Codul muncii comentat 2019 Avocat Marius-Catalin Predut
InfoDosar.ro | Jurisprudenta | Spete Tribunalul Bacau

Cerere de valoare redusa

(Hotarare nr. 97 din data de 30.01.2018 pronuntata de Tribunalul Bacau)

Domeniu Cereri | Dosare Tribunalul Bacau | Jurisprudenta Tribunalul Bacau



Pe rol judecarea cauzei Litigii cu profesionistii privind pe apelanta G R S.R.L. CHBC in contradictoriu cu intimat S M, avand ca obiect cerere de valoare redusa
Desfa?urarea ?edin?ei de judecata a fost inregistrata cu mijloace tehnice audio, conform dispozi?iilor art. 231 C.P.C.
La apelul nominal facut in sedinta publica, la prima ?i la a doua strigare a cauzei, au lipsit par?ile.
Procedura legal indeplinita.
S-a facut referatul cauzei de catre grefier care invedereaza partile, obiectul pricinii, stadiul in care se afla judecata, precum si mentiuni referitoare la modul de indeplinire a procedurii de citare.
Tribunalul invoca din oficiu constatarea caracterului abuziv al clauzei contractuale prevazuta la art. 1.16 alin. 1 din TCG aferente ambelor contracte cu urmatorul continut „ In  aceste cazuri, Clientul va datora O R despagubiri in valoare egala cu valoarea prejudiciului cauzat. In cazul in care rezilierea are loc inainte de expirarea perioadei minime contractuale, clientul va fi obligat pe langa eventuale alte despagubiri potrivit prevederilor de mai sus si la plata unor despagubiri egale cu valoarea abonamentului inmultita cu numarul de luni ramase pana la expirarea perioadei minime contractuale.”
Instan?a de judecata constata ca s-au pus concluzii cu privire la caracterul abuziv al clauzei, constata ca intimatul a avut posibilitatea sa prin comunicarea cererii sa formuleze concluzii pe acest aspect.
Constatand ca apelanta a solicitat judecarea cauzei in lipsa, instan?a declara dezbaterile inchise ?i ramane in pronun?are pe constatarea caracterului abuziv al clauzei contractuale ?i pe fondul cererii de apel.

TRIBUNALUL
deliberand

1. Imprejurarile cauzei si solutia data de instanta de  fond
Prin cererea inregistrata pe rolul acestei instante sub nr. 6438/180/27 04 2017 , reclamanta G R S.R.L. a chemat in judecata pe paratul S M, solicitand instantei sa oblige pe acesta la plata sumei de 1427,31 lei reprezentand: 444,11 lei contravaloare servicii neachitate, 77,14 lei penalitati de intarziere si 906,06 lei despagubiri pentru incetarea prematura a contractului si obligarea la plata cheltuielilor de judecata.
Prin sentinta civila nr 3928/2017 , Judecatoria Bacau a  respins cererea formulata de reclamanta G R S.R.L. in contradictoriu cu paratul S M , retinand urmatoarele considerente :
„Debitorul a incheiat la cu SC O RSA doua contracte de  servicii de telecomunicatii: seria 38126902/22 08 2012 si seria 50098561/04 03 2014. Ulterior, S.C. O RS.A. a cesionat creanta catre reclamanta G R S.R.L., astfel cum rezulta din mentiunile operate la Arhiva Electronica de  Garantii Reale Mobiliare.
Potrivit art. 1578 din Noul Cod Civil in vigoare la data cesionarii creantei
    (1) Debitorul este tinut sa plateasca cesionarului din momentul in care:
    a) accepta cesiunea printr-un inscris cu data certa;
    b) primeste o comunicare scrisa a cesiunii, pe suport hartie sau in format electronic, in care se arata identitatea cesionarului, se identifica in mod rezonabil creanta cedata si se solicita debitorului sa plateasca cesionarului. In cazul unei cesiuni partiale, trebuie indicata si intinderea cesiunii.
    (2) Inainte de acceptare sau de primirea comunicarii, debitorul nu se poate libera decat platind cedentului.
    (3) Atunci cand comunicarea cesiunii este facuta de cesionar, debitorul ii poate cere acestuia sa ii prezinte dovada scrisa a cesiunii.
    (4) Pana la primirea unei asemenea dovezi, debitorul poate sa suspende plata.
    (5) Comunicarea cesiunii nu produce efecte daca dovada scrisa a cesiunii nu este comunicata debitorului. „
Sub aspectul indeplinirii formalitatilor de notificare a cesiunii de creanta, instanta retine faptul ca la dosarul cauzei s-a depus o notificare a cesiunii de creanta, pentru suma de 1427,31 lei, dar aceasta nu este insotita de dovada comunicarii catre debitor.
Prin urmare, aceasta procedura nu indeplineste conditiile legale pentru a se considera ca cesiunea a fost notificata debitorului.
Pe de alta parte, instanta nu poate determina intinderea creantei pretinsa prin actiune pe baza actelor depuse. Astfel, prin cerere nu se precizeaza care anume facturi se pretind la plata si in temeiul caror contracte (in cauza sunt doua contracte). Insumate, facturile emise pentru serviciile neachitate depuse in copie la dosar nu corespund sumei pretinsa prin actiune. Nu exista concordanta intre suma solicitata cu titlu de despagubiri pentru incetarea prematura a contractului si suma facturata, cum de asemenea nu se poate determina nici modalitatea de calcul a penalitatilor contractuale. La dosar nu exista un calcul concret, verificabil al penalitatilor. Chiar daca suma pretinsa prin cerere este aceeasi cu cea mentionata in Notificarea cesiunii de creanta, din verificarea sumelor inscrise in facturile atasate, rezulta diferente intre soldul debitor reprezentat de serviciile pretinse la plata si sumele facturate.
Rolul activ al instantei in aflarea adevarului nu poate infrange principiul disponibilitatii in procesul civil, respectiv acela potrivit caruia reclamantul determina prin cerere atat catimea pretentiilor cat si izvorul acestora. O instanta investita cu solutionarea unei cauze verifica temeinicia sustinerilor si nu se poate substitui reclamantului in motivarea in fapt, in concreto. Cererea de fata cuprinde doar sustineri generice, dar fara  a fi indicate inscrisurile pe care se intemeiaza fiecare dintre capetele de cerere, situatie ce echivaleaza cu lipsa motivelor de fapt a acesteia. 
Fata de cele mai sus retinute urmeaza a respinge cererea.”
2.Motive de apel
Prin apelul declarat, apelanta G R SRL a aratat ca  solutia pronuntata de instanta e fond pe capatul de cerere privind despagubirile este nelegala , intrucat notificarea de reziliere nu este necesara pentru ca rezilierea sa opereze pentru neplata facturilor, iar conform art. 1.16 din TCG ,  contractul poate inceta fara punere in intarziere , fara preaviz, fara interventia instantei judecatoresti; modul de calcul al despagubirilor contractuale si cuantumul acestora a fost adus la cunostinta paratului prin intermediul facturilor fiscale; din cuprinsul acestor facturi reiese in mod clar care este data rezilierii contractului, numarul de luni ramase pana la expirarea perioadei contractuale initiale, precum si totalul despagubirilor datorate pentru fiecare serviciu /echipament ; in ce priveste dobanda legala aceasta poate fi pretinsa in mod legal  incepand cu data cesiunii de creanta , respectiv 27.04.2016 , data de la care este indreptatita sa pretinda beneficiul nerealizat ca urmare a neplatii creantei  de catre debitorul cedat  ; incetarea contractului  de furnizare de servicii prin reziliere opereaza de drept , fara obligativitatea indeplinirii vreunei formalitati prealabile , fara obligatia punerii in intarziere; in ceea ce priveste caracterul abuziv al clauzei, criteriul imposibilitatii de a negocia continutul este inlocuit cu criteriul inegalitatii economice; dezechilibrul contractul se naste la momentul in care se produc anumite inegalitati intre drepturile si obligatiile contractante , fiind astfel deteriorat echilibrul contractual in favoarea profesionistului ; paratul nu se poate prevala de faptul ca nu a inteles termenii contractului  si nici de faptul ca acesta nu a fost de acord cu acestia  din moment ce a semnat contractul, exprimand expres acordul in ceea ce priveste conditiile acestuia; in situatia descrisa, dezechilibrul care s-a creat a fost determinat tocmai de catre abonat, care a inteles sa aiba doar beneficii .
 Intimatul legal citat , nu a formulat intampinare sau alte aparari .
3.Solutia data de instanta de apel
La data 22 .08.2012 s-a incheiat contractul nr.38126902 intre SC O R SA, in calitate de prestator de servicii de telefonie mobila si paratul intimat  S M, in calitate de beneficiar al serviciilor, avand ca obiect prestari servicii telefonie din Pachetul O achizitionat. De asemenea, la data 04.03.2014 s-a incheiat contractul nr.50098561 intre SC O R SA, in calitate de prestator de servicii de telefonie mobila si paratul intimat S M, in calitate de beneficiar al serviciilor, avand ca obiect prestari servicii telefonie din Pachetul O achizitionat Taxa lunara pentru servicii si costul convorbirilor au fost stabilite de creditoare printr-un plan tarifar, ales de client, evidenta numarului si duratei convorbirilor fiind tinuta de prestatorul serviciului, prin mijloacele sale tehnice. Beneficiarului i s-au alocat conform contractului un numar de telefon, precum si cod abonat.
Ulterior, S.C. O RS.A. a cesionat creanta catre apelanta-reclamanta G R S.R.L.
Prima instanta a respins in intregime actiunea, apreciind pe de o parte ca nu s-a facut dovada notificarii cesiunii de creanta catre parata, in calitate de debitor cedat, iar de cealalta parte ca nu se poate determina intinderea creantei pretinsa prin actiune pe baza actelor depuse. Solutia este gresita, fiind pronuntata atat cu interpretarea dispozitiilor legale, cat si a probatoriului administrat. Astfel:
Cu privire la problema legitimitatii procesuale a reclamantei prin prisma verificarii conditiei de opozabilitate a contractului de cesiune de creanta incheiat intre cedentul O Rsi cesionarul G R:
Ca notiune juridica, cesiunea de creanta reprezinta o modalitate de transmitere a obligatiilor in forma conventionala, debitorul creantei fiind obligat fata de cesionar, odata cu indeplinirea formalitatilor de opozabilitate a acestei operatiuni. Raportat la definitia cesiunii de creanta si la conditiile impuse pentru opozabilitatea contractului fata de debitor, instanta de apel retine ca este corect argumentul primei instante referitor la necesitatea transmiterii notificarii cesiunii, in lipsa parcurgerii acestei etape, debitorul nefiind obligat fata de cesionar, fiind un tert fata de raportul juridic incheiat intre cesionar si cedent. Daca insa partea a efectuat procedura notificarii, debitorul devine obligat fata de cesionar pentru valoarea nominala a creantei, calitatea de creditor fiind detinuta de catre cesionar, raportat la functia principala a cesiunii de creanta.
Cu privire la indeplinirea formalitatii notificarii debitorului asupra intervenirii cesiunii de creanta, instanta de apel constata faptul ca odata cu cererea de chemare in judecata reclamanta a atasat si contractul de cesiune de creanta, inscris care a fost transmis paratului, acesta fiind informat in mod corespunzator cu privire la schimbarea persoanei creditorului. Scopul notificarii este acela de asigurare a formalitatilor de publicitate si de aparare a drepturilor debitorului, instanta trebuind sa verifice daca actul a ajuns efectiv la parte, respectiv daca acesta a fost informat cu privire la modificarea partii cu care a contractat. Astfel, dispozitiile art. 1578, alin. 1 NCC stabilesc regula potrivit careia debitorul este tinut sa plateasca debitorului din momentul in care primeste o comunicare scrisa a cesiunii, legiuitorul impunand doar conditia caracterului scris al comunicarii, fara a reglementa o anumita modalitate de transmitere, transmiterea in cadrul procesului declansat impotriva sa respectand exigentele legale. Aceasta opinie este sustinuta de insusi titlul art. 1580 NCC, respectiv comunicarea cesiunii de creanta odata cu cererea de chemare in judecata, fiind astfel admis dreptul cesionarului de a trimite actul juridic odata cu declansarea litigiului, esential fiind ca debitorul sa fie instiintat asupra modificarii care a intervenit in derularea raporturilor juridice.
Analizand procesul verbal de comunicare a actelor de procedura depus la fila 75 (dosar prima instanta) instanta de apel observa ca cesiunea de creanta a fost transmisa la domiciliul paratului, fiind astfel indeplinite cerintele prevazute de art.1578 NCC, neregularitatea sesizata nefiind astfel incidenta. In plus, la fila 66 dosar judecatorie, se regaseste dovada notificarii cesiunii catre debitorul cedat, dovada anterioara promovarii prezentei actiuni(notificarea s-a realizat la data de 04.07.2016).deci  aprecierea instantei de fond ca nu s-a facut dovada notificarii cesiunii de creanta este nelegala motiv pentru care va admite apelul si va schimba in tot sentinta apelata.
 Cu privire la fondul cauzei, potrivit art. 5 din clauzele contractuale de baza, debitorul avea obligatia de a plati contravaloarea serviciilor de care a beneficiat in termen de 14 zile calendaristice de la data emiterii facturii, in caz contrar urmand a fi datorate penalitati de intarziere in cuantum de 0,5% pe zi de intarziere. Taxa lunara pentru servicii si costul convorbirilor au fost stabilite de creditoare printr-un plan tarifar, ales de client, evidenta numarului si duratei convorbirilor fiind tinuta de prestatorul serviciului, prin mijloacele sale tehnice. Beneficiarului i s-au alocat conform contractului un numar de telefon, precum si cod abonat.
SC O RSA a emis facturile fiscale depuse la dosar la filele 24-32: nr. JAH035344823 din 27.10.2014 (  79,55 + 15,80 lei debit si penalitati),  JAH031651999  din 27.09.10.2014 ( 277,16 +7,56  lei debit si penalitati) emise in baza contractului  50098561 /04.03.2014  De asemenea in baza contractului 38126902 /22.08.2012 SC O RSA a emis facturile fiscale nr. JAH031652000 din 27.09.2014  (debit de 44 lei+ penalitati 0,65 lei  ), JAH035344824 din 27.10.2014 ( debit de 44,18 lei +penalitati  de intarziere de  2,38 lei ) .
In facturile de debit si penalitati sunt inserate numerele O atribuite paratului conform contractelor. Contravaloarea serviciilor de telefonie mobila prestate paratului solicitate pe calea prezentei actiuni(444,11lei) se regaseste in facturile de debit mentionate. De asemenea, penalitatile de intarziere pretinse, in cuantum de 77,14 lei, sunt inserate in facturile fiscale, fiind detaliat totodata si modul de calcul.
Conform art. 1270 Cod civil, contractul valabil incheiat are putere de lege intre partile contractante, iar potrivit art. 1516 Cod civil, creditorul are dreptul la indeplinirea integrala, exacta si la timp a obligatiei. Art.1350 alin 1 C.civ prevede ca orice persoana trebuie sa isi execute obligatiile pe care le-a contractat, iar alin. 2 statueaza ca atunci cand fara o justificare nu isi indeplineste aceasta indatorire, ea este raspunzatoare de prejudiciul cauzat celeilalte parti si este obligata sa repare acest prejudiciu in conditiile legii.
Creanta reprezentata de debitul principal este certa, lichida si exigibila in sensul art.663 CPC, existenta ei rezultand din contractul incheiat intre parti si insusit prin semnare si din facturile fiscale depuse la dosar si opozabile partilor in baza contractului, cuantumul  fiind determinat prin contract precum si prin facturile fiscale emise in baza contractului, data scadentei fiind inserata in cuprinsul facturilor.
Sub aspectul penalitatilor de intarziere, instanta constata ca partile au prevazut in contract ca plata serviciilor de catre client sa se faca in maxim 14 zile calendaristice de la data emiterii facturii, in caz contrar fiind datorate penalitati pana la data achitarii integrale a debitului de 0,5% pe zi calendaristica de intarziere potrivit art. 5 din clauze contractuale de baza. Penalitatile prevazute in cadrul conventiei partilor reprezinta o clauza penala, constituind o modalitate de evaluare a prejudiciului suferit de creditor, prin fixarea anticipata a valorii acestuia.
Potrivit art.1530 Cod civil, „creditorul are dreptul la daune-interese pentru repararea prejudiciului pe care debitorul i l-a cauzat si care este consecinta directa si necesara a neexecutarii fara justificare sau, dupa caz, culpabile a obligatiei”, iar conform art.1531 Cod civil, „creditorul are dreptul la repararea integrala a prejudiciului pe care l-a suferit din faptul neexecutarii”. Totodata, potrivit art.1538 Cod civil, „clauza penala este aceea prin care partile stipuleaza ca debitorul se obliga la o anumita prestatie in cazul neexecutarii obligatiei principale”, iar in temeiul art.1539 Cod civil, „creditorul nu poate cere atat executarea in natura a obligatiei principale, cat si plata penalitatii, afara de cazul in care penalitatea a fost stipulata pentru neexecutarea obligatiilor la timp sau in locul stabilit. In acest din urma caz, creditorul poate cere atat executarea obligatiei principale, cat si a penalitatii, daca nu renunta la acest drept sau daca nu accepta, fara rezerve, executarea obligatiei”.
In ceea ce priveste capatul de cerere privind dobanda legala data de  la data cesiunii de creanta  , instanta retine ca potrivit art.1530 Cod civil, creditorul are dreptul la daune-interese pentru repararea prejudiciului pe care debitorul i l-a cauzat si care este consecinta directa si necesara a neexecutarii fara justificare sau, dupa caz, culpabile a obligatiei, iar conform art.1531 Cod civil, creditorul are dreptul la repararea integrala a prejudiciului pe care l-a suferit din faptul neexecutarii. Totodata, potrivit art.1538 Cod civil, clauza penala este aceea prin care partile stipuleaza ca debitorul se obliga la o anumita prestatie in cazul neexecutarii obligatiei principale, iar in temeiul art.1539 Cod civil, creditorul nu poate cere atat executarea in natura a obligatiei principale, cat si plata penalitatii, afara de cazul in care penalitatea a fost stipulata pentru neexecutarea obligatiilor la timp sau in locul stabilit. In acest din urma caz, creditorul poate cere atat executarea obligatiei principale, cat si a penalitatii, daca nu renunta la acest drept sau daca nu accepta, fara rezerve, executarea obligatiei .
 Dbitorul datoreaza doar penalitati  de intarziere cuantificate prin clauza penala  stipulata la art 5 din Clauze contractuale de Baza . Potrivit acestuia articol din clauzele contractuale de baza, debitorul avea obligatia de a plati contravaloarea serviciilor de care a beneficiat in termen de 14 zile calendaristice de la data emiterii facturii, in caz contrar urmand a fi datorate penalitati de intarziere in cuantum de 0,5% pe zi de intarziere.
 Aceasta clauza contractuala cuprinde cuantificarea  atat a pierderea suferita de reclamanta (damnum emergens) cat si beneficiul de care creditoarea a fost lipsita (lucrum cessans), fiind o reparare integrala.  Art 1539 din  c civ  nu permite creditorului  alegerea intre clauza penala contractuala si dobanda legala , posibilitatea creditorului fiind doar de a solicita penalitatea contractuala pana la plata efectiva a debitului principal , nicidecum sa solicite de la momentul cesiunii de creanta dobanda legala .
La dosarul cauzei nu  este o declaratie expresa a creditoarei de renuntare la penalitatile contractuale . Chiar daca  s-ar interpreta ca fiind o manifestare de vointa a creditoarei prin cererea de chemare in judecata in sensul de renuntare la penalitati contractuale , aceasta nu poate fi primita intrucat creditoarea a cerut partial penalitati contractuale  si nu este admisibil ca prin propria vointa a creditoarei sa fie modificata o clauza contractuala .De altfel contractul  cesionat nu inceteaza la momentul cesiunii de creanta , ci la data rezilierii contractului  care in prezenta cauza intervine de  drept.
 Potrivit art 1576 c civ , dobanzile si orice alte venituri aferente creantei , devenite scadente , dar neincasate inca de cedent  se cuvin cesionarului  , cu incepere  de la data cesiunii .Rezulta deci ca cesionarul poate  solicita penalitati in continuare , singura exceptie vizand  incasarea lor de catre cedent , ceea ce nu este cazul in prezenta cauza .
 Intrucat obligarea debitorului la plata dobanzii legale apare ca fiind nejustificata, atat timp cat prejudiciul incercat de creditor urmare a unei neexecutari/executarea cu intarziere a obligatiilor contractuale a fost evaluata anticipat de parti, prin stipularea unei clauze penale, instanta  urmeaza a respinge ca nefundat acest capat de cerere    .
In ceea ce priveste capatul de cerere privind despagubirile instanta de apel retine ca este intemeiat pe  art 1.16 din termeni si conditii generale aferente ambelor contract cu urmatorul continut „ In  aceste cazuri , Clientul va datora O R despagubiri in valoare egala cu valoarea prejudiciului cauzatIn cazul in care rezilierea are loc inainte de expirarea perioadei minime contractuale, clientul va fi obligat pe langa eventuale alte despagubiri potrivit prevederilor de mai sus si la plata unor despagubiri egale cu valoarea abonamentului inmultita cu numarul de luni ramase pana la expirarea perioadei minime contractuale.”
Fata de jurisprudenta CEDO,  instanta din oficiu poate pune in discutia partilor aceste chestiuni. Astfel,  Curtea, procedand la interpretarea  dispozitiilor articolului 6 alineat 1 din Directiva 93/13, potrivit carora clauzele abuzive nu creeaza obligatii pentru consumator, a subliniat faptul ca situatia de inegalitate care exista intre consumator si vanzator sau furnizor nu poate fi compensata decat printr o interventie pozitiva, exterioara partilor (VB Pénzügyi Lízing, punctul 48, ?i Banco Español de Crédito, punctul 41), rol care revine instantei nationale prin aprecierea din oficiu asupra caracterului abuziv al unei clauze contractuale. Curtea a statuat ca verificarea caracterului abuziv constituie o obligatie a instantei nationale,  scopul impunerii acestei obligatii fiind acela de asigurare a unei protectii efective a consumatorului (Pannon GSM, C 243/08, Rep., p. I 4713, punctul 32, ?i Hotararea Banco Español de Crédito, punctul 43). Obiectivul urmarit de articolul 6 din directiva nu ar putea fi atins daca acesti consumatori ar fi obligati sa invoce ei insisi caracterul abuziv al unei clauze contractuale si ca nu poate fi asigurata o protectie efectiva a consumatorului decat daca instantei nationale i se recunoaste dreptul de a analiza din oficiu o astfel de clauza.
Revenind la speta, apelanta a formulat aparari in sensul ca nu sunt intrunite conditiile art. 4 din Legea nr.193/2000, care prevad ca  prin clauza abuziva se intelege o clauza contractuala care nu a fost negociata direct cu consumatorul.  Instanta de apel apreciaza ca aceste critici sunt nefondate. Astfel:
Din examinarea textului de lege citate mai sus cat si din jurisprudenta CJUE in materie rezulta faptul ca pentru a putea fi caracterizata drept clauza abuziva trebuie intrunite trei elemente: clauza sa nu fi fost negociata, clauza sa determine un dezechilibru semnificativ in detrimentul consumatorului, dezechilibrul sa fie creat in contradictie cu buna credinta.
Directiva 93/13 obliga statele membre sa prevada un mecanism care sa asigure ca orice clauza contractuala care nu a facut obiectul unei negocieri individuale sa poata fi controlata pentru aprecierea eventualului sau caracter abuziv. In acest cadru, instanta nationala trebuie sa stabileasca, tinand cont de criteriile prevazute la articolul 3 alineatul 1si la articolul 5 din Directiva 93/13, daca, avand in vedere imprejurarile proprii ale spetei, o astfel de clauza indeplineste criteriile bunei credinte, echilibrului si transparentei prevazute de aceasta directiva.
In speta, contrar celor sustinute prin cererea de apel, contractul intervenit intre parti se prezinta a fi un act juridic standard preformulat, conditiile generale ale conventiei, inclusiv clauzele din anexa la contract, fiind stabilite in mod unilateral de catre profesionist, consumatorul fiind obligat sa isi exprime acordul cu privire la totalitatea clauzelor pentru a obtine dreptul de folosinta a serviciilor solicitate.
Apararile apelantei-reclamante  referitoare la caracterul negociat al actului, caracter dedus din acceptarea ofertei ce continea si preturi promotionale, sunt nefondate si sunt in contradictie cu principiile protectiei consumatorului. Contrar celor sustinute de apelanta, faptul ca pretatorul de servicii de telecomunicatii a procedat la inmanarea unui exemplar al contractului catre consumator nu echivaleaza cu negocierea, partile nefiind pe pozitii de egalitate in ce priveste puterea de negociere. De asemenea faptul incheierii conventiei ca urmare a solicitarii beneficiarului nu poate proba respectarea cerintei negocierii cu privire la clauza referitoare la penalitatile contractuale, instituite pana la achitarea integrala a debitului, fara sa existe vreo limitare a cuantumului acestora, ori cea referitoare  la despagubiri,  neexistand niciun element din care sa rezulte ca persoana fizica ar fi avut posibilitatea reala sa modifice aceasta prevedere. Caracterul negociat al unui contract nu poate fi apreciat prin simpla semnare a acestuia, deoarece, reclamanta este o simpla persoana care a avut ca singura posibilitate acceptarea clauzelor prestabilite. Nici simpla informare a partii in legatura cu prevederile contractului nu echivaleaza cu negocierea contractului, jurisprudenta CJUE si a Inaltei Curti de Casatie si Justitie statuand ca, astfel de contracte, de adeziune, sunt prezumate a fi nenegociate, cat timp, potrivit articolului 4 alineat (3) din Legea nr. 193/2000, clauza a fost prestabilita unilateral de profesionist, fiind de datoria acestuia de a prezenta probe in sensul negocierii clauzei, ceea ce in speta nu s-a petrecut.
In ceea ce priveste cea de a doua conditie, referitoare la producerea unui dezechilibru semnificativ, si care, in opinia apelantei nu ar fi indeplinita, Tribunalul retine ca in aprecierea acestei notiuni, CJUE a aratat, in cauza Constructora Principado SA impotriva Jose Ignacio Mendez Alvarez, ca aceasta chestiune nu se poate limita la o apreciere economica de natura cantitativa, intemeiata pe o comparatie intre valoarea totala a operatiunii care a facut obiectul contractului, pe de o parte, si costurile puse in sarcina consumatorului printr-o anumita clauza, pe de alta parte. Cu toate acestea, este un criteriu de avut in vedere.
In ceea ce priveste imprejurarile in care un asemenea dezechilibru este creat „in contradictie cu cerinta de buna credinta”, este important sa se constate ca, potrivit jurisprudentei Curtii, instanta nationala trebuie sa verifice in acest scop daca vanzatorul sau furnizorul, actionand in mod corect si echitabil fata de consumator, se putea astepta in mod rezonabil ca acesta din urma sa accepte o asemenea clauza in urma unei negocieri individuale (Hotararea Aziz, punctul 69).
In speta, in cadrul analizei ultimelor doua conditii, clauza referitoare despagubiri ridica probleme prin prisma dezechilibrului pe care il produc in detrimentul consumatorului, punand in balanta, pe de o parte destinatia clauzelor, iar de cealalta parte cuantumul facilitatii acordate de operatorul economic. In plus, in sustinerea lipsei de ,,buna credinta” a operatorului economic, instanta de apel, retine inexistenta in contract a unei clauze prin care sa se stabileasca despagubiri echivalente  si pentru creditoarea cedenta pentru ipoteza nerespectarii obligatiilor/rezilierii contractului din culpa agentului economic. Sintetizand, instituirea in sarcina intimatei-parate a despagubiri de 906.06 lei pentru incetarea conventiei inainte de termen,  nu poate fi considerata ca fiind proportionala cu prejudiciul suferit de prestatorul se servicii(tinand cont si de valoarea serviciilor efectiv furnizate). Clauzele analizate fiind abuzive, sanctiunea ce intervine in aceasta ipoteza este nulitatea absoluta. Practic prezenta solutie vine sa sanctioneze profesionistul pentru un comportament incorect cu consumatorul . Fata de aceste considerente va respinge acest capat de cerere ca nefondat .
In ceea ce priveste cheltuielile efectuate in prima instanta si in apel  cu titlu de taxa judiciara de timbru  fata de dispozitiile art 453 c pr civ va obliga paratul la plata cheltuielilor de judecata in cuantum de  75 de lei reprezentand taxele de timbru achitate in prima instanta si in apel  .
Fata de cele aratate, urmeaza a admite apelul, a schimba in tot sentinta apelata in sensul ca  va admite in parte cererea formulata de reclamanta G R S.R.L , a obliga pe parat sa achite reclamantei suma de 444,11 lei, reprezentand debit principal pentru serviciile prestate  si suma de 77,14 lei, reprezentand penalitati de intarziere, va constata ca fiind abuziva clauza contractuala prevazuta la  art.1.16 alin.1  din TCG  aferente ambelor contract cu urmatorul continut „ In  aceste cazuri , Clientul va datora O R despagubiri in valoare egala cu valoarea prejudiciului cauzat. In cazul in care rezilierea are loc inainte de expirarea perioadei minime contractuale, clientul va fi obligat pe langa eventuale alte despagubiri potrivit prevederilor de mai sus si la plata unor despagubiri egale cu valoarea abonamentului inmultita cu numarul de luni ramase pana la expirarea perioadei minime contractuale.” , va respinge cererea privind suma de 906,06 lei despagubiri si privind dobanda legala, ca neintemeiata , va obliga paratul la plata cheltuielilor de judecata in cuantum de  75 de lei reprezentand taxele de timbru achitate in prima instanta si in apel .

PENTRU ACESTE MOTIVE,
IN NUMELE LEGII
DECIDE

Admite apelul formulat de apelanta G R S.R.L. CHBCcu sediul in Mun. Bucuresti, , in contradictoriu cu intimat S M domiciliat in Mun. BACAU, Judet BACAU, formulat impotriva sentin?ei civile nr. 3928/2017 pronun?ata de Judecatoria Bacau in dosarul nr. 6438/180/2017.
Schimba in tot sentinta apelata in sensul ca:
Admite in parte cererea formulata de reclamanta G R S.R.L.
  Obliga pe parat sa achite reclamantei suma de 444,11 lei, reprezentand debit principal pentru serviciile prestate  si suma de 77,14 lei, reprezentand penalitati de intarziere.
Constata ca fiind abuziva clauza contractuala prevazuta la  art.1.16 alin.1  din TCG  aferente ambelor contract cu urmatorul continut „ In  aceste cazuri, Clientul va datora O R despagubiri in valoare egala cu valoarea prejudiciului cauzat. In cazul in care rezilierea are loc inainte de expirarea perioadei minime contractuale, clientul va fi obligat pe langa eventuale alte despagubiri potrivit prevederilor de mai sus si la plata unor despagubiri egale cu valoarea abonamentului inmultita cu numarul de luni ramase pana la expirarea perioadei minime contractuale.”
Respinge cererea privind suma de 906,06 lei despagubiri si privind dobanda legala, ca neintemeiata.
  Obliga paratul la plata cheltuielilor de judecata in cuantum de  75 de lei reprezentand taxele de timbru achitate in prima instanta si in apel
  Definitiva
Pronuntata in sedinta publica , astazi , 30.01.2018

Sursa: Portal.just.ro


Alte spete Cereri

Cerere de chemare in garantie. Conditii de admisibilitate. - Decizie nr. 232 din data de 07.03.2018
Anulare proces verbal de contraventie - Hotarare nr. 1438 din data de 17.10.2017
Anulare proces verbal de contraventie - Hotarare nr. 1417 din data de 17.10.2017
Anulare act administrativ - Hotarare nr. 867 din data de 02.10.2017
Contestatie la executare - Hotarare nr. 810 din data de 24.10.2017
Nulitate act - Hotarare nr. 735 din data de 10.10.2017
Anulare act - Hotarare nr. 721 din data de 04.05.2017
Contestatie la executare - Hotarare nr. 703 din data de 06.10.2017
Faliment - Hotarare nr. 669 din data de 21.12.2017
Obligatia de a face - Contencios - Hotarare nr. 622 din data de 16.06.2017
Nulitate act juridic - Hotarare nr. 615 din data de 19.09.2017
Contestatie la executare - Hotarare nr. 613 din data de 24.04.2018
Faliment - contestatie - Hotarare nr. 582 din data de 13.11.2017
Pretentii - Lititgii cu profesionistii - Hotarare nr. 537 din data de 27.06.2017
Faliment - Hotarare nr. 484 din data de 28.09.2017
Debite intre societati comerciale - Hotarare nr. 403 din data de 14.07.2017
Reziliere contract - Hotarare nr. 262 din data de 23.03.2018
Contestatie la executare - Hotarare nr. 220 din data de 30.01.2018
Litigiu Curtea de Conturi - Hotarare nr. 176 din data de 01.03.2018
Cerere valoare redusa - Hotarare nr. 157 din data de 13.02.2018