Anulare act administrativ

Pe rol judecarea cauzei Contencios administrativ si fiscal privind pe reclamant S R A si pe parat AGENTIA PENTRU PLATI SI INSPECTIE SOCIALA A JUDETULUI BACAU, avand ca obiect anulare act administrativ dosar 77/32/2017 Curte de apel BC.
Dezbaterile in fond au avut loc in sedinta publica din data de 13.09.2017 fiind consemnate in incheierea de sedinta din acea data, parte integranta din prezenta sentinta cand s-au pus concluzii pe fond, iar instanta din lipsa de timp pentru deliberare, a amanat pronuntarea cauzei la data de 27.09.2017  si respectiv pentru astazi 02.10.2017, cand a deliberat si a pronuntat urmatoarea hotarare.

INSTANTA

Prin cererea inregistrata pe rolul Curtii de Apel Bacau la data de 06.02.2017 sub dosar nr. 77/32/2017, reclamanta S R A a solicitat in contradictoriu cu parata AGENTIA PENTRU PLATI SI INSPECTIE SOCIALA A JUDETULUI BACAU anularea deciziei nr. 1474874035565/26.09.2016 precum si a raspunsului la ceasta contestatie comunicat la data de 09.01.2017, emiterea unei noi decizii care sa tina cont de imprejurarea ca la data de 17.01.2015 a nascut nu unul ci doi copii, astfel incat se impune acordarea stimulentului de reinsertie in cuantumul stabilit de lege si pentru S T S  in acelasi cuantum ca cel stabilit pentru sora sa S  S M , precum si obligarea paratei la plata acestui stimulent de la momentul intoarcerii sale in activitate, respectiv de la data de 26.09.2016.
In motivare a indicat in esenta faptul ca, sunt aplicabile prevederile art. 7 alin. 1 din OUG 111/2011, art. 7 alin. 2 din OUG 111/2010, art. 2 alin. 1 din HG 52/2011, art. 9 alin. 1 din OUG 111/2011 intrucat la data de 17 ianuarie 2015 a nascut nu unul ci doi copii, decizia contestata facand referire numai la unul dintre copii.
Reclamanta a mai mentionat faptul ca, stimulentul de reinsertie apartine aceleiasi categorii de masuri sociale privind sustinerea familiei in vederea cresterii copilului, sunt drepturi de asistenta sociala instituite pentru sprijinirea familiei si, in mod evident, fiecare dintre copii aduce un plus de greutate in familie in asigurarea conditiilor pentru cresterea si dezvoltarea sa, iar gradul de dificultate nu creste cu un procent pentru fiecare copil, ci fiecare copil are, in mod cert, nevoile sale distincte, egale, cel putin in perioada de crestere si ingrijire copil cu a fratelui sau. Apreciaza ca pentru fiecare dintre copii nascuti, principiul este un copil, un drept de asigurari sociale egal cu al altui copil, aceasta insemnand atat indemnizatia de crestere si ingrijire cat si stimulent de insertie.
Reclamanta a mai mentionat faptul ca, este adevarat ca, pe de alta parte, stimulentul se acorda parintelui ca factor de influenta in sensul de a-l determina sa reia activitatea lucrativa, insa aici intervine argumentul logic ca, in situatia in care acesta  beneficiaza de doua indemnizatii egale pentru fiecare dintre gemeni, nu este atractiv pentru acesta sa revina la munca, in cazul in care i se acorda un singur stimulent.
Reclamanta a mai indicat faptul ca, acest efect si aceasta analiza in balanta se poate face numai pentru situatia dreptului de asigurari sociale pentru gemeni, nu si in cazul unei sarcini unice, in care este evident ca venitul plus stimulentul depasesc indemnizatia de crestere copil, ce este din start mai mica decat venitul salarial – 85 % (din media veniturilor), insa in cazul sarcinilor multiple, ca efect combinat al prevederilor legale cu cel al Deciziei nr. 26/14.11.2011 a ICCJ, pentru ca stimulentul sa-si atinga sensul, trebuie sa fie acordat pentru fiecare copil, pastrand corespondenta calitativa cu indemnizatia de crestere si ingrijire copil.
Reclamanta a solicitat judecata cererii si in lipsa.
In sustinere a depus la dosarul cauzei inscrisuri.
La data de 02.03.2017 s-a inregistrat la dosar intampinarea formulata de parata prin care s-a solicitat respingerea cererii ca neintemeiata.
In motivare, parata a indicat in esenta faptul ca, cele doua drepturi reglementate de art. 2 si 7 au fost reglementate de legiuitor in scopuri diferite. Spre deosebire de indemnizatia de crestere a copilului, stimulentul de insertie este un drept reglementat in beneficiul parintilor , acesta acordandu-se cu scopul de a incuraja parintii sa obtina venituri impozabile inainte de expirarea concediului pentru cresterea copilului, stimulentul de insertie adaugandu-se veniturilor obtinute de parinte, in timp ce indemnizatia pentru cresterea copilului se acorda in interesul copilului.
In drept, au fost invocate prevederile art. 201 coroborat cu art. 205 Cod procedura civila, art. 2, art. 5, art. 7 din OUG 111/2010, HG 52/2011, OUG 111/2010, HG 52/2011.
In sustinere a fost depus materialul probator care a stat la baza emiterii actului administrativ contestat.
In cauza a fost administrata proba cu inscrisuri.
Analizand materialul probator administrat in cauza, Tribunalul retine urmatoarele:
In fapt, prin decizia nr. 1474874035565/26.09.2016 emisa de Agentia Judeteana pentru plati si inspectie sociala Bacau s-a decis aprobarea acordarii dreptului constand in stimulent de insertie in cuantum de 531 de lei pentru reclamanta in calitate de reprezentant legal al copilului S  S M , dreptul acordandu-se incepand cu data de 27.09.2016.
In drept, conform prevederilor art. 7 din O.U.G. 111/2010 (forma in vigoare la data emiterii actului contestat):  (1) Persoanele care, in perioada in care sunt indreptatite sa beneficieze de concediul pentru cresterea copilului, prevazut la art. 2 alin. (1), obtin venituri supuse impozitului potrivit art. 3 au dreptul la un stimulent de insertie in cuantum lunar de 50% din cuantumul minim al indemnizatiei stabilit la art. 2 alin. (2).
    (2) Pentru persoanele care obtin venituri supuse impozitului potrivit art. 3, cu cel putin 60 de zile inainte de implinirea de catre copil a varstei de 2 ani, respectiv 3 ani, in cazul copilului cu handicap, acordarea stimulentului de insertie se prelungeste astfel:
    a) pana la implinirea de catre copil a varstei de 3 ani;
    b) pana la implinirea de catre copil a varstei de 4 ani, in cazul copilului cu handicap, fara a beneficia in aceasta perioada de prevederile art. 31 alin. (1) si (2).
    (3) In cazul persoanelor care beneficiaza de indemnizatia lunara si solicita dreptul la stimulent de insertie, plata acestei indemnizatii se suspenda.
Conform prevederilor art. 2 alin. 1 din HG 19.01.2011  (1) Drepturile prevazute la art. 2 alin. (1), art. 5, art. 7 alin. (1) si (2), art. 8 alin. (4) si art. 9 alin. (4) si (5) din ordonanta de urgenta se cuvin pentru fiecare nastere sau, dupa caz, pentru fiecare situatie prevazuta la art. 8 alin. (2) din ordonanta de urgenta.
Reclamanta contesta decizia nr. 1474874035565/26.09.2016 emisa de Agentia Judeteana pentru plati si inspectie sociala Bacau intrucat prin aceasta s-a acordat un unic stimulent de insertie in cuantum de 531 de lei desi la data de 17.01.2015 a nascut doi copii gemeni respectiv pe S  Theodor – Stefan si pe S  Sophia – Maria, sustinand ca se impune acordarea unui stimulent pentru fiecare dintre copii.
Tribunalul retine faptul ca, in mod corect parata a acordat un singur stimulent si nu doua asa cum solicita reclamanta pentru urmatoarele considerente.
Astfel, plecand de la scopul legii, se constata faptul ca, exista o diferenta intre natura juridica a indemnizatiei lunare pentru cresterea copilului si natura juridica a stimulentului de insertie.
Asa cum s-a retinut prin decizia nr. 26/2011 pronuntata de ICCJ in solutionarea unui recurs in interesul legii in dosarul nr. 21/2011, acordarea acestui drept (indemnizatia lunara pentru cresterea copilului) se raporteaza la interesul copilului, scopul declarat de legiuitor la adoptarea acestui act normativ precizand in mod clar ca beneficiarul final al acestei forme de protectie sociala este copilul ca titular de drepturi. Avand in vedere scopul legiuitorului, Inalta Curte de Casatie si Justitie a decis ca indemnizatia lunara pentru cresterea copilului se acorda pentru fiecare copil nascut dintr-o sarcina gemelara, de tripleti sau multipleti, prevederile legale fiind modificate in mod corespunzator dupa pronuntarea acestei decizii, in prezent, art. 5 din OUG 111/2010 prevazand faptul ca, nivelul indemnizatiei lunare prevazute la art. 2 alin. (2) se majoreaza cu 85% din cuantumul salariului minim brut pe tara garantat in plata pentru fiecare copil nascut dintr-o sarcina gemelara, de tripleti sau multipleti, incepand cu al doilea copil provenit dintr-o astfel de nastere.
Pe de alta parte, stimulent de insertie se acorda parintelui si nu copilului, aspectul rezultand explicit din textul de lege si, prin urmare nu inlocuieste indemnizatia pentru cresterea copilului. Insasi denumirea data de legiuitor dreptului de care beneficiaza parintele la intoarcerea anticipata la locul de munca conduce la concluzia ca menirea acestuia este de a stimula parintele sa se intoarca la activitatea profesionala prin adaugarea unui spor la drepturile salariale cuvenite pentru postul ocupat.
Ca atare, de vreme ce titularul dreptului la acordarea stimulentului de insertie este parintele si, acesta a optat pentru suspendarea acordarii indemnizatiei pentru cresterea copiilor, acesta nu are temei legal pentru a pretinde aplicarea regimului juridic propriu indemnizatiei, aceasta din urma fiind reglementata printr-o norma de stricta interpretare care nu se poate extinde la o alta situatie decat cea reglementata.
Asadar, decizia nr. 26/2011 pronuntata de I.C.C.J. in solutionarea unui recurs in interesul legii in dosarul nr. 21/2011 nu se poate aplica mutatis mutandis si cu privire la stimulentul de insertie avand in vedere faptul ca, aceasta a analizat strict art. 1 alin. 1 si art. 6 alin.1 din OUG nr. 148/2005, sub aspectul dreptului fiecarui copil nascut dintr-o sarcina multipla, la o indemnizatie lunara si nu a analizat stimulentul de insertie, rationamentul ICCJ pornind de la scopul acordarii acestui drept, or, asa cum s-a aratat scopul acordarii stimulentul de insertie de diferit si rationamentul din decizia indicata nu s-ar putea aplica prin analogie.
O interpretare contrara, ar reprezenta o adaugare  la lege, ceea ce nu ii este permis interpretului, potrivit principiului „Ubi lex non distinguit, nec nos distinguere debemus”
Tribunalul mai retine faptul ca, diferenta de regim juridic dintre cele doua drepturi se justifica si prin aceea ca indemnizatia se acorda pentru perioada concediului pentru cresterea copilului, perioada in care parintele nu obtine venituri impozabile, iar stimulentul de insertie se adauga la veniturile impozabile obtinute de catre parinte.
Indemnizatia pentru cresterea copilului se acorda in considerarea faptului ca parintele se afla in concediu pentru cresterea copilului si astfel nu mai obtine venituri. Prin urmare, este firesc ca plata acestei indemnizatii sa fie suspendata in conditiile in care parintele isi reia activitatea, indemnizatia pentru cresterea copilului neputand fi cumulata cu veniturile impozabile obtinute de parinte. Suspendarea platii indemnizatiei prevazute de art. 2 alin. 1 lit. a nu conduce insa la concluzia ca stimulentul de insertie inlocuieste indemnizatia pentru cresterea copilului, natura juridica a celor doua drepturi fiind diferita.
Aceasta imprejurare rezulta si din faptul ca cele doua drepturi se acorda pentru perioade diferite.
Astfel, indemnizatia pentru cresterea copilului reglementata de art. 2 din O.U.G. 111/2010 se acorda pana la implinirea de catre minor a varstei de 2 ani respectiv 3 ani in cazul copilului cu handicap, iar stimulentul de insertie prevazut de art. 7 din O.U.G. 111/2010 se acorda pana la implinirea de catre copil a varstei de 3 ani respectiv 4 ani in cazul copilului cu handicap.
De asemenea, se retine faptul ca, nici in cazul sarcinilor gemelare, indemnizatia pentru cresterea copilului nu se acorda in cuantum dublu (cate o indemnizatie pentru fiecare copil) ci, conform prevederilor art. 5 din O.U.G. 111/2010 nivelul indemnizatiei lunare prevazute la art. 2 alin. (2)  - care se stabileste in cuantum de 85% din media veniturilor nete realizate in ultimele 12 luni din ultimii 2 ani anteriori datei nasterii copilului si nu poate fi mai mica de 85% din cuantumul salariului minim brut pe tara garantat in plata -  se majoreaza cu 85% din cuantumul salariului minim brut pe tara garantat in plata pentru fiecare copil nascut dintr-o sarcina gemelara, de tripleti sau multipleti, incepand cu al doilea copil provenit dintr-o astfel de nastere.
Asadar, in cazul sarcinilor gemelare indemnizatia prevazuta de art. 2 alin. 2 se majoreaza cu o anumita suma (avand in vedere salariul minim brut in 2016 de 1250 de lei, majorarea de 85% este de 1062, 5 lei).
Prin urmare, nici din aceasta perspectiva nu se poate dispune in sensul dorit de catre reclamanta, instanta neputand acorda catre un stimulent de insertie pentru fiecare copil si, in lipsa oricaror prevederi legale, nu poate majora cuantumul stimulentului de insertie in mod asemanator modului in care se majoreaza indemnizatia lunara pentru cresterea copilului, intrucat in aceasta modalitate s-ar adauga la lege.
Daca legiuitorul ar fi dorit ca in cazul sarcinilor gemelare, de tripleti sau multipleti sa se majoreze si cuantumul stimulentului de insertie ar fi reglementat in mod expres aceasta posibilitate, instantei nefiindu-i permis decat sa interpreteze prevederile legale existente iar nu sa adauge la lege.
Avand in vedere aceste considerente, Tribunalul va respinge cererea ca neintemeiata.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
IN NUMELE LEGII
HOTARASTE

Respinge cererea privind pe reclamant S R A cu domiciliul in Bacau, , jud. Bacau si pe parat AGENTIA PENTRU PLATI SI INSPECTIE SOCIALA A JUDETULUI BACAU cu sediul in Bacau, ,   ca neintemeiata.
Cu drept de recurs in termen de 15 zile de la comunicare care se va depune la TRibunalul Bacau - Sectia a II-a civila si de contencios administrativ si fiscal, sub sanctiunea anularii cererii.
Pronuntata in sedinta publica, azi, 02.10.2017.