Nulitate act

Prin cererea inregistrata la data de 6 octombrie 2016 sub nr. 3218/110/2016 la Tribunalul Bacau, contestatorul M.V., domiciliat  a chemat  in judecata intimata C.J.P.  Bacau,  solicitand ca prin hotararea ce urmeaza a se pronunta sa se anuleze decizia de pensionare nr.225119/24.08.2016.
In motivarea contestatiei se arata ca s-a adresat C.J.P. Bacau solicitand transformarea pensiei partial anticipata in pensie pentru limita de varsta conform dispozitiilor Legii nr.263/2010. Precizeaza ca la data depunerii dosarului pentru pensie partial anticipata a fost informat ca nu-i vor fi luate in considerare adeverintele pe care le-a depus si care certificau faptul ca a lucrat in grupa a-II-a de munca si ca a beneficiat de un spor de 100% pentru munca in timpul noptii, decat la implinirea varstei standard de pensionare.
Arata contestatorul ca a  implinit varsta de pensionare si a solicitat paratei sa-i calculeze pensia luand de aceasta data in considerare si adeverintele nr.266/2016 si nr.267/2016  care atesta ca in perioada 15.03.1977-01.06.1992 a fost incadrat la intreprinderea M.U. Bacau, devenita ulterior SC D. SA si SC M.U. SA, perioada in care a beneficiat de spor pentru munca prestata in timpul noptii si pentru grupa a -Il-a de munca.
A primit decizia de pensionare pentru limita de varsta si a constatat ca este penalizat intrucat nu a indeplinit conditiile prevazute de art.52 din Legea 263/2010.
C.J.P. Bacau a uitat sa consemneze perioadele de timp lucrate  in grupa a-II-a de munca ceea ce i-ar fi adus un adaos de 25% si pe cele in care a beneficat de un spor de 25% pentru munca prestata in timpul noptii.
La data cand a introdus cererea de pensionare partial anticipata daca i-ar fi fost luate in calcul adeverintele mai sus aratate ar fi beneficiat conform prevederilor art.l58(l) si (4) de o reducere a varstei de pensionare cu 2 ani . Aceasta,  a fost,  ceea ce apreciaza contestorul ,   prima greseala a CJP Bacau.
Cat priveste ultima decizie care i-a fost comunicata , cea de pensionare pentru limita de varsta nici aceasta nu a luat in calcul adeverintele care ar fi putut sa ridice penctajul si  o pensie mai buna.
Arata contestorul ca in mod eronat intimata considera ca nu indeplineste conditiile de vechime,intrucat asa cum rezulta din dosarul pe care l-a depus,  in Romania a lucrat 27 de ani, 2 luni si 22 de zile si in Italia 10 ani 1 luna si  12 zile, ceea ce cumulat inseamna 37 de ani 4 luni si 3 zile, ori legea prevede ca stagiu oblicatoriu 35 de ani de munca.
Pentru ca a fost nemultumit de modul in care i-a fost calculata pensia s-a adresat cu o contestatie la Comisia competenta de pe langa casa de pensii.
Pentru cele mai sus aratate, solicita anularea deciziei de pensionare nr. 225119/24.08.2016, sa se dispuna ca  intimata sa refaca calculele luand in considerare cele doua adeverinte prezentate  si sa emita o noua decizie  de pensionare.
In dovedirea actiunii s-a solicitat administrarea  probei cu acte.
Atasat actiunii s-au depus inscrisuri : plicul cu data postei 087.09.2016; Adeverinta nr.266/2016 emisa de W.M.W.; Adeverinta nr.267/2016 emisa de W.M.W.; bonul nr. 68467/29.09.2016; cartea de munca; seria A.H. nr.221815/27.04.1971; copie CI. seria XC,nr.729103 eliberata de SPCLEP, f. 7-33 ds.
In drept  au fost invocate dispozitiile Legii nr.263/2010 si ale Codului de proc. civila.
Potrivit art. 205  Cod procedura civila, intimata  C.J.P.  a depus la dosar intampinare, f. 38-39 ds., prin care  a solicitat  respingerea actiunii formulate ca fiind nefondata . Se arata, in esenta, de catre intimata ca prin actiunea promovata, reclamantul solicita anularea deciziei de pensionare ir.225119/24.08.2016 emisa de C.J.P. Bacau si emiterea unei noi decizii ae pensii cu valorificarea adeverintelor nr.266/2016 si 267/2016 emise de W.M.W. pentru perioada 15.03.1977-01.06.1992 ca stagiu de cotizare in grupa a-ll-a de munca. In ceea ce priveste valorificarea adeverintei nr.441/16.12.2015 in care este inscris sporul pentru munca prestata in timpul noptii pentru perioada 15.09.1983-31.12.1989 arata ca nu a valorificata, intrucat temeiul legal invocat nu este corect precizat. Potrivit art. 127 alin. 4 din HG. 257 /2011 privind normele de aplicare a Legii 263/2010, adeverintele doveditoare ale sporului pentru munca prestata in timpul noptii vor fi eliberate cu respectarea modelului prevazut in anexa nr.16. Adeverinta nr. 441/16.12.2015 nu respecta intocmai conditiile de forma si de fond prevazute in anexa 16 la norme.
 Referitor la valorificarea perioadei lucrata in grupa a-ll-a de munca din adeverinta nr.442/16.12.2015, se arata ca  pentru dovedirea activitatii desfasurate in grupa a-ll-a de munca reclamantul a depus adeverinta nr. 195/15.03.2012 si carnetul de munca atasate cererii nr. 20297/19.02.2013;
Prin adeverinta nr.442/16.12.2015 angajatorul modifica adeverinta nr.195/15.03.2012, fara nici o mentinune privind inscrierile din carnetul de munca.
Fata de aceasta situatie arata ca din cele trei inscrisuri depuse au fost valorificate: perioadele 15.09.1983-18.02.1988 si 01.04.1991-01.06.1992 au fost valorificate ca activitate desfasurata in grupa a-II-a in procent de 100% conform inscrisurilor din adeverinta nr. 442/16.12.2015 si din carnetul de munca; perioada 18.02.1988-31.03.1991a fost valorificata ca activitate desfasurata in grupa a-ll-a in procent de 75% conform inscrisurilor din carnetul de munca - pozitiile 29 si 36. In  ceea  ce  priveste,   solicitarea   reclamantului   de  a  fi  valorificate  adeverintele
 nr.266/20.09.2016 si nr.267/20.09.2016, arata ca aceste adeverinte au fost eliberate ulterior emiterii deciziei nr. 225119/24.08.2016 care face obiectul prezentei contestatii. Atasat intampinarii s-au depus inscrisuri, f. 40-65.
La data de 31 mai 2017 contestatorul a depus la dosar, note scrise, f.  74-76 ds., prin care solicita admiterea actiunii asa cum am formulata. Solicita respingerea sustinerilor din intampinare, aratand ca sporul  solicitat  s-a acordat pentru perioada 15.09.1983-3 1.12.1989 in baza dispozitiilor Legii nr.57/1974 art.9 lit.g si ale Legii nr.3/1977. Faptul ca parata doreste sa se aplice retroactiv texte de lege care in timpul cand s-a prestat efectiv munca, este o incalcare a principiilor generale de drept intruct legea nu are efecte retroactive,
 In ceea ce priveste  forma adeverintei arata ca intimata se leaga de forma unei adeverinte ce reflecta o perioada in care nu existau textele invocate de acesta si  apreciaza ca nu este corect sa nu-i fie luata in considerare perioada inmscrisa in adeverinta fiind astfel "pedepsit" pentru ca un functionar al unei societati comerciale nu i-a eliberat o adeverinta conforma cu vointa Casei de Pensii.
Arata contestatorul ca la momentul cand a depus dosarul de pensionare, era foarte simplu sa i se ceara o alta adeverinta si eventual sa fie anentionata societatea care i-a emis-o cu privire ca continutul acesteia dar mai ales la forma.
Casa de Pensii facand aceste afirmatii ignora disp.OC nr.4/2005 care specifica in mod indubitabil ca trebuie luate in considerare toate veniturile realizate daca pentru ele s-a platit CAS,ori in perioada in discutie 1983-1989 toate aceste sume se retineau automat pe statul de salarii si se virau la buget.
Din acest motiv sustinerea Casei de Pensii nu are suport dar, pentru a se conforma pretentiilor s-a adresat din nou societatii comerciale care a preluat activele si pasivele fostului  loc de munca W.M.W. fosta intreprindere M.U. ,SC D. SA si SC M.U. SA cu o noua cerere inregistrata sub nr.171/26.04.2017  pentru a-i elibera noi adeverinte si ca urmare a primit adevrinta nr.l40//08.05.2017 privind munca efectuata in timpul noptii  nr.141/08.05.2017 referitoare la grupa a II a de munca pe care le anexeaza la f. 77-119 ds.
La termenul de judecata din data de 14 iunie 2017 , f. 120, instanta   a solicitat  contestatorului  acordul cu privire la introducerea in cauza, in calitate de intimat si a  C.N.P.P., in temeiul art. 78 al.  Cod procedura civila.
Fata de cerinta incheierii din sedinta publica din data de 14.06.2017,  prin precizarile depuse la fila 124-125 ds., contestatorul a aratat  ca nu doreste introducerea in cauza a Casei Nationale de Pensii considerand ca  instanta poate judeca cauza si fara interventia acesteia.
Mai arata contestatorul prin precizari ca nu vede  utilitatea prelungirii solutionarii cauzei prin introducerea in cauza a unui tert in speta forul conducator al C.J.P. Bacau, considerand ca, daca aceasta ar fi aplicat corect dispozitiile   legale,  nici nu se ajungea  la judecata. Mai arata contestatorul  ca daca ar fi existat nelamuriri in ceea ce priveste dispozitiile Legii nr.263/2010, M.M. ar fi fost in masura sa dea indicatii, ori nu este cazul.
Fata de pozitia exprimata de contestator instanta a retinut  cauza in pronuntare  cu privire la aplicabilitatea dispozitiilor art. 78 al. 2 Cod procedura civila.
In cauza s-a administrat proba cu inscrisuri.
Analizand probele administrate in cauza, in raport de dispozitiile art. 78 al. 2 Cod procedura civila, instanta  urmeaza sa respinga contestatia, pentru urmatoarele considerente:
 In fapt, prin contestatia promovata, reclamantul solicita anularea deciziei de pensionare nr.225119/24.08.2016 emisa de C.J.P. Bacau si emiterea unei noi decizii de pensii cu valorificarea adeverintelor nr.266/2016 si 267/2016 emise de W.M.W. pentru perioada 15.03.1977-01.06.1992 ca stagiu de cotizare in grupa a-ll-a de munca.
Contestatorul la fila 12 dosar a depus  copia  contestatiei inaintate  Comisiei Centrale de Contestatii de pe langa C.N.P.P. , contestatie inregistrata la intimata sub nr. 68467/26.09.2016.  La aceasta contestatie, pana la momentul promovarii prezentei actiunii, Comisia Centrala de  Contestatii  nu a emis o  hotarare potrivit art.  150 al. 3 din Legea nr. 263/2010,  contestatorul adresandu-se instantei de judecata.
 Fata de procedura obligatorie impusa de art. 149 si urm. din Legea nr. 263/2010, instanta a apreciat necesar, introducerea in cauza a Comisiei Centrale de Contestatii din Cadrul  C.N.P.P.,  pentru rezolvarea unitara a acestui raport juridic , mai complex,   cu privire la care  este interesata si aceasta institutie, care nu a fost introdusa in litigiu prin actul introductiv de instan?a. O atare introducere for?ata in proces este indispensabila indeosebi in acele situa?ii in care natura raporturilor litigioase impune solu?ionarea lor unitara. Aceasta este chiar semnifica?ia dispozi?iilor art. 78 alin. (2) NCPC care permite introducerea ter?ului in procedura contencioasa „cand raportul juridic dedus judeca?ii o impune”.
Potrivit art. 78 Cod procedura civila :
“ (1) In cazurile expres prevazute de lege, precum si in procedura necontencioasa, judecatorul va dispune din oficiu introducerea in cauza a altor persoane, chiar daca partile se impotrivesc.
(2) In materie contencioasa, cand raportul juridic dedus judecatii o impune, judecatorul va pune in discutia partilor necesitatea introducerii in cauza a altor persoane. Daca niciuna dintre parti nu solicita introducerea in cauza a tertului, iar judecatorul apreciaza ca pricina nu poate fi solutionata fara participarea tertului, va respinge cererea, fara a se pronunta pe fond.
(3) Introducerea in cauza va fi dispusa, prin incheiere, pana la terminarea cercetarii procesului inaintea primei instante.
(4) Cand necesitatea introducerii in cauza a altor persoane este constatata cu ocazia deliberarii, instanta va repune cauza pe rol, dispunand citarea partilor.
(5) Hotararea prin care cererea a fost respinsa in conditiile alin. (2) este supusa numai apelului.”
Instanta contata ca aplicabilitatea dispozitiilor art. 78 alin. 2 Cod procedura civila este conditionata in materie contencioasa de stabilirea imprejurarii ca raportul juridic dedus judecatii impune introducerea in cauza a altor persoane, ca exista asadar un litisconsortiu obligatoriu.  In speta de fata instanta, pentru stabilirea imprejurarii ca exista asadar un litisconsortiu obligatoriu., retine  incidenta dispozitiilor art. 149  si urmatoarele din Legea nr. 263/2010, astfel :
“Art. 149 (1) Deciziile de pensie emise de casele teritoriale de pensii si de casele de pensii sectoriale pot fi contestate, in termen de 30 de zile de la comunicare, la Comisia Centrala de Contestatii, respectiv la comisiile de contestatii care functioneaza in cadrul Ministerului Apararii Nationale, Ministerului Administratiei si Internelor si Serviciului Roman de Informatii.
(2) Procedura de examinare a deciziilor supuse contestarii reprezinta procedura administrativa prealabila, obligatorie, fara caracter jurisdictional.
(3) Comisia Centrala de Contestatii functioneaza in cadrul CNPP.
(4) Deciziile de pensie necontestate in termenul prevazut la alin. (1) sunt definitive.
Art. 150 (1) Comisia Centrala de Contestatii si comisiile de contestatii care functioneaza in cadrul Ministerului Apararii Nationale, Ministerului Administratiei si Internelor si Serviciului Roman de Informatii sunt organisme de verificare, care examineaza si hotarasc asupra deciziilor de pensie emise de casele teritoriale de pensii, respectiv de casele de pensii sectoriale si urmaresc aplicarea corecta a legislatiei referitoare la pensiile publice.
(2) Organizarea, functionarea si structura Comisiei Centrale de Contestatii, respectiv a comisiilor de contestatii care functioneaza in cadrul Ministerului Apararii Nationale, Ministerului Administratiei si Internelor si Serviciului Roman de Informatii se stabilesc prin ordin comun al ministrului muncii, familiei si protectiei sociale, ministrului apararii nationale, ministrului administratiei si internelor si directorului Serviciului Roman de Informatii, in termen de 30 de zile de la intrarea in vigoare a prezentei legi.
(3) In solutionarea contestatiilor, Comisia Centrala de Contestatii si comisiile de contestatii care functioneaza in cadrul Ministerului Apararii Nationale, Ministerului Administratiei si Internelor si Serviciului Roman de Informatii adopta hotarari.
(4) Termenul de solutionare a contestatiei este de 45 de zile de la data inregistrarii acesteia.
Art. 151 (1) Hotararile Comisiei Centrale de Contestatii, respectiv ale comisiilor de contestatii care functioneaza in cadrul Ministerului Apararii Nationale, Ministerului Administratiei si Internelor si Serviciului Roman de Informatii se comunica persoanelor in cauza si caselor teritoriale de pensii sau caselor de pensii sectoriale interesate, dupa caz, in termen de 5 zile de la adoptare.
(2) Hotararile prevazute la art. 150 alin. (3) pot fi atacate la instanta judecatoreasca competenta, in termen de 30 de zile de la comunicare.
(3) Hotararile prevazute la art. 150 alin. (3) care nu au fost atacate la instantele judecatoresti in termenul prevazut la alin. (2) sunt definitive.
Art. 152 Jurisdictia asigurarilor sociale se realizeaza prin tribunale si curti de apel.
Art. 153 Tribunalele solutioneaza in prima instanta litigiile privind:
a) modul de calcul si de depunere a contributiei de asigurari sociale;
b) modul de stabilire a dobanzilor si penalitatilor de intarziere;
c) inregistrarea, evidenta si certificarea contributiei de asigurari sociale;
d) hotararile Comisiei Centrale de Contestatii si ale comisiilor de contestatii care functioneaza in cadrul Ministerului Apararii Nationale, Ministerului Administratiei si Internelor si Serviciului Roman de Informatii privind deciziile de pensie;
e) deciziile comisiilor medicale de contestatii si ale comisiilor centrale de expertiza medico-militara ale Ministerului Apararii Nationale, Ministerului Administratiei si Internelor si Serviciului Roman de Informatii date in solutionarea contestatiilor privind deciziile medicale asupra capacitatii de munca;
f) refuzul nejustificat de rezolvare a unei cereri privind drepturile de asigurari sociale;
g) modul de stabilire si de plata a pensiilor si a altor drepturi de asigurari sociale;
h) plangerile impotriva proceselor-verbale de contraventie incheiate in baza prezentei legi;
i) contestatiile impotriva masurilor de executare silita, dispuse in baza prezentei legi;
j) alte drepturi si obligatii de asigurari sociale nascute in temeiul prezentei legi.
Art. 154 (1) Cererile indreptate impotriva CNPP, a caselor teritoriale de pensii sau impotriva caselor de pensii sectoriale se adreseaza instantei in a carei raza teritoriala isi are domiciliul ori sediul reclamantul.(2) Celelalte cereri se adreseaza instantei in a carei raza teritoriala isi are domiciliul sau sediul paratul.
Art. 155 (1)Impotriva hotararilor tribunalelor se poate face numai apel la curtea de apel competenta.
(2)Hotararile curtilor de apel, precum si hotararile tribunalelor neatacate cu apel in termen sunt definitive.
Art. 156 Prevederile prezentei legi, referitoare la jurisdictia asigurarilor sociale, se completeaza cu dispozitiile Codului de procedura civila si ale Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciara, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.” Legea pensiilor actualizata prin: Legea 76/2012 - pentru punerea in aplicare a Legii nr. 134/2010 privind codul de procedura civila din 24 mai 2012, Monitorul Oficial nr. 365/2012
Raportat la dispozitile legale mai sus enuntate, instanta constata ca la fila 12 dosar s-a depus de catre contestator copia  contestatiei inaintate  Comisiei Centrale de Contestatii de pe langa Casa Nationala de Pensii Publice , contestatie inregistrata la intimata sub nr. 68467/26.09.2016. 
Este adevarat ca pana la momentul promovarii actiunii, Comisia Centrala de  Contestatii  nu a emis o  hotarare potrivit art.  150 al. 3  redat mai sus, astfel ca, reclamantul era in drept sa se adresez instantei de judecata,  asa cum a statuat  Curtea Constitutionala prin Decizia nr. 347/2017 :
“19. Examinand exceptia de neconstitutionalitate, Curtea retine ca, referitor la aceleasi sustineri, raportate la aceleasi dispozitii din Constitutie, s-a mai pronuntat, de exemplu, prin Decizia nr. 562 din 16 iulie 2015, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 623 din 17 august 2015, respingand ca neintemeiata exceptia de neconstitutionalitate. Analizand critica autorului referitoare la incalcarea art. 21 alin. (4) din Constitutie prin instituirea obligativitatii parcurgerii procedurii prealabile, Curtea, la paragraful 14 al acestei decizii, a amintit jurisprudenta sa, concretizata prin Decizia nr. 956 din 13 noiembrie 2012, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 838 din 12 decembrie 2012, prin Decizia nr. 1.080 din 13 decembrie 2012, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 75 din 5 februarie 2013, prin Decizia nr. 315 din 18 iunie 2013, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 520 din 20 august 2013, sau prin Decizia nr. 476 din 23 septembrie 2014, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 826 din 12 noiembrie 2014. Prin aceste decizii, Curtea a statuat ca, reglementand procedura prealabila de contestare a deciziilor de pensie la Comisia Centrala de Contestatii, respectiv la comisiile de contestatii care functioneaza in cadrul Ministerului Apararii Nationale, Ministerului Administratiei si Internelor si Serviciului Roman de Informatii, legiuitorul a urmarit degrevarea instantelor de judecata de o mare parte a cauzelor privind drepturile de asigurari sociale, prin interpunerea comisiilor de contestatii in procedura de solutionare a acestora. Astfel, pensionarii pot supune deciziile de pensii controlului comisiei de contestatii fara a mai parcurge procedura, in principiu de mai lunga durata, din fata instantelor de judecata si, numai in situatia cand nu sunt multumiti de hotararile acestei comisii pot sa le supuna analizei instantei de judecata. O astfel de procedura nu poate fi privita ca aducand eo ipso atingere dreptului de acces liber la justitie, chiar daca are caracter obligatoriu, atat timp cat, ulterior parcurgerii sale, persoana interesata se poate adresa instantei de judecata. Prevederile art. 21 din Constitutie nu interzic existenta unei astfel de proceduri administrative prealabile si nici obligativitatea acesteia atat timp cat nu are un caracter jurisdictional.
20. De asemenea, la paragraful 15 al Deciziei nr. 562 din 16 iulie 2015, Curtea a retinut ca faptul ca, prin neparcurgerea acestei proceduri ori prin nerespectarea termenelor legale, cel interesat ar putea pierde dreptul de acces la justitie, nu este nici el de natura sa demonstreze neconstitutionalitatea procedurii administrative prealabile analizate. Astfel, asa cum Curtea a statuat in mod constant in jurisprudenta sa, liberul acces la justitie semnifica faptul ca orice persoana se poate adresa instantelor judecatoresti pentru apararea drepturilor, a libertatilor sau a intereselor sale legitime, iar nu faptul ca acest drept nu poate fi supus niciunei conditionari. Mai mult, exercitarea unui drept de catre titularul sau nu poate avea loc decat cu respectarea cadrului legal stabilit de legiuitor, care, potrivit art. 126 alin. (2) din Constitutie, are legitimarea constitutionala de a stabili procedura de judecata. Aceasta implica si reglementarea unor termene, dupa a caror expirare valorificarea dreptului nu mai este posibila.
21. De altfel, asa cum a retinut Curtea si prin Decizia nr. 476 din 23 septembrie 2014, precizata, paragraful 18, la finalul oricarei decizii de pensionare este cuprinsa mentiunea referitoare la posibilitatea contestarii in termen de 30 de zile de la comunicare la comisia de contestatii competenta conform legii.
22. Intrucat nu au intervenit elemente noi, de natura sa determine schimbarea acestei jurisprudente, considerentele si solutia deciziilor mai sus mentionate isi pastreaza valabilitatea si in prezenta cauza.”
Instanta apreciaza ca pozitia contestatorului , exprimata la fila 124-125 ds., prin care a aratat  ca “nu doreste introducerea in cauza a Casei Nationale de Pensii considerand ca  instanta poate judeca cauza si fara interventia acesteia,  ca nu vede  utilitatea prelungirii solutionarii cauzei prin introducerea in cauza a unui tert in speta forul conducator al C.J.P. Bacau, considerand ca, daca aceasta ar fi aplicat corect dispozitiile   legale,  nici nu se ajungea  la judecata,  ca daca ar fi existat nelamuriri in ceea ce priveste dispozitiile Legii nr.263/2010, M.M. ar fi fost in masura sa dea indicatii, ori nu este cazul.”  a fost  fara echivoc, astfel ca devin incidente dispozitiile art. 78 al. 2 Cod procedura civila. Instanta mai retine ca  discutia asupra introducerii  Comisiei Centrale de Contestatii de pe langa Casa Nationala de Pensii Publice,  se inscrie in sfera de ac?iune a principiului contradictorialita?ii ?i este prealabila  pronuntarii unei hotarari. In speta de fata, calitatea procesuala pe care tertul , respectiv Comisia Centrala de Contestatii din Cadrul C.N.P.P. ar fi dobandit-o in cadrul procesului, ar fi determinat o serie de consecinte importante. Astfel, in MINUTA intalnirii reprezentan?ilor Consiliului Superior al Magistraturii cu pre?edin?ii sectiilor specializate ale Cur?ilor de Apel ?i Inaltei Cur?i de Casa?ie ?i Justi?ie privind aspecte de practica neunitara in materia conflictelor de munca ?i asigurarilor sociale Constan?a 18-19 iunie 2015 s-a retinut ca :
“Procedura de contestare a deciziilor de pensie, de revizuire si recalculare a pensiilor - situatiile in care isi gasesc aplicabilitatea dispozi?iile art. 153 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 263/2010, cu modificarile si completarile ulterioare, in conditiile in care art. 149 din aceeasi lege prevede ca ,,Deciziile de pensie emise de casele teritoriale de pensii si de casele de pensii sectoriale pot fi contestate, in termen de 30 de zile de la comunicare, la Comisia Centrala de Contestatii, respectiv la comisiile de contestatii care functioneaza in cadrul Ministerului Apararii Nationale, Ministerului Administratiei si Internelor si Serviciului Roman de Informatii. Procedura de examinare a deciziilor supuse contestarii reprezinta procedura administrativa prealabila, obligatorie, fara caracter jurisdictional”? Din dezbateri a rezultat ca practica judiciara este unitara in sensul ca procedura este una administrativa prealabila, obligatorie, constitu?ionalitatea procedurii fiind confirmata de jurispruden?a Cur?ii Constitu?ionale. Dezbaterile au vizat, de asemenea, ipoteza in care decizia de pensie a fost contestata in procedura administrativa obligatorie, iar fa?a de nesolu?ionarea acesteia in termen de catre Comisia Centrala de Contesta?ii se promoveaza ac?iune directa la instan?a. Hotararea Comisiei Centrale de Contesta?ii ? de regula,  in sens contrar solu?iei pronun?ate de instan?a in ac?iunea directa – fiind ulteriara, este de asemenea, atacata in fa?a instan?ei judecatore?ti. S-a apreciat ca, in acest caz, dezlegarea data de instanta  prin  hotararea data in prima actiune a intrat in puterea lucrului judecat.”
Pentru argumentele mai sus expuse, instanta urmeaza sa respinga actiunea.