu mentioneaza salariul de baza, sporurile si adaosurile acordate salariatilor si temeiul legal al acordarii acestor drepturi dupa cum nu mentioneaza nici care este baza de calcul a contributiei de asigurari sociale si daca aceasta a fost achitata la data realizarii veniturilor, este incorecta si nu poate fi validata de instanta prin obligarea casei de pensii la valorificarea unor adeverinte care nu respecta cerintele legale nici macar sub aspectul elementelor minime care sa le asigure validitatea.
2. Veniturile sub forma de prime.
Cu privire la veniturile sub forma de prime, acestea nu vor putea fi avute in vedere la calcularea pensiei din actele normative care reglementau obligatia de plata a contributiei de asigurari sociale de stat Decretul nr.389/1972, Legea nr.49/1972, plata contributiei de asigurari sociale de stat era obligatia angajatorului, si nu a angajatului, angajatul avand obligatia contributiei la pensia suplimentara.
Angajatorul nu mentioneaza temeiul legal al acordarii acestora.
Astfel, adeverinta face o referire generica la Legea nr. 57/1974 si CCM la nivel de unitate, fara indicarea vreunui text de lege concret sau vreunui temei contractual care sa poata fi verificat din punct de vedere al naturii veniturilor realizate care ar fi constitui temeiul acordarii acestor venituri facandu-se o trimitere generala la prevederile legale si ale contractelor colective de munca.
Totodata adeverinta nu poate fi valorificata in forma emisa de angajator, intrucat angajatorul nu si-a asumat responsabilitatea mentionarii aspectului retinerii si virarii contributiei de asigurari sociale la aceste sume.
Aceste venituri nu reprezinta un spor ci o forma de stimulare conform prevederilor art. 59, art. 62 raportat la art. 65 din Legea nr.57/1974, pe care le redam mai jos, care se acordau din fondul stabilit prin planul national unic de dezvoltare economico-sociala, iar nu din fondul de salarii.
„Art. 62 Pentru realizari deosebite in cadrul unor operatiuni de export, import si de prestari de servicii cu plata in valuta, care reprezinta un aport valutar mai ridicat si determina imbunatatirea cursului de revenire, personalul muncitor din unitatile economice, precum si cel din aparatul ministerelor, celorlalte organe centrale si consiliilor populare judetene si al municipiului Bucuresti, poate fi premiat in cursul anului dintr-un fond stabilit prin planul national unic de dezvoltare economico-sociala.
Art. 59. - (1) Personalul din cadrul unitatilor economice care obtine realizari deosebite in munca poate fi premiat in cursul anului, dintr-un fond de premiere ce se poate constitui in cadrul fondului de retribuire planificat, prin aplicarea unei cote de pina la 1% asupra fondului planificat, separat pentru muncitori si maistri si separat pentru personalul tehnic, economic, de alta specialitate, administrativ, de deservire si de paza. Fondul de premiere astfel constituit se utilizeaza in cadrul fiecarei unitati, fara a putea fi trecut de la o unitate la alta. Sumele neconsumate din acest fond pot fi reportate in lunile urmatoare, pina la sfirsitul anului. Prevederile prezentului alineat se aplica si de unitatile economice fara personalitate juridica - fabrici, uzine, exploatari si alte unitati similare.
ART. 65 (intitulat Prevederi comune articolelor 50-64),
(1) Repartizarea pe persoane a fondului de participare la beneficii, a fondului de premii anuale ce se acorda in unitatile bugetare, organizarea de excursii in strainatate din fondurile alocate in valuta, precum si stabilirea persoanelor care urmeaza sa participe la acestea, se aproba de catre consiliul oamenilor muncii din unitatea respectiva. Premiile individuale ce se acorda in cursul anului se aproba de catre conducerea unitatii, de acord cu comitetul sindicatului. Pentru persoanele din conducerea unitatii, aprobarea se da in toate aceste cazuri de catre conducerea organului ierarhic superior, de acord cu organul sindical corespunzator.
(3) Modalitatile de defalcare pe unitati a cotelor de constituire a fondului de participare la beneficiile ce se realizeaza in cadrul planului si peste plan, de formare si repartizare a fondurilor ce se atribuie in valuta, modalitatile de constituire si repartizare a fondurilor pentru premiile anuale la unitatile bugetare si a premiilor pentru economii, formele specifice de acordare a premiilor pentru economii, precum si alte premii sau recompense cu caracter limitat, ce se acorda personalului din unele sectoare de activitate pentru rezultatele obtinute in indeplinirea anumitor obiective specifice, se stabilesc prin decret al Consiliului de Stat".
Or, sumele repartizate din fondul de participare la beneficii, fondul de premiere anuala, nu pot fi luate in calcul la determinarea punctajului mediu anual, intrucat, pe de o parte nu au fost platite din fondul de salarii ci dintr-un fond stabilit prin planul national unic de dezvoltare economico-sociala iar angajatorul nu a precizat in adeverinta care este temeiul legal al acordarii premiilor sau primelor evidentiate, adeverinta nefacand nici o referire la vreun act normativ, prevedere contractuala, etc. articolul sau articolele din aceste legi acte normative care au constituit baza legala a acordarii acestor venituri si ca datele din cuprinsul adeverintei sunt echivoce intrucat nu se poate cunoaste in concret natura venitului acordat si motivul acordarii, pentru a se putea verifica daca este vorba despre venituri care intrau in castigul brut realizat de personalul lor salariat pentru care legea prevedea virarea contributiei.
Plata contributiilor potrivit prevederilor legale nu este echivalenta cu plata contributiilor pentru o anumita categorie de venituri care nu faceau parte din baza de calcul a contributiei.
Pe de alta parte, in anexa nr. 15 a HG nr. 257/2011, respectiv in Normele Metodologice de aplicare a legii nr. 263/2010 se mentioneaza la pct. VI din Anexa aceluiasi act normativ, ca: „Nu sunt luate in calcul la stabilirea punctajului mediu anual, intrucat nu au facut parte din baza de calcul a pensiilor, conform legislatiei anterioare datei de 1 aprilie 2001: formele de retribuire in acord sau cu bucata, in regie ori dupa timp, pe baza de tarife sau cote procentuale; participarea la beneficii a oamenilor muncii din unitatile economice; premiile anuale si premiile acordate in cursul anului pentru realizari deosebite; recompensele cu caracter limitat, acordate personalului din unele sectoare de activitate; diurnele de deplasare si de delegare, indemnizatiile de delegare, detasare si transfer; drepturile de autor; drepturile platite potrivit dispozitiilor legale, in cazul desfacerii contractului de munca; al 13-lea salariu; alte sporuri care nu au avut caracter permanent.
Avand in vedere cele mentionate mai sus luarea in calcul a sumelor din adeverinta, fara confirmarea platii CAS si care este cuantumul total al sumei lunare asupra careia s-a datorat si virat contributia de asigurari sociale, ar insemna o incalcare a prevederilor art. 2 din Legea nr. 263/2010 modificata privind principiul obligativitatii si principiul contributivitatii.
3. Cu privire la sumele reprezentand spor ore suplimentare Tribunalul retine urmatoarele:
In privinta formelor de retribuire pentru „orele suplimentare” realizate peste programul normal de lucru, in anexa nr. 15 a HG nr. 257/2011, respectiv in Normele Metodologice de aplicare a Legii nr. 263/2010 se mentioneaza ca: „formele de retribuire pentru „orele suplimentare” realizate peste programul normal de lucru” nu vor fi luate in calcul la stabilirea punctajului mediu anual, pentru ca nu au facut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislatiei anterioare. Aceeasi solutie este mentionata pentru „alte sporuri care nu au avut caracter permanent”.
Tribunalul constata atat caracterul nepermanent al acestora in perioada acordarii dar si neindicarea temeiului legal al acordarii, temei necesar pentru a permite instantei sa faca verificari cu privire la natura veniturilor (daca aceasta are caracterul unei indemnizatii lunare tarifare pentru programul prestat pentru programul prelungit de lucru, fiind in realitate un venit cu caracter permanent care are natura juridica a sporului pentru lucrul sistematic peste programul normal de lucru) si la aspectul includerii acestor sume in fondul de salarii.
Totodata, emitentul adeverintei nu a mentionat nici aspectul ca aceste venituri au fost incluse in fondul de salarii asupra caruia angajatorul a virat contributia de asigurari sociale, conform prevederilor Decretului nr. 389/1972.
4. Va respinge cererea de chemare in judecata cu privire la cererea de recalculare avand ca obiect valorificarea veniturilor reprezentand compensare atestate de adeverinta nr. 96/11.03.2015 eliberata de ***, ca neintemeiata, pentru urmatoarele considerente:
Tribunalul constata in privinta sumelor reprezentate de compensare pentru perioada octombrie 1996 - octombrie 1997, ca, acestea au fost valorificate la calculul pensiei astfel cum rezulta din buletinul de calcul al deciziei aflat la fila 70 din dosar-date privind activitatea in munca, in coloana 9 a buletinului de calcul, in suma mentionata in adeverinta eliberata de angajator desi angajatorul nu precizeaza temeiul legal in baza caruia s-au acordat aceste drepturi pentru ca instanta sa fie in masura sa poata aprecia asupra naturii juridice a acestor venituri si daca legislatia prevedea pentru aceste venituri ca fac parte din castigul brut si obligatia platii CAS.
5. Cu privire la sumele reprezentand „retributie pentru ore efective si diferenta salariu”, Tribunalul va respinge cererea, avand in vedere ca nu poate fi identificata natura venitului realizat de reclamanta, nefiind indicat nici temeiul legal al acordarii, fiind incalcate prevederile HG nr.257/2011 referitoare la conditiile pe care trebuie sa indeplineasca conditiile de fond prevazute de art. 127 alin.2 din HG nr.257/2011 care prevede:
(2) Adeverinta prin care se dovedesc aceste sporuri va cuprinde obligatoriu cel putin urmatoarele elemente:
e) denumirea sporurilor, procentul sau suma acordata;
f) perioada in care a primit sporul si temeiul in baza caruia s-a acordat.”
Totodata, in considerentele Deciziei nr. 19/2012 de INALTA CURTE DE CASATIE SI JUSTITIE - RECURSUL IN INTERESUL LEGII, Publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 51/2013 se arata ca „in interpretarea si aplicarea prevederilor art. 2 lit. e) si art. 164 alin. (2) si (3) din Legea 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale si pct. V din anexa la OUG 4/2005 privind recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurarilor sociale de stat, sporurile si alte venituri suplimentare realizate anterior datei de 1 aprilie 2001 vor fi luate in considerare la stabilirea si recalcularea pensiilor din sistemul public daca au fost incluse in baza de calcul conform legislatiei anterioare, sunt inregistrate in carnetul de munca sau in adeverintele eliberate de unitati, conform legislatiei in vigoare, si pentru acestea s-a platit contributia de asigurari sociale.”
In acest context, valorificarea sumelor cu titlu de prime, acord, ore suplimentare, compensatii, diferenta salariu, etc. din aceasta adeverinta este posibila doar daca sunt indeplinite aceleasi conditii ca si cele expuse in considerentele Deciziei nr. 19/2011 din 17/10/2011 pronuntata de INALTA CURTE DE CASATIE SI JUSTITIE COMPLETUL COMPETENT SA JUDECE RECURSUL IN INTERESUL LEGII, Publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 824 din 22/11/2011 si Deciziei nr. 19/2012 de INALTA CURTE DE CASATIE SI JUSTITIE - RECURSUL IN INTERESUL LEGII, Publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 51/2013 si anume adeverintele sa fie eliberate conform legislatiei in vigoare si sa rezulte ca angajatorul a platit contributia de asigurari sociale la sistemul public de pensii, ca aceste drepturi salariale suplimentare au fost incluse in salariul de baza brut, ca bugetul asigurarilor sociale a fost alimentat cu contributia de asigurari sociale platita de catre angajator, aferenta veniturilor salariale suplimentare obtinute.
Desi Decizia nr. 19/2011 din 17/10/2011 pronuntata de INALTA CURTE DE CASATIE SI JUSTITIE - RECURSUL IN INTERESUL LEGII si Decizia nr. 19/2012 de INALTA CURTE DE CASATIE SI JUSTITIE - RECURSUL IN INTERESUL LEGII, Publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 51/2013, privesc interpretarea unor acte normative abrogate, respectiv prevederile OUG nr. 4/2005 si ale legii nr. 19/2000, Tribunalul o aminteste intrucat priveste aceeasi problema de drept. Cu toate acestea tribunalul constata si ca legiuitorul este consecvent in excluderea de la luarea in calcul la stabilirea punctajului mediu anual, a formelor de retribuire in acord sau cu bucata, in regie ori dupa timp, pe baza de tarife sau cote procentuale, intrucat nu au facut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislatiei anterioare cat si a anumitor venituri care nu au avut caracter permanent si nu facut parte din baza de calcul a pensiei.
Intrucat, in speta, adeverinta a carei valorificare se solicita nu indeplineste aceste cerinte legale de forma si fond, parata nu poate fi obligata la valorificarea acestora la stabilirea pensiei.
Fata de cele mai sus retinute Tribunalul va respinge cererea de chemare in judecata, ca neintemeiata.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
HOTARASTE
Respinge cererea de chemare in judecata formulata de reclamanta ***, avand CNP, cu domiciliul in , si cu domiciliul ales la Cabinet de Avocat cu sediul in contradictoriu cu parata ***, cu sediul in, ca neintemeiata.
Cu drept de apel care se depune la instanta a carei hotarare se ataca, in termen de 30 zile de la comunicare.
Pronuntata in sedinta publica azi, 20.11.2015.
Presedinte, Asistent judiciar, Asistent judiciar,
Gutu Manuela Aurora Neagu Emiliana Carmen Lazaroiu Puiu
Grefier,
Ghimboasa Georgiana-Alina
ROMANIA
TRIBUNALUL BUCURESTI SECTIA A VIII A
CONFLICTE DE MUNCA SI ASIGURARI SOCIALE
INCHEIERE
SEDINTA PUBLICA DIN 05.11.2015
TRIBUNALUL CONSTITUIT DIN:
PRESEDINTE: GUTU MANUELA AURORA
ASISTENT JUDICIAR: NEAGU EMILIANA CARMEN
ASISTENT JUDICIAR: LAZAROIU PUIU
GREFIER: GHIMBOASA GEORGIANA-ALINA
Pe rol se afla solutionarea cererii formulata de reclamanta *** in contradictoriu cu parata ***, avand ca obiect recalculare pensie.
La apelul nominal facut in sedinta publica, la ordine, nu raspund partile.
Procedura de citare este legal indeplinita.
Se face referatul cauzei de catre grefierul de sedinta, care invedereaza instantei urmatoarele: cauza se afla la primul termen de judecata; procedura de citare este legal indeplinita; la data de 22.09.2015, parata a depus la dosar inscrisuri, in dublu exemplar; a fost depus referatul intocmit de grefierul de sedinta conform dispozitiilor art. 103 alin. 11 din Regulamentul de ordine interioara al instantelor judecatoresti, aprobat prin Hotararea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 387/2005 astfel cum a fost acesta completat prin Hotararea nr. 829/2011 a Consiliului Superior al Magistraturii, din care rezulta ca in urma verificarilor efectuate in sistemul Ecris, s-a constatat ca nu exista alte dosare formate ca urmare a unei cereri formulate de aceleasi persoane, impotriva acelorasi persoane si avand acelasi obiect.
Fata de lipsa partilor, instanta dispune lasarea cauzei la a doua strigare.
La apelul nominal facut in sedinta publica, la a doua strigare, nu raspund partile.
Procedura de citare este legal indeplinita.
Se face referatul cauzei de catre grefierul de sedinta, care invedereaza instantei urmatoarele: procedura de citare este legal indeplinita.
Fata de prevederile art. 131 din Codul de procedura civila, Tribunalul constata ca este competent sa solutioneze pricina fata de obiectul acesteia, avand in vedere prevederile legale in vigoare de la data introducerii actiunii respectiv dispozitiile articolului 153 din Legea nr. 263/2010 care atribuie Tribunalelor solutionarea in prima instanta a litigiilor de asigurari sociale si articolului 154 din Legea nr. 263/2010, in conformitate cu care: - „(1) Cererile indreptate impotriva CNPP, a caselor teritoriale de pensii sau impotriva caselor de pensii sectoriale se adreseaza instantei in a carei raza teritoriala isi are domiciliul ori sediul reclamantul”, iar din dovezile existente la dosarul cauzei rezulta ca domiciliul reclamantei se afla in raza teritoriala a Tribunalului Bucuresti.
Tribunalul constata inaplicabilitatea prevederilor art. 239 din Codul de procedura civila, cu privire la alegerea procedurii de administrare a probelor prin avocati, fata de lipsa partilor la acest termen de judecata.
Tribunalul constata inaplicabilitatea textelor privind posibilitatea solutionarii litigiului pe cale amiabila, potrivit art. 21 si art. 227 din Codul de procedura civila, nefiind in discutie drepturi asupra carora partile pot dispune potrivit legii.
Tribunalul, in temeiul dispozitiilor art. 238 alineatul 1 din Codul de procedura civila, potrivit carora „la primul termen de judecata la care partile sunt legal citate, judecatorul, dupa ascultarea partii prezente, va estima durata necesara pentru cercetarea procesului, tinand cont de imprejurarile cauzei, astfel incat procesul sa fie solutionat intr-un termen optim si previzibil. Durata astfel estimata va fi consemnata in incheiere”, avand in vedere ca este necesar un termen in vederea administrarii probelor, si la cererea partilor un termen in temeiul prevederilor art. 244 alineatul 1 din Codul de procedura civila, instanta estimeaza ca cercetarea procesului poate dura patru luni, putandu-se reveni asupra duratei estimate, conform dispozitiilor art. 238 alineatul 2 din Codul de procedura civila.
Tribunalul pune in discutie probele propuse prin cererea de chemare in judecata si administrate pana la primul termen de judecata, potrivit prevederilor art. 254 si 255 din Codul de procedura civila si fata de lipsa intampinarii va constata decaderea paratului din dreptul de a administra probe si de a invoca exceptii in afara de cele de ordine publica pentru nedepunerea intampinarii, fata de prevederile art. 208 alineatul 2 din Codul de procedura civila si art. 185 alineatul 1 din Codul de procedura civila, urmand a fi puse in discutie probele nedepuse odata cu cererea de chemare in judecata sau cu intampinarea doar in baza prevederilor art. 254 alineatul 2 din Codul de procedura civila.
In temeiul prevederilor art. 250, art. 255 si art. 258 din Codul de procedura civila, incuviinteaza pentru reclamanta proba cu inscrisuri, astfel cum a fost administrata, constatand ca este admisibila potrivit legii si ca duce la solutionarea procesului.
Constatand ca parata a depus la dosar actele din dosarul de pensionare al reclamantei, Tribunalul incuviinteaza actele depuse de parata in lipsa intampinarii potrivit prevederilor art. 254 alineatul 5 din Codul de procedura.
Tribunalul urmeaza a verifica daca reclamanta a contestat Decizia nr. 195.124 depusa de parata la dosar, de respingere a cererii de recalculare cu nr. 417.299/08.04.2014.
Avand in vedere ca partile nu au solicitat suplimentarea probatoriului si nemaifiind alte cereri de formulat, instanta declara cercetarea procesului incheiata potrivit prevederilor art. 244 din Codul de procedura civila si fata de solicitarea partilor de judecare a cauzei in lipsa potrivit dispozitiilor art. 223 alineatul 2 din Codul de procedura civila, in temeiul art. 244 alineatul 3 si alineatul 4 din Codul de procedura civila instanta deschide dezbaterile in fond.
In temeiul prevederilor art. 394 din Codul de procedura civila, declara inchise dezbaterile in fond si ramane in pronuntare asupra fondului cauzei.
Fata de prevederile art. 396 din Codul de procedura civila, instanta va amana pronuntarea pentru data de 20.11.2015, stabilind ca pronuntarea hotararii se va face prin punerea solutiei la dispozitia partilor prin mijlocirea grefei instantei.
TRIBUNALUL
Avand nevoie de timp pentru a delibera, fata de prevederile art. 396 din Codul de procedura civila, va amana pronuntarea pentru 20.11.2015, stabilind ca pronuntarea hotararii se va face prin punerea solutiei la dispozitia partilor prin mijlocirea grefei instantei, motiv pentru care,
DISPUNE
Amana pronuntarea la data de 20.11.2015.
Pronuntarea hotararii se va face potrivit art. 396 alineatul 2 din Codul de procedura civila, respectiv, prin punerea solutiei la dispozitia partilor prin mijlocirea grefei instantei.
Pronuntata in sedinta publica, azi, 05.11.2015.
Presedinte, Asistent judiciar, Asistent judiciar, Grefier,
DOSAR NR. ****
ROMANIA
TRIBUNALUL BUCURESTI SECTIA A VIII A
CONFLICTE DE MUNCA SI ASIGURARI SOCIALE,
SENTINTA CIVILA NR.
SEDINTA PUBLICA DIN 20.11.2015
TRIBUNALUL CONSTITUIT DIN:
PRESEDINTE: GUTU MANUELA AURORA
ASISTENT JUDICIAR: NEAGU EMILIANA CARMEN
ASISTENT JUDICIAR: LAZAROIU PUIU
GREFIER: GHIMBOASA GEORGIANA-ALINA
Pe rol se afla solutionarea cererii formulata de reclamanta *** in contradictoriu cu parata ***, avand ca obiect recalculare pensie.
Dezbaterile pe fondul cauzei au avut loc in sedinta publica din 05.11.2015, fiind consemnate in incheierea de sedinta de la acea data, parte integranta din prezenta, cand instanta, avand nevoie de timp pentru a delibera, a amanat pronuntarea la 20.11.2015.
TRIBUNALUL
Deliberand asupra cauzei civile de fata constata urmatoarele:
Prin cererea inregistrata pe rolul TRIBUNALULUI BUCURESTI SECTIA A VIII-A CONFLICTE DE MUNCA SI ASIGURARI SOCIALE sub nr. *** la data de 27.05.2015 reclamanta *** a chemat in judecata pe parata *** solicitand ca prin hotararea ce se va pronunta sa se dispuna obligarea acesteia la recalcularea drepturilor de pensie anticipata partial prin valorificarea veniturilor mentionate in adeverinta nr. 96/11.03.2015 eliberata de ***., (depusa la data de 08.04.2015 sub nr. inregistrare 417299),- solicita obligarea intimatei la plata diferentelor de pensie incepand cu data de 01.05.2015 la zi actualizate cu indicele de inflatie la data platii efective, de asemenea solicita obligarea intimatei la plata cheltuielilor de judecata.
In motivarea actiunii reclamanta a aratat ca este pensionata anticipat partial, in conformitate cu prevederile Legii nr. 19/2000, drepturile initiale de pensie i-au fost stabilite prin decizia nr. 195124/26.07.2010 privind acordarea pensiei pentru munca depusa si limita de varsta emisa de Oficiul de Pensii sector 1.
La data de 08.04.2015 sub nr. inregistrare 417299 reclamanta a solicitat intimatei valorificarea adeverintei nr. 96/11.03.2015 eliberata de ***, dar intimata nu a raspuns pana in prezent.
Reclamanta a solicitat sa se aiba in vedere dispozitiile Legii nr. 263/2010:
Art. 116. - incetarea, suspendarea sau reluarea platii pensiei, precum si orice modificare a drepturilor de pensie se fac prin decizie in conditiile respectarii regimului juridic al deciziei de inscriere la pensie.
Art. 107. - (1) In situatia in care, ulterior stabilirii si/sau platii drepturilor de pensie se constata diferente intre sumele stabilite si/sau platite si cele legal cuvenite, casa teritoriala de pensii, respectiv casa de pensii sectoriala opereaza, din oficiu sau la solicitarea pensionarului, modificarile ce se impun, prin decizie de revizuire.
(3) Pensia poate fi recalculata prin adaugarea veniturilor si/sau a stagiilor de cotizare, prevazute de lege, nevalorificate la stabilirea acesteia. Sumele rezultate in urma aplicarii prevederilor alin. (3) si (4) se acorda incepand cu luna urmatoare celei in care a fost inregistrata solicitarea
Art. 2
Sistemul public de pensii se organizeaza si functioneaza avand ca principii de baza:
c) principiul contributivitatii, conform caruia fondurile de asigurari sociale se constituie pe baza contributiilor datorate de persoanele fizice si juridice participante la sistemul public de pensii, drepturile de asigurari sociale cuvenindu-se in temeiul contributiilor de asigurari sociale platite;
Intimata are obligatia sa valorifice aceste venituri, intrucat in adeverinta se mentioneaza ca s-a achitat CAS, avand in vedere dispozitiile art. 2 din Legea nr. 263/2010 principiul contributivitatii.
Potrivit dispozitiilor art. 2 lit. C din Legea nr. 263/2010, sistemul public de pensii se organizeaza si functioneaza avand ca baza principiul contributivitatii, care este reluat in modul de calcul al drepturilor de pensie, respectiv in art. 96 al. 1 si 2 din Legea nr. 263/2010.
Conform art. 96 alin. 2 din Legea 263/2010, punctajul lunar se calculeaza in functie de castigul salarial brut care a constituit baza de calcul a contributiei de asigurari sociale, ceea ce inseamna ca se au in vedere si sporurile si adaosurile.
In acord cu aceste dispozitii, norma tranzitorie din art. 165 al Legii nr. 263/2010 precizeaza ca salariile obtinute in perioada anterioara datei de 01.04.2001 vor fi valorificate la determinarea punctajelor anuale indiferent de forma in care au fost consemnate in carnetul de munca, in perioade diferite, respectiv salarii brute sau nete si nu salarii tarifare de incadrare.
Din interpretarea sistematica a celor doua texte de lege, rezulta ca ceea ce se ia in calcul nu este numai salariul inscris in carnetul de munca, ci si venitul brut lunar, care cuprinde si sporuri si adaosuri pentru care legea a prevazut, iar angajatorul a retinut si virat CAS.
Sporurile cu caracter permanent care au facut parte din baza de calcul a pensiilor nu sunt enumerate limitativ de art. 10 din Legea nr. 3/1977. Enumerarea vizeaza orice alte sporuri cu caracter permanent prevazute in contractele individuale de munca potrivit legii, ori veniturile inscrise in adeverinte au acest caracter permanent caci ele se ragasesc lunar in diferenta dintre ceea ce este inscris in carnetul de munca si adeverinta. Art. 1 din Decretul nr. 389/1978 cu privire la contributia pentru asigurarile sociale, instituia o contributie de 15% la bugetul asigurarilor sociale de stat, care se datoreaza indiferent de forma in care se realizeaza veniturile si indiferent de cine efectua plata, cata vreme fara munca depusa de salariat nu era posibila existenta contributiei. Aplicarea neintrerupta a acestui principiu impune valorificarea veniturilor evidentiate in adeverinta eliberata de fostul angajator.
De precizat este faptul ca din deciziile nr. 19 din 17 octombrie 2011 si nr. 19 din 10 decembrie 2012, inalta Curte de Casatie si Justitie, prin admiterea recursurilor in interesul legii, a statuat ca "la recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurarilor sociale de stat, sporurile si alte venituri suplimentare realizate anterior datei de 1 aprilie 2001, vor fi luate in considerare, daca au fost incluse in baza de calcul conform legislatiei anterioare, sunt inregistrate in carnetul de munca sau in adeverintele eliberate de unitati, conform legislatiei in vigoare, si pentru acestea s-a platit contributie de asigurari sociale".
Curtea Europeana a Drepturilor Omului a stabilit in jurisprudenta sa ca drepturile de asigurari sociale cuvenite in baza contributiilor de asigurari sociale platite constituie un bun patrimonial in sensul art. 1 din Protocolul nr. 1 al Conventiei pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale ratificata de statul roman prin Legea nr. 30/1994.
Curtea Europeana a Drepturilor Omului a decis ca drepturile de asigurari sociale sunt legate de plata contributiilor de asigurari sociale specifice (Hotararea in Cauza Gaygusuz impotriva Austriei din 16 septembrie 1996).
Principalul element apt sa conduca la o justa si legala stabilite si reactualizare a pensiilor provenind din fostul sistem de asigurari sociale de stat ii reprezinta contributiile de asigurari sociale platite.
Reclamanta considera ca a fost prejudiciata in mod nelegal la stabilirea drepturilor sale la pensie .
In drept au fost invocate dispozitiile din Legea nr. 263/2010 , deciziile nr. 19 din 17 octombrie 2011 si nr. 19 din 10 decembrie 2012 pronuntate de inalta Curte d Casatie si Justitie.
In dovedirea actiunii reclamantul a solicitat incuviintarea administrarii probei cu inscrisuri.
In sprijinul cererii reclamantul a depus un set de inscrisuri in copie: imputernicire avocatiala, chitanta onorariu avocat.
Reclamantul a solicitat judecarea si in lipsa.
In cauza parata nu a depus intampinare.
Analizand actele si lucrarile dosarului instanta constata urmatoarele:
Contestatoarea s-a pensionat anticipat in anul 2010 in temeiul Legii nr. 19/2000, in baza Deciziei de pensionare cu nr. 195124/26.07.2010, incepand cu data de 15.06.2010.
La data de 08.04.2015 reclamanta a inregistrat cererea cu nr. 417299/08.04.2015 prin care a solicitat valorificarea veniturilor suplimentare prevazute de adeverinta nr. 96/11.03.2015 eliberata de ***.
***, emite decizia nr. 195124 10.08.2015, de respingere a cererii de recalculare prin adaugarea veniturilor din adeverinta nr. 96/11.03.2015 eliberata de ***, cu motivarea ca veniturile din adeverinta nr. 96/11.03.2015 eliberata de *** nu se valorifica la calculul pensiei intrucat, potrivit art. 165, alin. 2 din Legea nr. 263/2010 si art. 127 din H.G. nr. 257/2011 pentru aprobarea Legii nr. 263/2010, nu reprezinta sporuri cu caracter permanent prevazute de Anexa nr. 15 din Legea nr. 263/2010, aprobate prin H.G. nr. 257/2011.
Aceasta decizie de respingere nu face obiectul contestatiei in prezenta cauza, nefiind emisa la data de 27.05.2015, data investirii instantei cu cererea privind obligarea paratei la recalculare prin valorificarea veniturilor suplimentare prevazute de adeverinta nr. 96/11.03.2015 eliberata de ***.
Reclamanta a solicitat obligarea paratei la reclacularea pensiei sale in conformitate cu prevederile art. 107 alin. 3 din Legea nr. 263/2010 si acordarea diferentelor de drepturi de pensie in temeiul prevederilor art. 107 alin. 5 din Legea nr. 263/2010.
Cu privire la adeverinta nr. 96/11.03.2015 eliberata de ***, Tribunalul urmeaza sa respinga cererea de chemare in judecata ca neintemeiata.
Din verificarea buletinului de calcul si a datelor privind activitatea in munca dar si din motivarea deciziei nr. 195124 din 10.08.2015, de respingere a cererii de recalculare prin adaugarea veniturilor din adeverinta nr. 96/11.03.2015 eliberata de ***, rezulta ca intimata la stabilirea drepturilor de pensie nu a avut in vedere ca sume contributive pentru determinarea punctajului mediu anual veniturile realizate de contestatoare sub forma de retribuire acord, prime, ore suplimentare, retributie pentru ore efective, diferenta salariu, compensare, prevazute de adeverinta nr. 96/11.03.2015 eliberata de ***.. pentru perioada 06.12.1973 – 24.08.1999.
Cu privire la adeverinta nr. 96/11.03.2015 eliberata de ***, Tribunalul retine urmatoarele:
Veniturile suplimentare atestate de aceasta adeverinta au fost realizate de reclamanta in calitate de salariat in perioada de la 06.12.1973 - 24.08.1999.
Or, din acest punct de vedere Tribunalul urmeaza sa analizeze atat prevederile legale aplicabile categoriei de venituri atestate de adeverinta in discutie, prevederile legale referitoare la modalitatea de determinare a punctajului mediu anual cat si mentiunile din adeverinta eliberata de angajator.
Cadrul legal.
Legea nr. 27/1966 prevedea ca plata contributiei de asigurari sociale era datorata de angajator si se calcula prin raportare la venitul brut realizat de angajat.
Prin art. 1 Decretul nr. 389/1972 cu privire la contributia pentru asigurarile sociale de stat se dispunea ca angajatorii sa verse la bugetul asigurarilor sociale de stat o contributie de 15% asupra castigului brut realizat de personalul lor salariat. Prin Legea nr. 49/1992 pentru modificarea si completarea unor reglementari din legislatia de asigurari sociale a fost modificat si completat art. 1 alin. (1) din Decretul nr. 389/1972, sus mentionat si s-a stabilit contributia de asigurari sociale in cuantum de 25% asupra castigului brut.
Conform dispozitiilor art. 164 alin. 3 din Legea nr. 19/2000 (text preluat in prezent in art. 165 alin.2 din Legea nr. 263/2010) la determinarea punctajelor lunare, pe langa salariile prevazute la alin. (1) se au in vedere si sporurile cu caracter permanent care, dupa data de 1 aprilie 1992, au facut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislatiei anterioare si care sunt inscrise in carnetul de munca sau sunt dovedite cu adeverinte eliberate de unitati, conform legislatiei in vigoare.
Asadar, aceste acte normative prevad conditiile legale in care veniturile (sporurile) trebuie avute in vedere la determinarea punctajului mediu anual, fiind acordate si prin Legea nr. 57/1974, Decretul nr. 335/1983 si Legea nr. 49/1992 si care pot fi valorificate daca au facut parte din baza de calcul a pensiei.
Tribunalul mai retine ca potrivit art. 3 din Legea nr. 3/1977 privind pensiile de asigurari sociale de stat si asistenta sociala - dreptul comun in materie in perioada la care se refera cererea reclamantei si in care reclamanta si-a desfasurat activitatea si a realizat veniturile suplimentare, respectiv perioada 06.12.1973 - 24.08.1999 - dreptul la pensie era recunoscut tuturor cetatenilor care desfasurasera activitate permanenta pe baza unui contract de munca si pentru care angajatorii platisera contributia de asigurari sociale prevazute de lege.
In lumina acestor prevederi, Tribunalul constata ca adeverinta nr. 96/11.03.2015 eliberata de ***, atesta venituri obtinute de reclamanta cu titlu de retribuire acord, prime, ore suplimentare, retributie pentru ore efective, diferenta salariu, compensare, dar care nu pot fi valorificate in forma eliberata de angajator.
In consecinta Tribunalul urmeaza sa analizeze si sa se pronunte daca veniturile respective trebuiau sau nu sa fie incluse in calculul pensiei.
Adeverintele eliberate de unitati, trebuie sa fie intocmite conform legislatiei in vigoare, respectiv sa indice temeiul legal al acordarii venitului, denumirea unitatii; perioada in care s-a lucrat, cu indicarea datei de incepere si de incetare a raportului de munca; functia, meseria sau specialitatea exercitata; denumirea sporurilor, procentul sau suma acordata; perioada in care a primit sporul si temeiul in baza caruia s-a acordat; sa poarte numar, data eliberarii, stampila unitatii, precum si semnatura celui care angajeaza unitatea sau a persoanei delegate in acest sens de conducerea unitatii.
Este evident totodata ca intrucat aceste adeverinte se elibereaza in scopul valorificarii la stabilirea/recalcularea pensiei a perioadelor contributive si a stagiilor de cotizare sau sumelor contributive, eliberarea unei adeverinte conform legislatiei in vigoare presupune implicit si ca aceasta adeverinta atesta ca angajatorul a platit contributia de asigurari sociale la sistemul public de pensii.
In acest context, veniturile atestate de adeverinta eliberata de angajator pot fi valorificate numai in masura in care se refera la sporurile cu caracter permanent care, dupa data de 1 aprilie 1992, au facut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislatiei anterioare, au facut parte din castigului brut realizat de salariat si daca rezulta ca angajatorul a platit contributia de asigurari sociale la sistemul public de pensii, ca aceste drepturi salariale suplimentare au fost incluse in salariul de baza brut, ca bugetul asigurarilor sociale a fost alimentat cu contributia de asigurari sociale platita de catre angajator, aferenta veniturilor salariale suplimentare obtinute.
1. Veniturile in acord.
Tribunalul retine ca angajatorul nu a indicat nici un temei legal al acordarii acestora si ce reprezinta mai exact aceste drepturi, pentru a se putea verifica regimul lor juridic, daca reprezinta sume sau venituri suplimentare, daca faceau parte din baza de calcul a pensiei sau din baza de calcul a contributiilor de asigurari sociale.
Astfel, adeverinta face o referire generica la Legea nr. 57/1974 si CCM la nivel de unitate, fara indicarea vreunui text de lege concret sau vreunui temei contractual care sa poata fi verificat din punct de vedere al naturii veniturilor realizate care ar fi constitui temeiul acordarii acestor venituri facandu-se o trimitere generala la prevederile legale si ale contractelor colective de munca. Totodata, Legea nr. 57/1974 a fost in vigoare de la 01 noiembrie 1974 pana la 11 martie 1991, fiind abrogata prin Legea 120/2000 si inlocuita de Legea 14/1991, fara ca angajatorul sa mai mentioneze vreun temei legal sau contractual nici macar generic dar cu atat mai putin concret dupa data de 11.03.1991. Totodata prevederile referitoare la retribuirea in acord global din Legea nr. 57/1974 au fost abrogate prin anexa nr. 4 a Decretului nr. 335/1983, astfel incat dupa anul 1983 nici nu se mentioneaza un temei legal al acordarii veniturilor.
Retribuirea in acord global presupunea salarizarea angajatilor in functie de realizarile profesionale, iar primele si alte venituri salariale suplimentare presupunea ca lunar acestia puteau obtine venituri mai mici sau mai mari decat salariile tarifare inscrise in carnetul de munca.
Aceasta era reglementata cu titlu de drept comun de prevederile Legii nr. 57/1974 republicata in anul 1980, privind retribuirea dupa cantitatea si calitatea muncii si legislatiei acordului global.
Asa cum aratam, prevederile referitoare la retribuirea in acord global din Legea nr. 57/1974 au fost abrogate prin anexa nr. 4 a Decretului nr. 335/1983, astfel incat dupa anul 1983 nici nu se mentioneaza un temei legal al acordarii veniturilor.
Totodata pentru restul veniturilor, respectiv prime, ore suplimentare, compensare, diferenta salariu, etc. nu este indicat temeiul legal al acordarii, facandu-se o trimitere generala la prevederile Legii nr. 57/1974 si a contractelor colective de munca.
In privinta formelor de retribuire in acord, in anexa nr. 15 a HG nr. 257/2011, respectiv in Normele Metodologice de aplicare a legii nr. 263/2010 se mentioneaza ca „formele de retribuire in acord sau cu bucata, in regie ori dupa timp, pe baza de tarife sau cote procentuale” nu vor fi luate in calcul la stabilirea punctajului mediu anual, pentru ca nu au facut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislatiei anterioare. Aceeasi solutie este mentionata pentru „alte sporuri care nu au avut caracter permanent”.
Retribuirea in acord global nu reprezinta un spor cu caracter permanent ci o forma de retribuire care presupunea salarizarea angajatilor in functie de realizarile profesionale, ceea ce presupune ca lunar acestia puteau obtine venituri mai mici sau mai mari decat salariile tarifare inscrise in carnetul de munca.
In acest context, legiuitorul a avut in vedere la calculul drepturilor de pensie, intotdeauna respectarea principiului egalitatii atat pentru persoanele care prin munca lor au depasit productia planificata, cat si pentru situatia nerealizarii productiei planificate (in acest caz, retributia diminuandu-se) astfel ca, la calculul pensiei s-a avut in vedere numai retributia stabilita prin contractul de munca.
Asa cum am aratat mai sus angajatorul nu mentioneaza temeiul legal al acordarii acestora.
Astfel, adeverinta trebuie sa indeplineasca conditiile de fond prevazute de art. 127 alin.2 din HG nr.257/2011 care prevede:
(2) Adeverinta prin care se dovedesc aceste sporuri va cuprinde obligatoriu cel putin urmatoarele elemente:
e) denumirea sporurilor, procentul sau suma acordata;
f) perioada in care a primit sporul si temeiul in baza caruia s-a acordat."
Este evident totodata ca intrucat aceste adeverinte se elibereaza in scopul valorificarii la stabilirea/recalcularea pensiei a perioadelor contributive si a stagiilor de cotizare sau sumelor contributive, eliberarea unei adeverinte conform legislatiei in vigoare presupune implicit si ca aceasta adeverinta atesta ca angajatorul a platit contributia de asigurari sociale la sistemul public de pensii.
In acest context, veniturile atestate de adeverinta eliberata de angajator pot fi valorificate numai in masura in care este indicat temeiul legal al acordarii drepturilor si daca rezulta ca angajatorul a platit contributia de asigurari sociale la sistemul public de pensii, ca aceste drepturi salariale suplimentare au fost incluse in salariul de baza brut, ca bugetul asigurarilor sociale a fost alimentat cu contributia de asigurari sociale platita de catre angajator, aferenta veniturilor salariale suplimentare obtinute.
Totodata, veniturile pot fi valorificate daca au facut parte din baza de calcul a pensiei.
Cum formele de retribuire in acord si celelalte venituri mentionate in anexa la adeverinta in cauza nu au facut parte, din baza de calcul a pensiilor care, conform art. 10 din Legea nr. 3/1977, era constituita din retributii tarifare, angajatorul trebuia sa-si asume raspunderea de a declara ca a virat contributia la sumele mentionate in adeverinta si pentru care legislatia de la acea data nu prevedea retinerea contributiei asupra unor sume care nu au avut caracter permanent ci sporadic, astfel incat, nu au facut parte, de asemenea, din baza de calcul a pensiilor conform legislatiei anterioare, Tribunalul constata ca parata poate lua in considerare doar adeverintele eliberate de fostii angajatori care asumandu-si raspunderea confirma faptul ca au platit contributia de asigurari sociale in raport si de veniturile suplimentare realizate de salariat.
Or, angajatorul nu indica asa cum am mai aratat temeiul legal al acordarii veniturilor in acord si nici aspectul ca la aceste sume a calculat contributia la asigurarile sociale.
Mentiunea din adeverinta eliberata de angajator prin care se atesta ca „pentru aceste venituri s-a vitrat CAS corespunzator legislatiei in vigoare din perioada respectiva”, nu are menirea de a face dovada platii la sumele in acord cata vreme angajatorul nu indica in mod neechivoc ca aceste sume au facut parte din baza de calcul a contributiei de asigurari sociale respectiv au fost incluse in venitul brut realizat de salariati asupra caruia angajatorul a virat contributia de asigurari sociale.
Cum formele de retribuire in acord nu au facut parte, din baza de calcul a pensiilor si care, conform art. 10 din Legea nr. 3/1977, act normativ care guverneaza realizarea veniturilor si a stagiului de cotizare din adeverinta in discutie, baza de calcul ce era constituita din retributii tarifare (numai dupa data de 1 aprilie 1992, prin art. III din Legea nr. 49/1992 pentru modificarea si completarea unor reglementari din legislatia de asigurari sociale s-a modificat baza de calcul la stabilirea pensiei, fiind incluse si anumite categorii de sporuri, inclusiv sporurile cu caracter permanent prevazute in contractele individuale de munca, potrivit legii, insa veniturile in acord global nu au facut parte din baza de calcul a pensiei nici in perioada ulterioara acestei modificari a bazei de calcul), angajatorul trebuia sa elibereze o adeverinta care sa respecte modelul prevazut de art. 127 alin. 2 din HG nr. 257/2011.
Practica atat a asiguratilor cat si a angajatorilor de a solicita si a elibera adeverinte neconforme care nu mentioneaza salariul de baza, sporurile si adaosurile acordate salariatilor si temeiul legal al acordarii acestor drepturi dupa cum nu mentioneaza nici care este baza de calcul a contributiei de asigurari sociale si daca aceasta a fost achitata la data realizarii veniturilor, este incorecta si nu poate fi validata de instanta prin obligarea casei de pensii la valorificarea unor adeverinte care nu respecta cerintele legale nici macar sub aspectul elementelor minime care sa le asigure validitatea.
2. Veniturile sub forma de prime.
Cu privire la veniturile sub forma de prime, acestea nu vor putea fi avute in vedere la calcularea pensiei din actele normative care reglementau obligatia de plata a contributiei de asigurari sociale de stat Decretul nr.389/1972, Legea nr.49/1972, plata contributiei de asigurari sociale de stat era obligatia angajatorului, si nu a angajatului, angajatul avand obligatia contributiei la pensia suplimentara.
Angajatorul nu mentioneaza temeiul legal al acordarii acestora.
Astfel, adeverinta face o referire generica la Legea nr. 57/1974 si CCM la nivel de unitate, fara indicarea vreunui text de lege concret sau vreunui temei contractual care sa poata fi verificat din punct de vedere al naturii veniturilor realizate care ar fi constitui temeiul acordarii acestor venituri facandu-se o trimitere generala la prevederile legale si ale contractelor colective de munca.
Totodata adeverinta nu poate fi valorificata in forma emisa de angajator, intrucat angajatorul nu si-a asumat responsabilitatea mentionarii aspectului retinerii si virarii contributiei de asigurari sociale la aceste sume.
Aceste venituri nu reprezinta un spor ci o forma de stimulare conform prevederilor art. 59, art. 62 raportat la art. 65 din Legea nr.57/1974, pe care le redam mai jos, care se acordau din fondul stabilit prin planul national unic de dezvoltare economico-sociala, iar nu din fondul de salarii.
„Art. 62 Pentru realizari deosebite in cadrul unor operatiuni de export, import si de prestari de servicii cu plata in valuta, care reprezinta un aport valutar mai ridicat si determina imbunatatirea cursului de revenire, personalul muncitor din unitatile economice, precum si cel din aparatul ministerelor, celorlalte organe centrale si consiliilor populare judetene si al municipiului Bucuresti, poate fi premiat in cursul anului dintr-un fond stabilit prin planul national unic de dezvoltare economico-sociala.
Art. 59. - (1) Personalul din cadrul unitatilor economice care obtine realizari deosebite in munca poate fi premiat in cursul anului, dintr-un fond de premiere ce se poate constitui in cadrul fondului de retribuire planificat, prin aplicarea unei cote de pina la 1% asupra fondului planificat, separat pentru muncitori si maistri si separat pentru personalul tehnic, economic, de alta specialitate, administrativ, de deservire si de paza. Fondul de premiere astfel constituit se utilizeaza in cadrul fiecarei unitati, fara a putea fi trecut de la o unitate la alta. Sumele neconsumate din acest fond pot fi reportate in lunile urmatoare, pina la sfirsitul anului. Prevederile prezentului alineat se aplica si de unitatile economice fara personalitate juridica - fabrici, uzine, exploatari si alte unitati similare.
ART. 65 (intitulat Prevederi comune articolelor 50-64),
(1) Repartizarea pe persoane a fondului de participare la beneficii, a fondului de premii anuale ce se acorda in unitatile bugetare, organizarea de excursii in strainatate din fondurile alocate in valuta, precum si stabilirea persoanelor care urmeaza sa participe la acestea, se aproba de catre consiliul oamenilor muncii din unitatea respectiva. Premiile individuale ce se acorda in cursul anului se aproba de catre conducerea unitatii, de acord cu comitetul sindicatului. Pentru persoanele din conducerea unitatii, aprobarea se da in toate aceste cazuri de catre conducerea organului ierarhic superior, de acord cu organul sindical corespunzator.
(3) Modalitatile de defalcare pe unitati a cotelor de constituire a fondului de participare la beneficiile ce se realizeaza in cadrul planului si peste plan, de formare si repartizare a fondurilor ce se atribuie in valuta, modalitatile de constituire si repartizare a fondurilor pentru premiile anuale la unitatile bugetare si a premiilor pentru economii, formele specifice de acordare a premiilor pentru economii, precum si alte premii sau recompense cu caracter limitat, ce se acorda personalului din unele sectoare de activitate pentru rezultatele obtinute in indeplinirea anumitor obiective specifice, se stabilesc prin decret al Consiliului de Stat".
Or, sumele repartizate din fondul de participare la beneficii, fondul de premiere anuala, nu pot fi luate in calcul la determinarea punctajului mediu anual, intrucat, pe de o parte nu au fost platite din fondul de salarii ci dintr-un fond stabilit prin planul national unic de dezvoltare economico-sociala iar angajatorul nu a precizat in adeverinta care este temeiul legal al acordarii premiilor sau primelor evidentiate, adeverinta nefacand nici o referire la vreun act normativ, prevedere contractuala, etc. articolul sau articolele din aceste legi acte normative care au constituit baza legala a acordarii acestor venituri si ca datele din cuprinsul adeverintei sunt echivoce intrucat nu se poate cunoaste in concret natura venitului acordat si motivul acordarii, pentru a se putea verifica daca este vorba despre venituri care intrau in castigul brut realizat de personalul lor salariat pentru care legea prevedea virarea contributiei.
Plata contributiilor potrivit prevederilor legale nu este echivalenta cu plata contributiilor pentru o anumita categorie de venituri care nu faceau parte din baza de calcul a contributiei.
Pe de alta parte, in anexa nr. 15 a HG nr. 257/2011, respectiv in Normele Metodologice de aplicare a legii nr. 263/2010 se mentioneaza la pct. VI din Anexa aceluiasi act normativ, ca: „Nu sunt luate in calcul la stabilirea punctajului mediu anual, intrucat nu au facut parte din baza de calcul a pensiilor, conform legislatiei anterioare datei de 1 aprilie 2001: formele de retribuire in acord sau cu bucata, in regie ori dupa timp, pe baza de tarife sau cote procentuale; participarea la beneficii a oamenilor muncii din unitatile economice; premiile anuale si premiile acordate in cursul anului pentru realizari deosebite; recompensele cu caracter limitat, acordate personalului din unele sectoare de activitate; diurnele de deplasare si de delegare, indemnizatiile de delegare, detasare si transfer; drepturile de autor; drepturile platite potrivit dispozitiilor legale, in cazul desfacerii contractului de munca; al 13-lea salariu; alte sporuri care nu au avut caracter permanent.
Avand in vedere cele mentionate mai sus luarea in calcul a sumelor din adeverinta, fara confirmarea platii CAS si care este cuantumul total al sumei lunare asupra careia s-a datorat si virat contributia de asigurari sociale, ar insemna o incalcare a prevederilor art. 2 din Legea nr. 263/2010 modificata privind principiul obligativitatii si principiul contributivitatii.
3. Cu privire la sumele reprezentand spor ore suplimentare Tribunalul retine urmatoarele:
In privinta formelor de retribuire pentru „orele suplimentare” realizate peste programul normal de lucru, in anexa nr. 15 a HG nr. 257/2011, respectiv in Normele Metodologice de aplicare a Legii nr. 263/2010 se mentioneaza ca: „formele de retribuire pentru „orele suplimentare” realizate peste programul normal de lucru” nu vor fi luate in calcul la stabilirea punctajului mediu anual, pentru ca nu au facut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislatiei anterioare. Aceeasi solutie este mentionata pentru „alte sporuri care nu au avut caracter permanent”.
Tribunalul constata atat caracterul nepermanent al acestora in perioada acordarii dar si neindicarea temeiului legal al acordarii, temei necesar pentru a permite instantei sa faca verificari cu privire la natura veniturilor (daca aceasta are caracterul unei indemnizatii lunare tarifare pentru programul prestat pentru programul prelungit de lucru, fiind in realitate un venit cu caracter permanent care are natura juridica a sporului pentru lucrul sistematic peste programul normal de lucru) si la aspectul includerii acestor sume in fondul de salarii.
Totodata, emitentul adeverintei nu a mentionat nici aspectul ca aceste venituri au fost incluse in fondul de salarii asupra caruia angajatorul a virat contributia de asigurari sociale, conform prevederilor Decretului nr. 389/1972.
4. Va respinge cererea de chemare in judecata cu privire la cererea de recalculare avand ca obiect valorificarea veniturilor reprezentand compensare atestate de adeverinta nr. 96/11.03.2015 eliberata de ***, ca neintemeiata, pentru urmatoarele considerente:
Tribunalul constata in privinta sumelor reprezentate de compensare pentru perioada octombrie 1996 - octombrie 1997, ca, acestea au fost valorificate la calculul pensiei astfel cum rezulta din buletinul de calcul al deciziei aflat la fila 70 din dosar-date privind activitatea in munca, in coloana 9 a buletinului de calcul, in suma mentionata in adeverinta eliberata de angajator desi angajatorul nu precizeaza temeiul legal in baza caruia s-au acordat aceste drepturi pentru ca instanta sa fie in masura sa poata aprecia asupra naturii juridice a acestor venituri si daca legislatia prevedea pentru aceste venituri ca fac parte din castigul brut si obligatia platii CAS.
5. Cu privire la sumele reprezentand „retributie pentru ore efective si diferenta salariu”, Tribunalul va respinge cererea, avand in vedere ca nu poate fi identificata natura venitului realizat de reclamanta, nefiind indicat nici temeiul legal al acordarii, fiind incalcate prevederile HG nr.257/2011 referitoare la conditiile pe care trebuie sa indeplineasca conditiile de fond prevazute de art. 127 alin.2 din HG nr.257/2011 care prevede:
(2) Adeverinta prin care se dovedesc aceste sporuri va cuprinde obligatoriu cel putin urmatoarele elemente:
e) denumirea sporurilor, procentul sau suma acordata;
f) perioada in care a primit sporul si temeiul in baza caruia s-a acordat.”
Totodata, in considerentele Deciziei nr. 19/2012 de INALTA CURTE DE CASATIE SI JUSTITIE - RECURSUL IN INTERESUL LEGII, Publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 51/2013 se arata ca „in interpretarea si aplicarea prevederilor art. 2 lit. e) si art. 164 alin. (2) si (3) din Legea 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale si pct. V din anexa la OUG 4/2005 privind recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurarilor sociale de stat, sporurile si alte venituri suplimentare realizate anterior datei de 1 aprilie 2001 vor fi luate in considerare la stabilirea si recalcularea pensiilor din sistemul public daca au fost incluse in baza de calcul conform legislatiei anterioare, sunt inregistrate in carnetul de munca sau in adeverintele eliberate de unitati, conform legislatiei in vigoare, si pentru acestea s-a platit contributia de asigurari sociale.”
In acest context, valorificarea sumelor cu titlu de prime, acord, ore suplimentare, compensatii, diferenta salariu, etc. din aceasta adeverinta este posibila doar daca sunt indeplinite aceleasi conditii ca si cele expuse in considerentele Deciziei nr. 19/2011 din 17/10/2011 pronuntata de INALTA CURTE DE CASATIE SI JUSTITIE COMPLETUL COMPETENT SA JUDECE RECURSUL IN INTERESUL LEGII, Publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 824 din 22/11/2011 si Deciziei nr. 19/2012 de INALTA CURTE DE CASATIE SI JUSTITIE - RECURSUL IN INTERESUL LEGII, Publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 51/2013 si anume adeverintele sa fie eliberate conform legislatiei in vigoare si sa rezulte ca angajatorul a platit contributia de asigurari sociale la sistemul public de pensii, ca aceste drepturi salariale suplimentare au fost incluse in salariul de baza brut, ca bugetul asigurarilor sociale a fost alimentat cu contributia de asigurari sociale platita de catre angajator, aferenta veniturilor salariale suplimentare obtinute.
Desi Decizia nr. 19/2011 din 17/10/2011 pronuntata de INALTA CURTE DE CASATIE SI JUSTITIE - RECURSUL IN INTERESUL LEGII si Decizia nr. 19/2012 de INALTA CURTE DE CASATIE SI JUSTITIE - RECURSUL IN INTERESUL LEGII, Publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 51/2013, privesc interpretarea unor acte normative abrogate, respectiv prevederile OUG nr. 4/2005 si ale legii nr. 19/2000, Tribunalul o aminteste intrucat priveste aceeasi problema de drept. Cu toate acestea tribunalul constata si ca legiuitorul este consecvent in excluderea de la luarea in calcul la stabilirea punctajului mediu anual, a formelor de retribuire in acord sau cu bucata, in regie ori dupa timp, pe baza de tarife sau cote procentuale, intrucat nu au facut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislatiei anterioare cat si a anumitor venituri care nu au avut caracter permanent si nu facut parte din baza de calcul a pensiei.
Intrucat, in speta, adeverinta a carei valorificare se solicita nu indeplineste aceste cerinte legale de forma si fond, parata nu poate fi obligata la valorificarea acestora la stabilirea pensiei.
Fata de cele mai sus retinute Tribunalul va respinge cererea de chemare in judecata, ca neintemeiata.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
HOTARASTE
Respinge cererea de chemare in judecata formulata de reclamanta ***, avand CNP, cu domiciliul in , si cu domiciliul ales la Cabinet de Avocat cu sediul in contradictoriu cu parata ***, cu sediul in, ca neintemeiata.
Cu drept de apel care se depune la instanta a carei hotarare se ataca, in termen de 30 zile de la comunicare.
Pronuntata in sedinta publica azi, 20.11.2015.
Presedinte, Asistent judiciar, Asistent judiciar,
Gutu Manuela Aurora Neagu Emiliana Carmen Lazaroiu Puiu
Grefier,
Ghimboasa Georgiana-Alina
Sursa: Portal.just.ro
Alte spete Asistenta si asigurari sociale
Nulitate act - Sentinta civila nr. 777 din data de 04.10.2017Obligatia de a face - Sentinta civila nr. 775 din data de 04.10.2017
EXCEPTIA PREMATURITATII ACTIUNII. ADMISIBILITATE. - Sentinta civila nr. 32/LM/2010 din data de 12.05.2010
Conflict de drepturi avand ca obiect eliberarea unei adevereinte cu sporurile de gestiune si de stres de care a beneficiat fostul salariat in perioada 1976-1986 - Sentinta civila nr. 1128/lm/2008 din data de 17.02.2009
Contestatie decizie de pensionare. Recalculare cuantum pensie. Legalitatea deciziei - Sentinta civila nr. 1027/lm/2008 din data de 17.02.2009
Contestatie decizie de pensionare. Recalculare cuantum pensie. Legalitatea deciziei. - Sentinta civila nr. 530/lm/2007 din data de 17.02.2009
Asigurari sociale. Pensie invaliditate. Temeinicia deciziei - Sentinta civila nr. 242/lm/2008 din data de 17.02.2009
1.Recurs nou cod procedura civila, anulare decizie CASJ, prescriptia dreptului de stabilire a creantei fiscale, efecte necomunicare decizie debit principal, putere de lucru judecat, accesorii. - Decizie nr. 1114/R din data de 01.04.2014
Neintreruperea termenului de prescriptie a stabilirii contributiei de asigurari de sanatate. Emiterea succesiva de decizii de impunere anulate de instanta de judecata. - Decizie nr. 344/R din data de 31.01.2014
Salarizare personal - Sentinta civila nr. 5536/CA din data de 17.10.2012
Plata cheltuieli medicale - Decizie nr. 541/R din data de 28.06.2012
Actiune intemeiata pe dispozitiile art. 1073 si 1077 din Codul civil. Calitate procesuala activa. Modificarea unilaterala a clauzelor antecontrctului. Admisibilitate. - Sentinta civila nr. 181 din data de 21.10.2008
SOLUTIONAREA CONFLICTELOR DE MUNCA SI ASIGURARI SOCIALE - Hotarare nr. 236/M din data de 31.01.2008
Stagiul complet de cotizare in raport de care se calculeaza drepturile de pensie pentru persoanele ce au desfasurat activitate in grupa superioara de munca . - Decizie nr. 2046 din data de 18.12.2008
Inadmisibilitatea stabilirii modului de calcul al pensie anterior depunerii cererii de pensionare ca si a restituirii a contributiilor de asigurari sociale anterior valorificarii acestora prin pensionare . - Decizie nr. 460/M din data de 10.03.2009
Acordarea drepturilor de pensie in raport cu data depunerii cererii - Decizie nr. 357/M din data de 20.03.2007
Luarea in calcul la stabilirea dreptrurilor de pensiei a veniturilor realizate cu titlu de aacord global . Activitate desfasurtaa in coditii de grupa superioara de munca naterior intrarii in vigoare a Legii 19/2000 dovedita cu adeverinta emisa de ang... - Decizie nr. 1033/M din data de 11.06.2009
Utilizarea stagiului complet de cotizare la calcularea pensiei pentru persoanele cu handicap prevazut de art.77 alin.2 raportat la art.47 alin.1 lit. c din Legea 19/2001 si nu a celui rezultat din anexa 3 a acestei legi . - Decizie nr. 596/M din data de 17.05.2007
Neindeplinirea obligatiilor legale privind predarea Carnetului de munca atrage raspunderea patrimoniala a angajatorului potrivit art. 169 alin.1 din L.53/2003 Codul Muncii. Prezumtia incheierii contractului individual de munca cu durata nedete... - Decizie nr. 1430 din data de 25.09.2009
Neindeplinirea obligatiilor legale privind predarea Carnetului de munca atrage raspunderea patrimoniala a angajatorului potrivit art. 169 alin.1 din L.53/2003 Codul Muncii. Prezumtia incheierii contractului individual de munca cu durata nedete... - Decizie nr. 642/M din data de 31.05.2007